Evenimente
Prebiotice, postbiotice sau simbiotice? Cum alegem CORECT ce ni se potrivește

Interesul pentru microbiomul intestinal și modul în care acesta influențează sănătatea generală a crescut semnificativ în ultimii ani, iar drept urmare, termenii „prebiotice”, „postbiotice” și “simbiotice” au început să fie folosiți frecvent, atât în literatura științifică, cât și pe piața suplimentelor. Totuși, confuzia dintre aceste concepte este comună, iar utilizarea incorectă poate duce la alegeri ineficiente sau chiar la agravarea simptomelor.
Se estimează că peste 40% dintre adulții din Europa prezintă simptome digestive recurente, precum balonare, dureri abdominale sau tranzit intestinal neregulat. În multe cazuri, aceste tulburări nu se datorează unei boli organice, ci dezechilibrelor microbiomului intestinal, adică ansamblul de trilioane de bacterii care locuiesc în intestinul nostru.
În continuare, vom clarifica diferențele dintre acești termeni, vom explica mecanismele prin care acționează și vom analiza ce spun studiile clinice recente despre rolul lor în afecțiuni digestive precum sindromul de intestin iritabil (IBS), disbioză sau SIBO.
Ce sunt prebioticele și cum acționează
Prebioticele sunt substanțe nedigerabile (de obicei carbohidrați complecși sau fibre) care ajung intacte în colon, unde sunt fermentate de bacteriile benefice. Această fermentație produce acizi grași cu lanț scurt (SCFA), în special acetat, propionat și butirat, care au un rol esențial în menținerea integrității mucoasei intestinale, în reglarea inflamației și în hrănirea celulelor colonului (colonocite).
Conform definiției propuse de ISAPP (International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics), un prebiotic este „un substrat selectiv utilizat de microorganismele gazdei care conferă un beneficiu pentru sănătate.” Selectivitatea este esențială, pentru că nu toate fibrele alimentare sunt prebiotice, iar un prebiotic trebuie să susțină în mod documentat creșterea și activitatea speciilor bacteriene benefice, precum Bifidobacterium și Lactobacillus.
Sursele naturale de prebiotice includ:
- Inulina și FOS (fructooligozaharide) – se regăsesc în cicoare, ceapă, usturoi, praz, anghinare;
- GOS (galactooligozaharide) – prezente în laptele matern și produse lactate fermentate;
- Amidonul rezistent – din banane verzi, cartofi fierți și răciți, orez răcit și unele cereale integrale.
Ce sunt postbioticele și care este mecanismul lor de acțiune
Postbioticele reprezintă o clasă distinctă de produse care conțin microorganisme inactivate (fie prin căldură, fie prin alte metode) și/sau componente ale acestora, cum ar fi fragmente de perete celular, acizi organici, peptide, enzime sau metaboliți produși în timpul vieții bacteriene.
Ceea ce le diferențiază de probiotice este faptul că postbioticele nu conțin bacterii vii, ci doar componente cu activitate biologică demonstrată. De asemenea, pentru ca un produs să fie considerat postbiotic, nu este suficient să conțină un simplu metabolit bacterian izolat: prepararea trebuie să conțină un ansamblu complex care a dovedit beneficii pentru gazdă în studii preclinice sau clinice.
Mecanismele prin care postbioticele pot acționa includ:
- Întărirea barierei epiteliale intestinale;
- Modularea răspunsului imun local și sistemic;
- Inhibarea microorganismelor patogene;
- Reducerea inflamației intestinale.
Postbioticele pot fi utile în special în situațiile în care administrarea de probiotice vii este contraindicată sau riscantă (ex. la pacienți imunocompromiși, spitalizați sau cu permeabilitate intestinală sever afectată).
