Connect with us

Evenimente

Constantin Rudnițchi: De ce Grecia are șanse mai mari de creștere economică decât România

Publicat

pe

Una din știrile apărute recent, trecute oarecum cu vederea, este cea privind numirea de către premierul grec a unui laureat al premiului Nobel pentru a coordona o comisie care are drept responsabilitate realizarea unei strategii de creștere.

Este greu de spus dacă premierul grec Kyriakos Mitsotakis a dorit să dea o lovitură de imagine sau își propune mai mult decât atât, să obțină chiar o strategie de creștere. Cel numit în fruntea comisiei este economistul de origine cipriotă, acum britanic, Sir Christopher Pissarides, laureat al premiului Nobel pentru economie, în anul 2010.

Este interesant că Grecia a găsit un profesionist cu o experiență de excepție pentru a construi o strategie de creștere economică. Spre deosebire, de Grecia, România are extrem de puțini profesioniști adevărați în administrație. În ultimii 10-15 ani, nivelul de competență al politicienilor numiți în funcții de conducere importante s-a degradat continuu. În urmă cu câțiva ani, am văzut miniștrii care abia se puteau exprima în limba română, iar competența profesională în domeniul pe care îl conduceau era aproape de zero. Acest lucru s-a repercutat și asupra performanței ministeriale.

Este clar că partidele politice românești sunt tot mai sărace în profesioniști. Sau, dacă aceștia există, ascensiunea lor este blocată de găștile de partid, care aleg și selecționează oamenii pe care îi promovează după cu totul alte criterii decât competența.

În schimb, guvernul grec a numit în fruntea unei comisii care dorește să construiască o strategie privind factorii de creștere a economiei un laureat al premiului Nobel pentru economie.

Este greu de spus dacă Pissarides va fi eficient sau nu. Dacă strategia pe care o coordonează va putea fi aplicată și dacă politicienii vor avea voința și finanțarea de a o pune în practică. Dar, măcar, Grecia are o șansă, din momentul în care a numit un laureat al premiului Nobel în fruntea comisiei care își propune să găsească mijloace de dezvoltare ale economiei.

De altfel, economia Greciei a ieșit din criză abia anul trecut. Grecia s-a împrumutat de pe piața internațională, pentru prima oară după foarte mult timp, a reușit să încheie anul trecut cu excedent bugetar primar (adică, un buget cu plus, dacă nu se ia în calcul plata sumelor în contul datoriei).

Grecia a încheiat și aplicarea măsurilor de austeritate, iar acum, în pofida datoriei publice care atinge în continuare un nivel extrem de ridicat, se gândește serios la căi de creștere și pentru acest lucru apelează la oameni competenți.

Spre deosebire de România. Aici strategiile nu lipsesc, așa după cum nu lipsesc nici institutele de cercetare care să le facă. De asemenea, sunt alocați bani publici serioși pentru studii de cercetare sau pentru strategii din diverse domenii. Banii se cheltuiesc, documentele se scriu, dar ele rămân într-un birou, uitate atât de decidenții politici, cât și de funcționarii publici. Culmea, România nu duce lipsă de cercetători, de academicieni sau de studii. Lipsesc.este adevărat, laureații premiului Nobel și, eventual, aplicarea studiilor, analizelor și strategiilor. Doar atât. Grecia a avut în ultimul deceniu o serie de politicieni cu o bună pregătire profesională. Din păcate, de stânga.

Grupul Syriza, transformat în partid, i-a dat pe Alexis Tsipras și pe Yanis Varoufakis. De exemplu, Varoufakis era considerat ca unul dintre cei mai interesanți economiști de stânga europeni. Înainte de a intra la guvernare, acesta a fost unul dintre cei mai vehemenți critici ai măsurilor de austeritate aplicate de Grecia și ai înțelegerii cu „troika” creditorilor.

Varoufakis a venit pe „cai mari” ca ministru al finanțelor și a rămas radical în negocierile cu creditorii. Dar după numai câteva luni de mandat la Ministrul Finanțelor, din ianuarie până în august 2015, timp în care a devenit aproape „persona non grata” pentru negociatorii europeni, a trebuit să accepte realitatea și să plece din guvern.

În schimb, premierul Tsipras, care părea înainte de a prelua guvernarea, aproape un fanatic de extremă stângă, și-a adaptat limbajul și deciziile la realitatea dură a economiei grecești. În felul acesta, fără excese de stânga, a reușit să piloteze Grecia în momente foarte grele, de criză, spre soluții realiste. Chiar cu prețul de a plăti la nivel politic.

Este greu de spus acum dacă Grecia va reuși să găsească mijloacele și calea spre o dezvoltare a economiei. Dar, după cum abordează problema, are șanse mai mari decât România.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE” 

Publicat

pe

Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”. 

„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.

Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el.  A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.

Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el,  autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE