Un fond UBS are 30% din portofoliu expus la grupul falimentar First Brands, lăsând cea mai mare bancă din Elveţia să gestioneze efectele unei prăbuşiri care a zguduit finanţele globale.

Clienţii se pregătesc pentru pierderi semnificative după ce UBS O’Connor, o divizie specializată în credit privat şi mărfuri, deţinută de banca elveţiană, a dezvăluit că 30% din expunerea unuia dintre fondurile sale este legată de grupul american de piese auto First Brands Group.

O’Connor le-a comunicat recent investitorilor din strategia sa de finanţare a capitalului de lucru „Opportunistic” că fondul are o expunere de 9,1% directă — prin facilităţi de finanţare bazate pe facturi pe care First Brands trebuia să le plătească — şi 21,4% indirectă, bazată pe facturi ce urmau să fie plătite de clienţii companiei.

În total, UBS are o expunere de peste 500 milioane de dolari la datoriile şi finanţările bazate pe facturi ale First Brands, prin diverse ramuri ale diviziei sale de investiţii, potrivit documentelor de faliment.

UBS este doar unul dintre numeroşii investitori afectaţi de prăbuşirea companiei industriale din Ohio, un eveniment care ridică noi semne de întrebare cu privire la riscurile ascunse din piaţa tot mai populară a creditelor private.

Unele dintre cele mai mari nume de pe Wall Street, precum Blackstone, au fost expuse la datoria First Brands, în timp ce firme de finanţare mai puţin cunoscute — precum Onset Financial, un specialist în leasing din Utah — sunt, de asemenea, adânc implicate în fiasco.

Pentru UBS, consecinţele falimentului First Brands ameninţă să atragă din nou banca elveţiană într-o criză legată de finanţarea bazată pe facturi, la aproape cinci ani după prăbuşirea Greensill Capital, care a zguduit Credit Suisse.

UBS a salvat Credit Suisse de la colaps în 2023 şi încă se confruntă cu numeroase procese legate de scandalul Greensill.

Fondurile O’Connor au investit în datorii garantate prin facturi asociate companiei First Brands prin intermediul unei platforme tehnologice numite Raistone, a cărei activitate depindea masiv de aranjarea finanţării pentru First Brands.

Fondată în 2019 de fostul angajat Greensill David Skirzenski, compania fintech Raistone, cu sediul la New York, susţine pe site-ul său că oferă anual finanţări de „capital de lucru” în valoare de miliarde de dolari pentru companii „de toate dimensiunile”. Totuşi, afacerea era profund legată de First Brands şi se confruntă acum cu propriile dificultăţi financiare.

Unul dintre fondurile O’Connor deţinea şi o participaţie la capitalul Raistone, potrivit a patru persoane familiarizate cu situaţia.

O’Connor se află în prezent în proces de vânzare către Cantor Fitzgerald, firma de brokeraj de pe Wall Street al cărei lider de lungă durată, Howard Lutnick, a renunţat în februarie la funcţiile de preşedinte şi director executiv pentru a deveni secretar al comerţului în administraţia Trump.

Nivelul de expunere al fondului O’Connor ar putea provoca îngrijorare în rândul investitorilor, care fuseseră anterior asiguraţi că fondul nu va deţine mai mult de 20% din active într-o singură „poziţie”.

O’Connor a împărţit însă cei 21,4% de expunere „indirectă” între diverşii clienţi ai First Brands, mulţi dintre ei având rating de investiţii, ceea ce a permis fondului să evite depăşirea limitei maxime de 20% per poziţie, conform documentelor consultate de Financial Times.

Solidaritatea și zâmbetele au învins vremea rea de afară. Alessia Păcuraru, jurnalista postului de televiziune Realitatea PLUS, a oferit, marți, bomboane copiilor veniți împreună cu părinții lor la acțiunea de susținere a lui Călin Georgescu. Dulciurile au fost trimise de Cristela, soția lui Călin Georgescu. Deși ziua și locul prezentării în cadrul măsurii de control judiciar au fost schimbate pe nepusă masă, sute de oameni au venit, marți, la secția de poliție din Buftea pentru a-și arăta susținerea față de candidatul interzis de sistem. 

România se confruntă cu o încetinire economică accentuată, confirmată de cel mai recent raport al Băncii Mondiale. Instituția financiară internațională a revizuit semnificativ în scădere prognozele privind evoluția produsului intern brut (PIB) al țării pentru următorii trei ani, semnalând o perioadă dificilă pentru consum, investiții și stabilitate fiscală.

Pentru anul 2025, Banca Mondială estimează o creștere de doar 0,4%, de peste trei ori mai puțin decât prognoza anterioară de 1,3%. Pentru următorii doi ani -2026 și 2027- previziunile sunt la fel de modeste: 1,3% și 1,9%, ambele revizuite în jos cu 0,6 puncte procentuale față de estimările din iunie.

Principalul factor care trage economia în jos este scăderea consumului. Banca Mondială avertizează că românii cumpără semnificativ mai puțin, pe fondul inflației persistente și al măsurilor de austeritate adoptate de Guvern. Creșterea consumului este estimată la doar 1,1% în 2025, comparativ cu o medie de 5% în perioada 2000–2024.

Deficitul bugetar, o provocare majoră România a încheiat anul trecut cu un deficit fiscal de peste 9% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru a-l reduce, Guvernul a implementat un pachet de consolidare fiscală ce include înghețarea salariilor și pensiilor publice, precum și creșteri de taxe. Banca Mondială estimează că aceste măsuri vor reduce deficitul sub 6% până în 2026, dar cu prețul unei economii slăbite.