Simbioticele și cele două categorii distinse de ISAPP
Simbioticele sunt produse care combină într-o singură formulă atât probiotice (microorganismele vii), cât și prebiotice (substratul alimentar al acestora). Scopul este de a crește rata de supraviețuire și colonizare a bacteriilor benefice, oferindu-le exact nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta eficient în intestinul uman.
ISAPP distinge două categorii:
- Simbioticele complementare – în care fiecare componentă (probiotic și prebiotic) își îndeplinește rolul independent;
- Simbioticele sinergice – în care prebioticul este selectat special pentru a susține exact tulpina de probiotic co-administrată.
Pentru a fi eficient, un simbiotic trebuie să fie formulat științific și testat ca întreg. Nu este suficient ca producătorul să adauge „un pic de fibră” într-un probiotic pentru a obține un efect sinergic real. În lipsa acestor teste, produsul poate rămâne doar o combinație nesinergică, fără valoare terapeutică suplimentară.
Ce dovedesc studiile recente în contextul unor afecțiuni digestive comune
Sindromul de intestin iritabil (IBS)
Studiile clinice pe probiotice și prebiotice în IBS au rezultate mixte. Ghidul ACG din 2021 nu recomandă în mod explicit probioticele pentru tratamentul simptomelor globale ale IBS, din cauza variabilității mari dintre studii. Totuși, unele tulpini și formule sinergice pot aduce beneficii simptomatice, mai ales în formele cu balonare și disconfort postprandial.
Prebioticele precum PHGG (guar parțial hidrolizat) sau GOS în doze mici s-au dovedit utile în reducerea balonării, fără a accentua flatulența. Simbioticele pot fi utile dacă au fost testate specific pentru această afecțiune, însă nu sunt recomandate empiric fără evaluare medicală.
Disbioza
În cazul dezechilibrelor microbiotei intestinale, prebioticele pot stimula selectiv creșterea bacteriilor benefice și producerea de SCFA, compuși care susțin sănătatea colonului și reduc inflamația sistemică. Rezultatele sunt însă influențate de dieta de bază a pacientului, nivelul de inflamație, utilizarea de antibiotice sau alte tratamente concomitente.
SIBO (Suprapopulare bacteriană a intestinului subțire)
În această patologie, utilizarea de prebiotice și simbiotice este considerată problematică în faza acută, din cauza riscului de fermentație excesivă și agravare a simptomelor. Ghidul ACG recomandă ca tratamentul primar să fie unul antibiotic, urmat ulterior de intervenții nutriționale personalizate, în funcție de cauza subiacentă și de răspunsul pacientului la terapie.
Suplimente sau alimente?
Ideal, prebioticele ar trebui să fie obținute din alimentație, acolo unde este posibil. Alimente precum ceapa, prazul, usturoiul, leguminoasele și cerealele integrale aduc atât fibre fermentabile, cât și alți fitonutrienți valoroși. Totuși, la pacienții cu tulburări digestive funcționale, aceste alimente pot fi slab tolerate, mai ales în fazele active.
În aceste cazuri, suplimentele pot fi utile:
- Pentru a introduce prebiotice în doze mici și controlate;
- Pentru a sprijini refacerea florei intestinale după antibiotice;
- Pentru a reduce riscul de recidivă în afecțiuni precum IBS sau disbioză.
Administrarea se face întotdeauna gradual, începând cu doze mici și crescând treptat, în funcție de toleranță.
Concluzie
Prebioticele, postbioticele și simbioticele sunt instrumente moderne și eficiente pentru susținerea sănătății digestive, însă folosirea lor trebuie să fie bine informată. Nu toate produsele de pe piață sunt formulate științific și nu orice combinație este potrivită pentru orice pacient.
Înainte de a începe un supliment, este recomandată o evaluare gastroenterologică și nutrițională completă, pentru a stabili exact care tip de intervenție este util și în ce etapă a tratamentului. Dacă ai nevoie de un consult online, poţi apela cu încredere la Dr. Roxana Voica.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
-
Evenimenteacum o zi
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST