“Un element esential al organizarii si functionarii instantelor, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice”

Dupa decizile privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori ale Inaltei Curti si incalcarea legii de catre aceeasi Inalta Curte prin neconstituirea completelor specializate in materia coruptiei, Curtea Constitutionala a Romaniei poate pronunta o noua hotarare istorica. De aceasta data, vizate sunt toate completele de judecata, si, atentie, nu doar cele de la instanta suprema.

Avocatul Poporului a sesizat CCR marti, 6 noiembrie 2019, cu exceptia de neconstitutionalitate a mai multor articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, referitoare la modul de constituire a completelor de judecata. Foarte important, exceptia vizeaza articole din Legea 304/2004 cuprinse atat in “Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie”, cat si in “Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile”.

Actiunea Avocatului Poporului, institutie condusa de Renate Weber (foto), se bazeaza chiar pe deciziile CCR mentionate mai sus, mai exact Decizia 585/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori ICCJ (click aici pentru a citi) si Decizia 417/2019 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ (click aici pentru a citi). In esenta, Avocatul Poporului acuza ca prin modul in care sunt constituite completele de judecata la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a celorlalte instante, prin acte administrative ale Colegiilor de conducere, se cauzeaza o nerespectare a dreptului la un proces echitabil, precum si o nerespectare a obligatiei de legiferare prin lege organica in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor. In acest sens, Avocatul Poporului subliniaza ca in momentul de fata s-a ajuns ca un element esential al organizarii si functionarii instantelor, si anume constituirea completelor de judecata, sa fie dat in competenta colegiilor de conducere, adica in competenta unor organe administrative care emit acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, dar care devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.

Iata articolele din Legea 34/2004 privind organizarea judiciara atacate de Avocatul Poporului la CCR:

Art. 19 alin. 3 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):

“La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”.

Art. 29 alin. 1 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):

“Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

1. a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
2. b) Abrogata
3. c) propune Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
4. d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
5. e) propune proiectul de buget al inaltei Curti de Casatie si Justitie;
6. f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Art. 31 alin. 1 lit. c (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie)(din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):

“In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:

1. c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori”

Art. 52. alin. (1) (Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile):

“Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.

Iata prevederile din Constitutie care ar fi incalcate de articolele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara atacate la CCR:

Art. 21 alin. (3):

“Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”

Art. 73 alin. (3) lit. l):

“Prin lege organica se reglementeaza:

1. l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”

Art. 126 alin. (1):

“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”

Art. 147 alin. (4):

“Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Iata fragmente din sesizarea trimisa la CCR de Avocatul Poporului, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Dispozitiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aduc atingere art. 21 alin. (3), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 126 alin. (1) si art. 147 alin. (4) din Constitutie.

(…)

1. Caracterul de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si instantelor

Conform Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent ca este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat in aplicarea acestuia.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, actul administrativ se defineste ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Intrucat actul astfel adoptat este unul administrativ, continutul sau nu poate viza aplicarea si interpretarea legii de procedura; or, modul de desemnare a membrilor completelor tine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate prelua atributii jurisdictionale din chiar sfera de competenta primara a puterii judecatoresti.

Curtea Constitutionala a constatat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca subiect de drept, este o persoana juridica de drept public, care, pe langa latura jurisdictionala a activitatii sale, cunoaste si o latura administrativa. Aceasta din urma dimensiune priveste organizarea si functionarea in concret a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru realizarea functiei sale jurisdictionale, fiind reglementata prin lege si, in aplicarea acesteia, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ (Regulamentul). Cele doua laturi – jurisdictionala/administrativa – nu pot interfera intre ele, niciuna neputand prelua obiectul activitatii celeilalte. Astfel, actele administrative generate nu pot stabili/influenta compunerea completurilor sau procedura de judecata din fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum nici hotararile judecatoresti pronuntate nu se substituie actelor administrative.

(…)

Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea Constitutionala a retinut ca organizarea completurilor de judecata la care face referire Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, par. 177, cuprinde in mod intrinsec ideea de constituire a acestora potrivit legii, ceea ce exprima obligatia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea si de a se supune acesteia. Astfel, daca legea prevede un anumit numar, specializare sau existenta temporara a completurilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, indiferent ca actioneaza in virtutea laturii sale administrative sau jurisdictionale, are obligatia constitutionala sa respecte exigentele art. 126 alin. (4) din Constitutie si, pe cale de consecinta, sa constituie completurile de judecata potrivit legii, iar, in masura in care latura sa administrativa, in speta Colegiul de conducere, esueaza in indeplinirea acestei misiuni constitutionale, completurile de judecata nelegal constituite trebuie sa identifice si sa apeleze la remediile judiciare prevazute de lege pentru a readuce starea de legalitate in activitatea jurisdictionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

2.Incalcarea dreptului la un proces echitabil

(…)

Curtea a retinut ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata.

Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.

Astfel, Curtea a constatat ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta. O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului.

Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, iar incalcarea reglementarilor referitoare la compunerea instantei chiar de catre aceasta atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.

3. Nerespectarea obligatiei de legiferare prin lege organica, in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor

Dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a si art. 126 alin. (4) Constitutie, potrivit carora compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin lege organica, respectiv ‘prin lege organica se reglementeaza organicarea si functionarea instantelor judecatoresti’, intrucat un element esential al organizarii si functionarii instantelor si anume, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.

4. Incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale

Referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, Curtea a statuat, in mod constant, incepand cu Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, ‘puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta’. Or, argumentele de neconstitutionalitate retinute de instanta de contencios constitutional in considerentele Deciziilor nr. 685/2018 si nr. 417/2019 se aplica mutadis mutandis si in privinta prevederilor art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

https://www.luju.ro/marea-deflagratie-avocatul-poporului-acuza-la-ccr-incalcarea-dreptului-la-un-proces-echitabil-prin-compunerea-completelor-de-judecata-un-element-esential-al-organizarii-si-functionarii-instantelor-constituirea-completelor-este-dat-in-competenta-colegiilor