BNR a dat publicității, vineri, minuta ședinței de politică monetară, din 7 februarie, când s-a decis menținerea dobânzii-cheie la 2,50%.

Redăm câteva fragmente din minuta BNR:

,,Referitor la evoluția recentă a prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească în decembrie 2019, la 4,0 la sută, de la 3,8 la sută în noiembrie, urcând astfel deasupra intervalului țintei ceva mai mult decât s-a anticipat. S-a observat că mersul ascendent al dinamicii inflației din ultimul trimestru al anului trecut este atribuibil în principal creșterii variației prețurilor combustibililor, inclusiv pe fondul unui efect de bază, dar și scumpirii considerabile a fructelor, precum și accelerării inflației de bază.

S-a sesizat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccentuat în mod neașteptat ascensiunea în trimestrul IV 2019, avansând la rândul ei dincolo de limita superioară a intervalului țintei – la 3,7 la sută în decembrie, de la 3,4 la sută în septembrie –, chiar dacă subcomponenta mărfurilor nealimentare a cunoscut o dezinflație ușoară, probabil pe seama unor promoții specifice perioadei. Accelerarea a venit, astfel, aproape integral de pe segmentul alimentelor procesate – în condițiile scumpirii consistente a cărnii de porc și ale majorării altor prețuri sensibile la mișcări ale cotațiilor internaționale –, dar tendințe ascendente au manifestat și categorii de servicii relevante din perspectiva presiunilor cererii, au remarcat unii membri ai Consiliului, cvasi-neutralizate însă ca impact de câteva ieftiniri atipice, posibil conjuncturale, survenite în pofida ușoarei slăbiri a leului în raport cu euro.

S-a apreciat că evoluția inflației de bază continuă să indice presiuni inflaționiste semnificative din partea factorilor fundamentali, în concordanță cu dimensiunea, trendul și determinanții poziției ciclice a economiei, precum și cu dinamica costurilor cu forța de muncă. A fost evidențiată în acest context creșterea anuală de două cifre ce a caracterizat costul salarial unitar din industrie în cursul anului trecut, precum și trendul ei continuu ascendent, care s-a prelungit și în ultimul trimestru din 2019, pe fondul deteriorării persistente a productivității muncii, evoluții considerate preocupante de către membrii Consiliului, inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra competitivității unor ramuri. Totodată, s-a arătat că, pe ansamblul economiei, câștigul salarial mediu brut nominal, dar și cel net real au continuat să crească în ultimele luni într-un ritm anual de două cifre, doar marginal încetinit în raport cu trimestrul anterior. S-a convenit că presiunile asupra salariilor vor rămâne relativ ridicate în perioada imediat următoare, fiind evocate situația încordată a pieței muncii și determinanții săi structurali, precum și intențiile mai solide de angajare pe orizontul scurt de timp relevate de sondaje de specialitate, dar și noile majorări aplicate în acest an salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul bugetar, cu potențial de propagare asupra sectorului privat.

Indicative pentru presiunile inflaționiste au fost considerate și relativa accelerare în octombrie-noiembrie 2019 a creșterii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, precum și mărirea ușoară a deflatorului PIB, relevată de noile date statistice aferente trimestrului III, alături de cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt sau chiar în creștere în ultimele luni, evidențiate în cazul unor categorii de agenți economici.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noile date statistice reconfirmă decelerarea mai pronunțată a creșterii economice în trimestrul III, în condițiile unei temperări modeste și sub așteptări a ritmului ei trimestrial, și atribuibilă inclusiv contracției producției agricole, ceea ce implică o creștere suplimentară, neanticipată, a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar și plasarea lui pe o traiectorie ușor mai înaltă decât cea prognozată anterior. Totodată, se reconfirmă accelerarea creșterii cumpărărilor de mărfuri și servicii, au subliniat unii membrii ai Consiliului, cu toate că aportul adus la avansul economic de consumul privat scade ceva mai vizibil decât în evaluarea anterioară – pe seama altor subcomponente –, și este mai consistent depășit de cel al formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală este revizuită în sens ascendent. Noile date relevă însă și o majorare mai pronunțată a impactului contracționist al exportului net, pe fondul reaccelerării mai evidente a creșterii importurilor, în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, reflectată și de reamplificarea dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. La rândul său, deficitul de cont curent continuă să se adâncească în trimestrul III, într-un ritm anual doar ușor încetinit, iar acoperirea lui cu investiții străine directe și transferuri de capital își prelungește deteriorarea – tendințe considerate din nou deosebit de îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului, inclusiv în condițiile în care slăbirea exporturilor s-a asociat cu accentuarea declinului producției industriale, în principal pe seama segmentului auto.

Membrii Consiliului au convenit că pe orizontul foarte scurt de timp gap-ul pozitiv al PIB se va menține probabil în apropierea valorii atinse în trimestrul III 2019, implicit peste nivelurile prognozate în noiembrie 2019, în condițiile în care se anticipează o relativă accelerare a creșterii economice pe ansamblul trimestrelor IV 2019 și I 2020, inclusiv în raport cu proiecția precedentă. Cei mai recenți indicatori cu frecvență ridicată sugerează și o restrângere în trimestrul IV 2019 a decalajului negativ dintre contribuția adusă de consumul privat la avansul economic și cea aparținând investițiilor, au remarcat unii membri ai Consiliului, în timp ce în cazul exportului net e posibilă o diminuare ușoară a aportului negativ, dată fiind temperarea dinamicii anuale a deficitului balanței comerciale în primele două luni din interval, pe fondul unei pierderi de ritm mai evidente a importurilor în comparație cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent și-a accelerat însă creșterea pe ansamblul celor două luni, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu fluxuri de capital autonom a continuat să scadă.

Evaluând caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ROBOR și-au conservat în ianuarie ajustarea crescătoare din luna anterioară, iar media ratelor dobânzilor la tranzacțiile interbancare a coborât doar marginal sub rata dobânzii de politică monetară după creșterea înregistrată în decembrie 2019, evoluțiile reflectând, potrivit sublinierilor unor membri ai Consiliului, impactul mărit al operațiunilor Trezoreriei asupra lichidității de pe piața monetară, alături de efectele atragerii consecvente de depozite la termen de către BNR. Nivelul IRCC s-a redus însă la începutul trimestrului I 2020 la 2,36 la sută, de la 2,66 la sută în trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobânzii la creditele noi și-a accentuat declinul în luna decembrie 2019, media ei trimestrială continuând astfel să se reducă, mișcările fiind de natură a spori incertitudinile privind transmisia și conduita politicii monetare.

În același timp, s-a observat că rata de schimb a leului a rămas practic stabilă în prima lună a anului curent, în condițiile relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziției fiscale, coroborată cu diferențialul considerabil al ratei dobânzii, dar și ca urmare a persistenței sentimentului favorabil pe piața financiară internațională, inclusiv pe fondul deciziilor/așteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE și Fed, și a atitudinii unor bănci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenționat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluții adverse ale mediului internațional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieței financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilență din partea băncii centrale.

Totodată, membrii Consiliului au remarcat că încetinirea ceva mai vizibilă a creșterii creditului privat în luna decembrie 2019 – implicând scăderea mediei ei trimestriale la 7,1 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III – este atribuibilă în principal contracției în termeni anuali a componentei în valută, context în care ponderea în total a creditelor în monedă națională s-a mărit la finele anului trecut la 67,6 la sută.

Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că presiunile inflaționiste sunt anticipate să slăbească vizibil în prima parte a anului curent, pentru ca apoi să cunoască o ușoară reintensificare graduală, ceva mai estompată totuși decât în evaluările anterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se reducă semnificativ în primele luni din 2020, dar să se reînscrie în semestrul II pe o traiectorie lent crescătoare, ce rămâne în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului prognozei, ajungând la 3,0 la sută în decembrie 2020 și la 3,2 la sută la finele orizontului proiecției – marginal sub valorile din prognoza publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2019.

S-a observat că ampla corecție descendentă anticipată a avea loc în primele luni din acest an este atribuibilă integral acțiunii factorilor pe partea ofertei, ea având ca principali determinanți efecte de bază dezinflaționiste asociate evoluțiilor precedente ale componentelor exogene ale IPC, precum și introducerii taxei în sectorul telecomunicații. Amplitudinea corecției se prezumă a fi mai mare decât cea previzionată anterior, au sesizat unii membrii ai Consiliului, date fiind eliminarea în luna ianuarie a supraaccizei la carburanți, precum și evoluțiile relativ mai temperate anticipate în cazul prețurilor volatile ale alimentelor, compensate doar parțial ca impact de descreșterea probabil mai lentă a dinamicii prețurilor produselor din tutun, în condițiile devansării cu un trimestru a majorării accizei specifice. A fost semnalată și semnificativa scădere neașteptată consemnată recent de cotațiile petrolului, și în mai mică măsură de prețurile altor materii prime, în contextul epidemiei de coronavirus, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa actualei perspective a inflației. În schimb, majorări peste așteptări sunt posibile în cazul prețurilor unor produse alimentare procesate, au avertizat unii membri ai Consiliului, dar și pe segmentul prețurilor administrate, în eventualitatea liberalizării în perspectivă nu foarte îndepărtată a pieței gazelor naturale și a celei a energiei electrice, implicând scumpiri ale utilităților destinate consumatorilor casnici.

