Creșterile de salariu minim decise de guvernele din ultimii ani au închis, încet-încet, gap-ul din zona salariilor minime dintre România și celelalte state  membre ale Uniunii. Dacă ne raportăm la cifrele absolute, România are al treilea cel mai mic salariu minim din Uniune, dar are o creștere spectaculoasă în ultimii 10 ani și nici nu mai se află la distanță mare față de celelalte state estice.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Minimum_wage_statistics&stable=0&redirect=no#General_overview

Dacă ne raportăm, însă, la dinamica acestui indicator în ultimii 10 ani, o să observăm că România este campion european la creșterea sumei (în euro) salariului minim cu 11,3% plus în 2021 față de 2011, urmată fiind de Lituania și Bulgaria, cu puțin peste 10%. Cu 458 de euro/lună salariu minim în ianuarie 2021, România depășește Ungaria (442 euro/lunar) și Bulgaria (332 euro/lună), dar este încă la distanță apreciabilă de Cehia (579 euro/lună) sau Polonia (614 euro/lună). Din păcate, în vârful clasamentului european se găsesc tocmai statele în care emigrează românii: Germania (1614 euro/lună), Franța (1544 euro/lună) și Spania 91108 euro/lună) , Marea Britanie (1583 euro/lună). Italia nu are stabilit salariul minim.

Dacă ne raportăm însă la valoarea salariului minim exprimată în prețuri comparabile (PPS -la standardul puterii de cumpărare), România urcă chiar pe poziția a 20-a în Uniune, înaintea multor state estice:

După noi se situează inclusiv state mult mai puternice precum Cehia, Slovacia și Estonia, dar și Ungaria și Bulgaria și ne situăm la un nivel comparbil cu Grecia. Distanța, însă, față de Germania, Spania, Franța, Marea Britanie, rămâne mare, greu de recuperat (cel puțin de la simplu la dublu).

Cât de departe s-a mers la noi cu creșterea salariului minim? Destul de departe, având în vedere că acesta a ajuns aproximativ la două treimi din salariul mediu, ceea ce ne plasează pe locul IV în Uniune, în aceeași grupă cu state mult mai „sociale” decât noi:

Faptul că salariul minim a ajuns să reprezinte peste 60% din salariul minim indică faptul că piața muncii nu funcționează prea bine: fie sunt prea mulți cei care încasează salariul minim, fie celelalte salarii sunt prea mici. Să nu uităm că funcțiunea salariului minim se adresează celor care trebuie protejați, fiind vulnerabili fie datorită lipsei de experiență, fie datorită lipsei de studii. Și explicația stă, în primul rând, în proporția prea mare a salariaților care încasează doar salariul minim, aici fiind pe locul III european:

Ungaria și Polonia au totuși o plajă mai dinamică a pieței muncii, nemaivorbind de Cehia care se află printre fruntașii Europei.