Evenimente
OPINIE/DNA Ploiesti ar trebui desfiintat prin ordin al actualului sef al DNA si toate dosarele ar trebui luate la București
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a fost sesizat la începutul anului de către avertizorul de integritate Lavinia-Nicoleta Coțofană, în temeiul art. 1 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea CSAT, cu privire la încălcarea prevederilor imperative ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate de către Serviciul Român de Informații, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției.
În ce constă sesizarea Laviniei Coțofană? Aceasta a demonstrat CSAT
încălcarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate de către Serviciul Român de Informații, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției având în vedere faptul că cele patru instituții din domeniul Justiției anterior menționate nu dețin listele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Potrivit art. 22 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate, iar în conformitate cu alin. 2) al aceluiaș articol listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Deși au beneficiat de informații transmise de Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției, încheiind chiar Protocoale secrete cu SRI, nu au întocmit listele cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate și, în consecință, nu le-au supus aprobării Guvernului, încălcând dispozițiile imperative ale Legii nr. 182/2002.
În privința Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare inexistența listelor prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002, a arătat Lavinia-Nicoleta Coțofană este o certitudine, care rezultă din adresa Guvernului nr. 15C/427/rp/22.11.2018 și adresa Inspecției Judiciare nr. 8676/IJ/300P/CIPRMM/2018 din data de 10 decembrie 2018.
Ceea ce este cu adevărat șocant este ceea ce transpare din sesizarea lui Coțofană, respectiv faptul ca garantul independenței Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, a ales inducerea în eroare prin adresa nr. 2/23250/19.11.2018 încercând să ascundă încălcarea legii.
Avertizorul de integritate Lavinia-Nicoleta Coțofană subliniază: vinovat de încălcarea legii se face și Serviciul Român de Informații prin transmiterea informațiilor către cele cele patru instituții din domeniul Justiției altfel decât în interiorul cadrului legal.
În privința Înaltei Curți de Casație și Justiție Coțofană a sesizat și un alt aspect de nelegalitate, respectiv faptul că șef al Structurii de Securitate a fost desemnată/s-a desemnat doamna judecător Tarcea Iulia Cristina, fapt care contravine dispozițiilor exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Coțofană a cerut CSAT să declanșeze cercetări cu privire verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și evident dacă ați fost sesizați în acest sens.
”Având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora Ministerul Justiției stabilește pentru domeniul său de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat se impunea sesizarea CSAT de către Minister având în vedere inclusiv faptul că subsemnata le-am învederat aceste încălcări ale legii la data de 15.11.2018”, conchide avertizorul de integritate.
Bomba este însă următoarea: ”conform dispozițiilor legale, CSAT trebuia să fie sesizat de SRI. La data de 10 decembrie 2018 le-am adus la cunoștință admiterea de către Inspecția Judiciară a faptului că nu dețin listele prevăzute de lege”, conchide Coțofană.
Trebuie să admitem și noi, având în vedere situația expusă precum și dispozițiile legale incidente rezultă încălcarea de către Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției a prevederilor exprese ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Cele patru instituții din domeniul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției au încălcat legea, neîntocmind listele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și nesolicitând aprobarea Guvernului României.
Serviciul Român de Informații a încălcat legea, transmițând informații în afara cadrului legal și unor instituții neîndreptățite. Fiecare din cele patru instituții ar fi avut dreptul doar la acele informații care se regăseau în lista întocmită și aprobată de către Guvern.
Serviciul Român de Informații nu și-a îndeplinit obligațiile prevăziute de lege, punând în pericol chiar sistemul național de protecție a informațiilor clasificate.
Noi ne întrebăm, ca jurnaliști, dacă urmare a sesizării Laviniei Coțofană referitoare la admiterea chiar de către Inspecția Judiciară a faptului că nu a întocmit listele prevăzute de lege, sesizare adresată Serviciului Român de Informații la data de 10.12.2018, în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 182/2002 acesta a sesizat CSAT. Căci conform legii așa trebuia.
În ceea ce privește Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, având în vedere prevederile art. 21 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 și dispozițiile art. 1) alin. 1), 2) și 4) și art. 2) din Ordonanța de urgență nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat potrivit cărora ORNISS exercită atribuții de reglementare, autorizare, evidență și control în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și faptul că în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin ORNISS este abilitat să solicite informațiile necesare de la conducătorii autorităților și ai instituțiilor publice este evidentă culpa acestei instituții, care a permis nerespectarea legii de către instituțiile din domeniul Justiției cu privire la care v-am sesizat și de către Serviciul Român de Informații.
Dar cu adevărat spectaculos este ceea ce transpare dintr-o adresă transmisă astăzi de Inspecția Judiciară Laviniei Coțofană și pe care o prezentăm în continuare.
Lavinia Coțofană, un singur om, mazilit de Sistem tocmai datorită corectitudinii și intransigenței acesteia, a îngenunchiat SRI și conducerea tuturor institutuțiilor din justiție, care urmare a demersurilor susținute ale acesteia pentru respectarea legii, au fost nevoite să admită că sunt în ilegalitate și să ceară Guvernului adoptarea respectivelor liste de informații clasificate din domeniul lor de activitate.
Inspecția Judiciară a informat-o ieri pe Coțofană că Guvernul a aprobat aceste liste, probabil tot ieri, întrucât susțin cei de la Inspecția Judiciară, acestea urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
Ce rezultă dincolo de orice dubiu. Că până acum SRI, CSM, MJ, ÎCCJ și Inspecția Judiciară au încălcat legea iar intrarea de astăzi în legalitate nu are cum să acopere ilegalitatea de până acum. Care sunt consecințele. Păi tot ce a transmis SRI instituțiilor din domeniul Justiției, inclusiv Parchetelor, este nul absolut întrucât s-a făcut cu încălcarea legii.
Iar urmare a faptului că Guvernul a aprobat abia acum listele prevăzute de Legea nr. 182/2002 pentru instituțiile din domeniul Justiției CSAT este obligat să constate temeinicia sesizării lui Coțofană, să ia măsurile care se impun, inclusiv sesizarea Parchetului cu privire la încălcările legii constatate. (Cristina T.).
Compartimentul de informare publică şi relaţii internaţionale
Doamnei Lavinia Coţofană
Email: judlaviniacotofana@yahoo.com
Nr. : 8818/IJ/303P/CIPRMM/2018
Stimată doamnă, Ca urmare a solicitării dumneavoastră din 10 decembrie 2018 vă comunicăm următoarele:
În temeiul art.108 din Constituţia României şi al art.22 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României a adoptat mai multe acte normative pentru aprobarea Listelor cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, din domeniul de activitate al unor ministere sau autorităţi administrative autonome, fiind publicate în Monitorul Oficial, însoţite de Lista cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare.
Prin urmare, Lista cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Inspecţia Judiciară, având caracter public, va fi publicată spre informare în Monitorul Oficial, împreună cu actul normativ de aprobare.
Demersurile prin care această procedură este dusă la îndeplinire nu au caracter public, fiind acte administrative cu caracter intern.
Cu stima,
Alin Bogdan ALEXANDRU
Purtător de cuvânt
Nr. ieşire:309/09.01.2019
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