Totodată s-a arătat că din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste ceva mai mari decât cele anticipate anterior, și cvasi-constante pe orizontul prognozei, date fiind previziunile privind poziția ciclică a economiei, costurile salariale, precum și dinamica prețurilor importurilor, reflectând inclusiv evoluția așteptată a cursului de schimb al leului. Suplimentar, la nivelul inflației de bază vor fi probabil resimțite temporar și efecte inflaționiste mai pregnante decurgând din șocuri pe partea ofertei, localizate în sectorul agro-alimentar, de natură să contrabalanseze parțial efectul de bază dezinflaționist asociat introducerii taxei din telecomunicații, ce se va manifesta mai intens în trimestrul II 2020. S-a remarcat, că pe acest fond, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să se mențină la valori mai înalte decât cele previzionate anterior, mai cu seamă în prima parte a orizontului de proiecției. Astfel, ea va coborî probabil doar ușor sub limita de sus a intervalului țintei în primul semestru din acest an, pentru ca apoi să își reia creșterea și să urce în decembrie 2020 deasupra previziunilor anterioare, respectiv la 3,4 la sută, iar ulterior să rămână practic stabilă la acest nivel, similar celui prognozat anterior pentru finele orizontului proiecției.

În ceea ce privește viitorul poziției ciclice a economiei, potrivit evaluărilor membrilor Consiliului, creșterea economică va cunoaște probabil o decelerare în 2020-2021 în raport cu anul 2019, dar va rămâne solidă, cu un ritm așteptat să coboare doar în 2021 vizibil sub cel potențial, perspectivă ce implică o plafonare inițială a excedentului de cerere agregată la valori superioare celor prognozate anterior, urmată de înscrierea lui pe o traiectorie lent descendentă.

Totodată, s-a observat că, similar evaluării precedente, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2020 și își va consolida apoi poziția de principal determinant al creșterii economice, pe fondul dinamicii alerte a venitului disponibil real – susținută și de scăderea ratei inflației și de majorarea transferurilor sociale –, precum și în condițiile unor rate reale ale dobânzilor bancare presupuse a se mări foarte lent pe orizontul prognozei. La rândul ei, dinamica investițiilor este anticipată să rămână relativ robustă – deși, în scădere față de 2019 –, date fiind inclusiv previziunile privind creșterea cheltuielilor publice cu această destinație, asociată cu o ameliorare a absorbției fondurilor europene.

Incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și riscurile astfel induse la adresa perspectivei creșterii economice, implicit a celei a inflației, continuă însă să fie deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. S-au făcut referiri la creșterea mult peste 3 la sută din PIB a deficitului bugetar în anul 2019, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare, dar și cu posibile implicații asupra execuției bugetare curente, mai ales în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor. În același timp, însă, a fost evocat cadrul de guvernanță fiscală al UE, implicând o posibilă inițiere a consolidării fiscale în cursul acestui an, de natură să impună măsuri corective suplimentare celor deja încorporate în programul bugetar. S-a arătat din nou că o corecție bugetară graduală și nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei și cu atât mai mult o recesiune, implicit o potențială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern și a celui extern.

Membrii Consiliului au apreciat că incertitudini crescute provin și din mediul extern, date fiind dinamica scăzută a economiei zonei euro și a celei globale și riscurile la adresa perspectivei acestora induse de epidemia de coronavirus, dar și eventuala reacutizare a conflictului comercial global și a incertitudinilor legate de Brexit. Inclusiv pe acest fond, perspectiva continuării deteriorării contului curent și a poziției externe de ansamblu a economiei a fost considerată din nou deosebit de preocupantă, prin riscurile induse la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice. În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut noi referiri la discrepanța dintre robustețea absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și la probleme de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și la pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susținute a costurilor salariale și al cvasi-stabilității cursului de schimb al leului. Totodată, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectării controlate a dezechilibrului extern, prioritar printr-o ajustare bugetară, complementată de reforme structurale consistente, care solicită însă timp, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

În acest context, a fost reiterată importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același, timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută, precum și păstrarea nivelului actual ale ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituțiilor de credit. În același timp, date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administrație a decis în unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2020. Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.