FMI critică România pentru creșterea TVA care a dus la explozia prețurilor în țara noastră. Atenționări vin și din cauza faptului că România a scos plafonarea prețului la energie. Sunt doar câteva dintre concluziile care se regăsesc in raportul FMI după vizita in tara noastră.

Inflația a crescut din cauza creșterii TVA dar și pentru ca au expirat plafoanele la energie, conform raportului FMI. De asemenea,  este nevoie de reforme clare, nu de cele care scad foarte mult consumul și duc la creșteri de prețuri, se mai arată în raportul celor de la FMI. De asemenea, Fondul Monetar Internațional avertizează că există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”. Totodată, cei de la FMI atrag atenția că datoria României ar putea ajunge la 70% din PIB, în următorii ani.

Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, s-a aflat în România între 3 şi 12 septembrie 2025, perioadă în care a analizat evoluţiile recente ale economiei şi a purtat discuţii cu autorităţile. Echipa a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai BNR, ai altor agenţii guvernamentale, dar şi cu actori din mediul privat şi organizaţii neguvernamentale.

Consultările s-au desfăşurat în baza Articolului IV al Statutului FMI – un exerciţiu anual de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestor evaluări este de a examina situaţia financiară şi economică la nivel naţional şi de a formula recomandări generale privind politicile monetare, fiscale şi economice necesare pentru menţinerea stabilităţii şi a creşterii economice.

România nu are în prezent un acord de finanţare cu FMI, însă instituţia monitorizează anual economia ţării prin astfel de consultări. O misiune similară a avut loc şi la începutul acestui an, în perioada 3 – 7 februarie 2025, fiind condusă tot de Joong Shik Kang.

În raportul „World Economic Outlook” publicat în aprilie, FMI a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creştere a economiei româneşti pentru 2025 – de la 3,3%, cât estima anterior, la doar 1,6%.

Inflația a crescut din cauza creșterii TVA dar și pentru ca au expirat plafoanele la energie, conform raportului FMI. De asemenea,  este nevoie de reforme clare, nu de cele care scad foarte mult consumul și duc la creșteri de prețuri, se mai arată în raportul celor de la FMI. De asemenea, Fondul Monetar Internațional avertizează că există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”. Totodată, cei de la FMI atrag atenția că datoria României ar putea ajunge la 70% din PIB, în următorii ani.

FMI a publicat vineri, la finalul misiunii obișnuite în România, prognozele de creștere de 1% în 2025 și 1,4% în 2026. Fondul Monetar a arătat că inflația va rămâne ridicată până la finalul anului 2026 și a avertizat că retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc din cauza îngrijorărilor legate de implementare reformelor structurale.

Inflația rămâne mare, iar BNR va interveni

Economia este așteptată să crească treptat pe fondul consolidării fiscale necesare, care este esențială pentru a aborda lărgirea celor două deficite. Inflația va rămâne ridicată temporar înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.

Se așteaptă ca creșterea să crească treptat până la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul real este proiectat să crească cu 1,0 și 1,4 la sută în 2025 și, respectiv, 2026, întrucât accelerarea investițiilor finanțate prin NGEU ar compensa parțial moderarea consumului privat determinată de inflația temporar ridicată și de efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–2026, care include reforme fiscale pentru a crește cotele standard și reduse de TVA, împreună cu o continuare a înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.

Retrogradarea ratingului, un risc major

Riscurile pentru perspective sunt înclinate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. Retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc, întrucât persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–2026 și sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal încă ridicat. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali — posibil combinată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale — ar putea reduce comerțul și fluxurile de ISD.

Pe partea pozitivă, implementarea puternică a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea întări sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se așteaptă, ceea ce ar rezulta într-o creștere mai mare a investițiilor private și a economiei. Riscurile în sus pentru inflație includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere a salariilor mai mare decât cea așteptată, posibil determinată de inflația temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea proiectată a inflației de bază.

Marea consolidare fiscală pentru 2025–2026 este binevenită, iar implementarea acesteia, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și încrederea pieței. Pachetul de reforme, dacă va fi implementat integral, este de așteptat să reducă deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și, respectiv, 2026, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6 la sută din PIB în 2026.

Datoria publică va ajunge la 70% din PIB

Totuși, deficitul fiscal este proiectat să se reducă doar treptat ulterior, până la aproximativ 5 la sută din PIB până în 2030, cu datoria publică raportată la PIB continuând să crească aproape de 70 la sută. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3 la sută din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică în jur de 60 la sută. Specificarea din timp a unor măsuri concrete aplicabile din 2027 ar ajuta la restabilirea credibilității și ar crește predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional.

Reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea completă a fondurilor disponibile de la UE, ar ajuta la consolidarea finanțelor publice, sprijinind în același timp creșterea economică. Veniturile fiscale ale României ca pondere din PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate cu mediile UE. Un pachet de reformă fiscală care să vizeze mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, în timp ce consolidează stimulentele pentru muncă și rămâne atractiv pentru investițiile de capital, ar facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității.

Pe fondul unei consolidări fiscale semnificative, este crucial să se avanseze cu reformele structurale pentru a întări durabil creșterea și pentru a debloca fondurile angajate de UE. Cadrul de management al investițiilor publice din România ar trebui consolidat în continuare prin întărirea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea și implementarea eficientă a investițiilor publice. Este necesară și prudență continuă în politicile salariale și de pensii dincolo de 2026.

Alte reforme fiscale structurale pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale și eficienței sunt esențiale pentru a susține implementarea eficientă a ajustării fiscale. Eforturile continue ale guvernului pentru digitalizare ar ajuta la întărirea administrării fiscale și a furnizării serviciilor publice. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru întărirea managementului informațiilor și a planificării bugetare. Pentru a îmbunătăți și mai mult eficiența cheltuielilor, revizuirile regulate ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui integrate mai bine în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai puternic pe termen mediu, care să încorporeze strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar ajuta de asemenea la instaurarea prudenței și credibilității fiscale.

Politica fiscală

Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsurile suplimentare de ajustare începând cu 2027 pentru reducerea deficitului fiscal sub 3 la sută din PIB sunt critice pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și macroeconomică.

Politica monetară

Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii ar trebui reluate doar după ce inflația se află pe o traiectorie ferm descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.
Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv întărirea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea completă a fondurilor UE și pentru susținerea creșterii pe fondul ajustării fiscale necesare.