Connect with us

Evenimente

Ministerul de Finanțe a publicat rectificarea bugetară

Publicat

pe

Veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează, pe sold, cu suma de 4,489 miliarde de lei. Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit – minus 781,4 milioane lei; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice – minus 238,3 milioane lei; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice – plus 53,5 milioane lei; impozite şi taxe pe proprietate – minus 152,1 milioane lei; taxa pe valoarea adăugată – plus 380,7 milioane lei; accize – minus 599 milioane lei; alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii – minus 79,1 milioane lei.

Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au o contribuţie pozitivă de 68,6 milioane lei. De asemenea, s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM.

Capitolul „Alte impozite şi taxe fiscale” are o contribuţie pozitivă de 5,2 milioane de lei, iar contribuţiile de asigurări sociale au o influenţă pozitivă de 15,3 milioane de lei.

Venituri nefiscale sunt diminuate cu 115,3 milioane lei, potrivit proiectului.

„Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014 – 2020: -2,513 miliarde de lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene”, se spune în document.

În nota de fundamentare se precizează că evoluţia veniturilor bugetare se datorează în principal: situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului; impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie, conform prevederilor OUG nr. 181/2020. Conform estimărilor ANAF, 5,3 miliarde lei vor fi viraţi de către agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă; menţinerii în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licenţelor de tip 5G; menţinerii sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr. 135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 şi prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1,158 miliarde de lei.

„Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; cheltuielile cu bunuri şi servicii scad cu 35,3 milioane lei; cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; subvenţiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4,076 miliarde de lei; alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 96 de milioane de lei; proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 – 2020 se diminuează cu 2,805 miliarde de lei; alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; fondurile de rezervă se majorează cu 1,2 miliarde de lei; cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 309 milioane de lei; cheltuielile de capital se diminuează cu 1,673 miliarde de lei; împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei”, se spune în document.

Potrivit proiectului de act normativ, au fost suplimentate bugetele următoarelor instituţii: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – plus 1,590 miliarde de lei per sold; Ministerul Sănătăţii – plus 1,078 miliarde de lei per sold; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – plus 1,181 miliarde de lei per sold; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – plus 999,5 milioane lei, per sold; Ministerul Fondurilor Europene – plus 104,97 milioane lei, per sold; Ministerul Public – plus 90,3 milioane lei per sold; Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – plus 19,17 milioane lei.

De asemenea, s-au diminuat creditele bugetare ale următorilor ordonatori principali de credite: Ministerul Apărării Naţionale – cu 2 miliarde de lei; Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – cu 854,7 milioane lei, per sold; Ministerul Afacerilor Interne – cu 635,4 milioane lei, per sold; Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – cu 82,6 milioane lei; Secretariatul General al Guvernului – cu 53,8 milioane lei; Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – cu 56 milioane lei; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – cu 37,8 milioane lei per sold.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate potrivit prevederilor art. 24 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cu completările ulterioare, în sumă de 969,3 milioane lei rămase nerepartizate, se alocă pe judeţe şi municipiul Bucureşti.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1,1 miliarde de lei; la cheltuieli cu suma de 2 miliarde de lei la credite de angajament şi cu 1,1 miliarde de lei la credite bugetare, din care 600 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate cu scop curativ, medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a serviciilor medicale, 500 milioane lei pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.

Totodată, în proiectul ordonanţă se menţionează că deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 96,058 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB.

Plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 80.216 miliarde de lei; plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în Produsul Intern Brut este în anul 2020 de -9,1%; pentru anul 2020 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 394,338 miliarde de lei, pentru bugetul de stat este de 229,898 miliarde de lei, pentru bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale este de 85,309 miliarde de lei, pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este de 45,697 miliarde de lei şi pentru alte bugete componente ale bugetului general consolidat de 5.820 miliarde de lei; plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -96,058 miliarde de lei, al bugetului de stat este de -105,583 miliarde de lei şi al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este zero; plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 47% din Produsul Intern Brut. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CSA STEAUA, ÎNTRE REFORMĂ PROMISĂ ȘI DEZASTRU PERPETUAT: COLONELUL DANILOF, NOUL EXECUTANT AL MApN

Publicat

pe

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat numirea colonelului Eduard Danilof la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru următoarele șase luni, cu misiunea de a aduce „reorganizare, reformă și rezultate”. În realitate, asistăm la încă o rotire de cadre militare, o numire provizorie menită să mascheze haosul instituțional și prăbușirea unuia dintre cele mai importante branduri sportive ale României.

O numire de avarie

 

Danilof nu este un nume nou în peisajul militar, dar este complet lipsit de experiență managerială în sportul de performanță. Cariera sa în artilerie, misiunile din Irak și Afganistan sau administrarea stadionului din Ghencea nu îl califică automat pentru a salva un club intrat de ani de zile în criză. Numirea lui este mai degrabă o improvizație, o soluție temporară dictată de Ministerul Apărării, nu rezultatul unui plan coerent de dezvoltare sportivă.

 

CSA Steaua, un colos cu picioare de lut

 

De ani de zile, clubul militar este prins între nostalgii și scandaluri:

 

•Secția de fotbal a fost transformată într-un teatru al absurdităților juridice și sportive. Echipa joacă în ligile inferioare, incapabilă să promoveze, blocată între FCSB și CSA, în timp ce resurse uriașe sunt cheltuite din bani publici.

•Management defectuos — CSA funcționează ca o cazarmă birocratică, cu directori și șefi de secție mai preocupați de funcții decât de performanță.

•Cheltuieli nesustenabile — clubul consumă anual zeci de milioane din bugetul Ministerului Apărării, fără transparență și fără rezultate care să justifice investiția.

 

Moșteanu, ministrul promisiunilor goale

 

Declarația ministrului Apărării, conform căreia „obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate”, sună a refren uzat. Toți predecesorii săi au rostit aceleași vorbe, iar CSA Steaua continuă să fie un exemplu de ineficiență, politizare și impostură administrativă.

 

În loc să aducă profesioniști din sport, oameni capabili să reconstruiască brandul Steaua, Ministerul trimite colonei care execută ordine și semnează hârtii.

 

Șase luni pentru ce?

 

Mandatul limitat la șase luni este o dovadă de nesiguranță și de lipsă de viziune. Nimeni nu poate reconstrui un club cu zeci de secții sportive, mii de sportivi și o infrastructură complexă într-un asemenea interval. În realitate, colonelul Danilof va gestiona doar „curățenia de imagine” până la următoarea decizie politică.

 

Brandul Steaua, sacrificat pe altarul politic

 

CSA Steaua nu este un club oarecare. Este simbolul unei istorii glorioase: campioana Europei la fotbal în 1986, pepinieră pentru sute de sportivi olimpici și mondiali. În mâinile MApN, această moștenire a fost redusă la o instituție parazitară, scuturată periodic de scandaluri și schimbări de conducere improvizate.

 

Noul comandant nu este decât încă un executant militar aruncat în mijlocul unei bătălii pentru care nu are armele potrivite. În timp ce rivalii din sportul românesc caută sponsori, performanță și modernizare, CSA rămâne captiv în mentalitatea de garnizoană.

 

Verdict: încă un episod de faliment administrativ

 

Numirea lui Eduard Danilof este simptomul unei boli cronice: incapacitatea statului român de a gestiona un brand sportiv național. Reformă? Nici vorbă. Reorganizare? Doar pe hârtie. Rezultate? Cel mult în rapoartele cosmetizate pentru ministru.

 

CSA Steaua are nevoie de un manager profesionist, nu de un colonel cu carnet militar. Altfel, clubul va continua să fie un sac fără fund pentru bugetul public și o rușine pentru memoria sportului românesc.

Citeste in continuare

Evenimente

ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE” 

Publicat

pe

Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”. 

„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.

Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el.  A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.

Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el,  autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE