Datoria externă totală a României a ajuns la 220,157 miliarde de euro la finalul lunii iulie, în creştere cu 15,264 miliarde de euro faţă de sfârşitul anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 171,099 miliarde euro la 31 iulie 2025 (77,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49,058 miliarde euro (22,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6% în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2025 a fost de 5,6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2025 a fost de 100,4%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.

Structura datoriei externe

• Datoria externă pe termen lung: 171,099 miliarde euro (77,7% din total), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024
• Datoria externă pe termen scurt: 49,058 miliarde euro (22,3% din total), în scădere cu 1,7% faţă de sfârşitul anului trecut

Deficitul de cont curent, în creştere

În perioada ianuarie – iulie, contul curent al balanţei de plăţi a consemnat un deficit de 17,226 miliarde euro, comparativ cu 14,691 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2024.

• Balanţa bunurilor: deficit mai mare cu 1,942 miliarde euro
• Balanţa serviciilor: excedent mai mare cu 330 milioane euro
• Venituri primare: deficit mai mare cu 96 milioane euro
• Venituri secundare: excedent mai mic cu 827 milioane euro

Investiţii străine directe

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România s-au ridicat la 4,269 miliarde euro, în creştere faţă de 3,244 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2024.

• Participaţii la capital şi profit reinvestit: 2,339 miliarde euro
• Credite intragrup: 1,930 miliarde euro

Indicatori de sustenabilitate

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung: 14,6% (ianuarie – iulie 2025), faţă de 19,6% în 2024.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii: 5,6 luni la 31 iulie 2025 (faţă de 5,7 luni la 31 decembrie 2024).

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR: 100,4% (faţă de 99,1% la 31 decembrie 2024).

TVA ar putea crește la 21% dela 1 ianuarie în HORECA. Conform surselor Realitatea PLUS, sunt discuții și se fac analize în acest moment în Coaliție pentru această măsură. 

Şeful statului a infirmat discuţii privind o nouă majorare a TVA-ului.

”Nu există această discuţie”, a spus Nicuşor Dan. Întrebat dacă este posibilă o majorare de TVA în domeniul HORECA, el a răspuns: ”La Horeca este o discuţie, într-adevăr, dar de la 1 ianuarie”. Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, despre zvonurile privind o nouă creştere a TVA, că singurul lucru discutat la instalarea Guvernului a fost legat de zona HORECA, care a rămas la 11% şi au convenit că se face o analiză în toamna acestui an, iar dacă lucrurile arată nu s-au dus către o conformare voluntară, e posibilă o creştere de TVA.

„Radu Oprea a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă este de părere că TVA pentru HoReCa va ajunge la 21%, aşa cum sunt unele semnale în spaţiul public.Aici răspunsul de autoritate ar trebui să fie al ministrului Finanţelor Publice şi al premierului României. Am fost şi am vorbit cu foarte mulţi antreprenori din Horeca în ultima perioadă. Litoralul de anul ăsta nu pare să fi avut aceeaşi încărcare ca anul trecut. Eu cred că trebuie făcut o analiză foarte serioasă asupra cauzelor şi în funcţie de acest lucru decis asupra creşterii sau nu a TVA-ului pentru Horeca. Personal, nu cred că este benefică o astfel de măsură pentru Horeca, pentru cei care au investit în turism în România”, a afirmat Radu Oprea.

Profitabilitatea se află la cel mai scăzut nivel post-pandemic

HORA, organizația care reunește aproape 200 de companii și o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual, lansează un avertisment extrem de grav: majorarea TVA din HoReCa de la 11% la 21%, în timp ce vom achiziționa materiile prime cu 11%, ar crea o concurență neloială și va duce la falimentul în lanț a sute de firme din sector.

Conform raportului analistului Iancu Guda, în prezent situația HoReCa în cifre este următoarea: cifra de afaceri în 2024 a fost de 52,17 miliarde de lei, o creștere de 8,2% față de 2023. Ajustată la inflație, avansul real este de doar 2,6%, comparativ cu +5,4% creștere a veniturilor disponibile.

Profitabilitatea se află la cel mai scăzut nivel post-pandemic – 8% în 2024 (vs. 12% în 2023, 16% în 2022), profit net absolut: 4,2 miliarde de lei față de 6,3 miliarde de lei în 2022. În plus, vorbim despre aproximativ 185.000 de angajați care lucrează în această industrie, dintre aceștia 123.000 activează în restaurante și baruri.

„Creșterea veniturilor există doar pe hârtie. În realitate, ajustată la inflație, industria abia respiră. Profiturile s-au prăbușit, iar operatorii sunt tot mai fragili,” precizează Iancu Guda, analist financiar.

Potrivit reprezentanților HORA, restaurantele se golesc, consumul este deja în scădere, iar pe lângă asta prețurile la energie și carburant contribuie și ele la declin. Odată cu amenințarea creșterii cotei de TVA la 21%, investițiile s-au blocat, iar anunțurile de vânzări de restaurante se înmulțesc de la o zi la alta.

Conform unui sondaj printre operatori, traficul în restaurante a scăzut masiv, între 40% și 50%, iar unele unități înregistrează scăderi până la 66%.

„Poate la începutul verii eram mai pozitivi și ne gândeam că vom digera mai ușor taxele mai mari și creșterea TVA-ului. Din păcate, vara a venit cu cifre negative și cu o perspectivă foarte proastă pentru toamna–iarna 2025–2026. Dacă cei care ne conduc nu se uită rapid la cifrele reale din HoReCa, ne vom trezi cu o industrie efectiv la pământ. Dacă vom duce și mâncarea la TVA 21% în HoReCa, cred că va fi finalul industriei. Nu ai cum să concurezi atunci când alt segment al economiei are TVA 11%, iar în restaurant același produs este taxat cu 21%. Ce cerem noi este ca mâncarea servită în restaurante să aibă același TVA ca si achiziția de materii prime necesare preparării acesteia. De ce să existe această diferență? O ospitalitate apreciată și susținută se întâlnește în alte țări civilizate din Europa,” explică Radu Savopol, președinte HORA.

Printre efectele unei majorări la 21% se vor regăsi

• Prețuri la consumator: creștere de peste 10%.
• Cifra de afaceri: scădere estimată de peste 15% anul următor.
• Angajați: concedieri masive, afectând zeci de mii de persoane, circa 15% din forța de muncă
• Evaziune fiscală: risc ridicat, în ciuda unei cote TVA mai mari; veniturile către buget ar fi, paradoxal, mai mici.

„Industria ospitalității include peste 35.000 de firme și aproape 400.000 de locuri de muncă, directe și indirecte. TVA-ul majorat pe alimente nu face decât să destabilizeze un sector vital pentru economie,” spune Călin Ionescu, vicepreședinte HORA.

În acest context, oficialii HORA solicită autorităților: abandonarea oricărei intenții de majora TVA în HoReCa la 21%, linierea cotei de TVA pentru alimente între HoReCa și alte canale de comercializare ale acestora și implementarea unor măsuri compensatorii: scutiri fiscale, stimulente pentru digitalizare și investiții, programe pentru formare profesională, intensificarea combaterii evaziunii.

HORA este organizația ce reprezintă interesele antreprenorilor din industria ospitalității din România. Organizația are aproape 200 de companii din industria ospitalității, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual și peste 20.000 de angajați.

FMI critică România pentru creșterea TVA care a dus la explozia prețurilor în țara noastră. Atenționări vin și din cauza faptului că România a scos plafonarea prețului la energie. Sunt doar câteva dintre concluziile care se regăsesc in raportul FMI după vizita in tara noastră.

Inflația a crescut din cauza creșterii TVA dar și pentru ca au expirat plafoanele la energie, conform raportului FMI. De asemenea,  este nevoie de reforme clare, nu de cele care scad foarte mult consumul și duc la creșteri de prețuri, se mai arată în raportul celor de la FMI. De asemenea, Fondul Monetar Internațional avertizează că există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”. Totodată, cei de la FMI atrag atenția că datoria României ar putea ajunge la 70% din PIB, în următorii ani.

Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, s-a aflat în România între 3 şi 12 septembrie 2025, perioadă în care a analizat evoluţiile recente ale economiei şi a purtat discuţii cu autorităţile. Echipa a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai BNR, ai altor agenţii guvernamentale, dar şi cu actori din mediul privat şi organizaţii neguvernamentale.

Consultările s-au desfăşurat în baza Articolului IV al Statutului FMI – un exerciţiu anual de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestor evaluări este de a examina situaţia financiară şi economică la nivel naţional şi de a formula recomandări generale privind politicile monetare, fiscale şi economice necesare pentru menţinerea stabilităţii şi a creşterii economice.

România nu are în prezent un acord de finanţare cu FMI, însă instituţia monitorizează anual economia ţării prin astfel de consultări. O misiune similară a avut loc şi la începutul acestui an, în perioada 3 – 7 februarie 2025, fiind condusă tot de Joong Shik Kang.

În raportul „World Economic Outlook” publicat în aprilie, FMI a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creştere a economiei româneşti pentru 2025 – de la 3,3%, cât estima anterior, la doar 1,6%.

Inflația a crescut din cauza creșterii TVA dar și pentru ca au expirat plafoanele la energie, conform raportului FMI. De asemenea,  este nevoie de reforme clare, nu de cele care scad foarte mult consumul și duc la creșteri de prețuri, se mai arată în raportul celor de la FMI. De asemenea, Fondul Monetar Internațional avertizează că există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”. Totodată, cei de la FMI atrag atenția că datoria României ar putea ajunge la 70% din PIB, în următorii ani.

FMI a publicat vineri, la finalul misiunii obișnuite în România, prognozele de creștere de 1% în 2025 și 1,4% în 2026. Fondul Monetar a arătat că inflația va rămâne ridicată până la finalul anului 2026 și a avertizat că retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc din cauza îngrijorărilor legate de implementare reformelor structurale.

Inflația rămâne mare, iar BNR va interveni

Economia este așteptată să crească treptat pe fondul consolidării fiscale necesare, care este esențială pentru a aborda lărgirea celor două deficite. Inflația va rămâne ridicată temporar înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.

Se așteaptă ca creșterea să crească treptat până la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul real este proiectat să crească cu 1,0 și 1,4 la sută în 2025 și, respectiv, 2026, întrucât accelerarea investițiilor finanțate prin NGEU ar compensa parțial moderarea consumului privat determinată de inflația temporar ridicată și de efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–2026, care include reforme fiscale pentru a crește cotele standard și reduse de TVA, împreună cu o continuare a înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.

Retrogradarea ratingului, un risc major

Riscurile pentru perspective sunt înclinate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. Retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc, întrucât persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–2026 și sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal încă ridicat. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali — posibil combinată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale — ar putea reduce comerțul și fluxurile de ISD.

Pe partea pozitivă, implementarea puternică a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea întări sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se așteaptă, ceea ce ar rezulta într-o creștere mai mare a investițiilor private și a economiei. Riscurile în sus pentru inflație includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere a salariilor mai mare decât cea așteptată, posibil determinată de inflația temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea proiectată a inflației de bază.

Marea consolidare fiscală pentru 2025–2026 este binevenită, iar implementarea acesteia, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și încrederea pieței. Pachetul de reforme, dacă va fi implementat integral, este de așteptat să reducă deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și, respectiv, 2026, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6 la sută din PIB în 2026.

Datoria publică va ajunge la 70% din PIB

Totuși, deficitul fiscal este proiectat să se reducă doar treptat ulterior, până la aproximativ 5 la sută din PIB până în 2030, cu datoria publică raportată la PIB continuând să crească aproape de 70 la sută. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3 la sută din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică în jur de 60 la sută. Specificarea din timp a unor măsuri concrete aplicabile din 2027 ar ajuta la restabilirea credibilității și ar crește predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional.

Reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea completă a fondurilor disponibile de la UE, ar ajuta la consolidarea finanțelor publice, sprijinind în același timp creșterea economică. Veniturile fiscale ale României ca pondere din PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate cu mediile UE. Un pachet de reformă fiscală care să vizeze mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, în timp ce consolidează stimulentele pentru muncă și rămâne atractiv pentru investițiile de capital, ar facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității.

Pe fondul unei consolidări fiscale semnificative, este crucial să se avanseze cu reformele structurale pentru a întări durabil creșterea și pentru a debloca fondurile angajate de UE. Cadrul de management al investițiilor publice din România ar trebui consolidat în continuare prin întărirea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea și implementarea eficientă a investițiilor publice. Este necesară și prudență continuă în politicile salariale și de pensii dincolo de 2026.

Alte reforme fiscale structurale pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale și eficienței sunt esențiale pentru a susține implementarea eficientă a ajustării fiscale. Eforturile continue ale guvernului pentru digitalizare ar ajuta la întărirea administrării fiscale și a furnizării serviciilor publice. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru întărirea managementului informațiilor și a planificării bugetare. Pentru a îmbunătăți și mai mult eficiența cheltuielilor, revizuirile regulate ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui integrate mai bine în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai puternic pe termen mediu, care să încorporeze strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar ajuta de asemenea la instaurarea prudenței și credibilității fiscale.

Politica fiscală

Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsurile suplimentare de ajustare începând cu 2027 pentru reducerea deficitului fiscal sub 3 la sută din PIB sunt critice pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și macroeconomică.

Politica monetară

Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii ar trebui reluate doar după ce inflația se află pe o traiectorie ferm descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.
Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv întărirea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea completă a fondurilor UE și pentru susținerea creșterii pe fondul ajustării fiscale necesare.