Evenimente
Când a mințit?/ Florin Cîțu, după incendiul de la Matei Balș, 29 ianuarie 2021 – Ziarul Incisiv de Prahova
Cercetează penal numai presupusele infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, indiferent că este o sesizare din oficiu (a unui procuror) sau sesizare venita de la o persoana.
Toți procurorii din SIIJ, inclusiv procurorul șef, sunt desemnați de CSM.
Așa că nu e nici treaba Guvernului, nici a parlamentarilor, nici a Președintelui, nici măcar a Ministrului Justiției care procuror ajunge la SIIJ.
Politicul nu are nicio influență în desemnarea procurorilor de la SIIJ.
Acesta pare sa fie si motivul de jelanie al politicienilor care vor să o desființeze, promovând proiecte de lege, în mod repetat, în acest sens și trăgând sfori pe la ”stăpânire”.
SIIJ -ul face numai urmărirea penală, adică face cercetarea în urmărirea penală ca să strângă probe și în apărare și în acuzare pentru a concluziona dacă s-a săvârșit o infracțiune sau nu.
Dacă zice SIIJ -ul că un magistrat NU a săvârșit o infracțiune, că așa i-a ieșit din cercetare, îi dă clasare.
Persoana care s-a plâns împotriva magistratului poate să critice ce a zis SIIJ-ul și în final sa ajungă in fața unui judecător care să verifice dacă SIIJ-ul și-a fundamentat suficient soluția sau nu. In cazul in care persoana are dreptate, dosarul e trimis înapoi la SIIJ pentru a cerceta ce nu a cercetat.
Dacă zice SIIJ-ul că un magistrat A SAVARSIT o infracțiune, că așa i-a rezultat din probe, face rechizitoriul și îl trimite în judecată pentru ca un judecător să cerceteze și să constate dacă magistratul respectiv a săvârșit infracțiunea și să îl condamne, iar dacă nu a săvârșit-o să-l achite.
Procurorii din cadrul SIIJ nu reprezintă SIIJ-ul în instanță (în fața judecătorului) și nu susțin nici rechizitoriul (de ce a făcut magistratul respectiv o infracțiune) și nici de ce nu a făcut bine SIIJ că a dat clasare (dacă ne plângem noi că nu e bine ce a făcut SIIJ).
Cine reprezintă în instanță?
Dosarele SIIJ sunt susținute in instanța de procurorii din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau din parchetul de pe lângă instanța de apel investită cu judecarea cauzei.
Adică, dosarele SIIJ sunt susținute in instanță de procurori din altă structură de parchet.
Soluțiile procurorilor (clasare sau renunțare la urmărirea penală) sau trimiterile in judecata trebuie să se fie bazate pe probe și nu pe povești.
Procurorul care merge în instanță, vede dosarul de la SIIJ, își face el singur o părere pe baza probelor care sunt în dosar și susține în fața judecătorului dacă ce a făcut SIIJ e fondat sau nu.
E normal să fie așa? Este, pentru că zice Constituția, la art. 131 alin. (1) și (2), că procurorii reprezintă interesele generale ale societății şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertățile cetățenilor.
Adică, procurorul nu are rolul să obțină o condamnare cu orice preț.
Procurorul trebuie să cerceteze sesizarea apărând atât drepturile magistratului împotriva căruia s-a formulat, cat și drepturile celui care s-a plâns împotriva magistratului.
Or, judecătorul trebuie să dea soluția, pe bază de probe, nu pe invenții, nu pe povești, nu pe presupuneri sau păreri.
Până aici toate bune și frumoase.
Să vedem acum ce a fost și la ce se vrea să ne întoarcem și cum ne afectează pe fiecare dintre noi.
Ce zice proiectul ăsta de lege mult dezbătut că va urma?
Păi va urma exact ce a fost.
Adică, magistrații vor fi cercetați de orice parchet care are competența conform legii, respectiv de parchetele de pe lângă curțile de apel, Parchetul de pe lângă ICCJ, DNA sau DIICOT.
Care e buba în situația asta?
Aceeași structură care face urmărirea penală reprezintă și în instanță.
Dar structura aia care face urmărirea penală nu are în competență să îl cerceteze numai pe magistrat. Ea poate să te cerceteze și pe tine.
Așa că să zicem că tu ai un dosar penal și ești chemat de procuror la audieri și nu îi place fața ta sau cum vorbești și i se pune pata pe tine, cu toate că nu ai făcut nimic din punct de vedere penal.
Sau face cercetări procurorul și nu prea găsește probe că ai săvârșit o infracțiune, dar pentru că are o imaginație bogată sau ”simte” el că parcă ai făcut ceva, te trimite în judecată și nu îi prea ține probatoriul.
Așa că se gândește el: cum să fac să nu îți dea judecătorul achitare și să se facă de râs că te-a trimis în judecată?
Variante pe care le poate găsi:
1. caută el puțin prin structura lui și vede că judecătorul care analizează cauza are o plângere. Hopa! Ce bine! Ia să îi aducă el aminte de plângerea aia, ca să înțeleagă judecătorul ăla că mai ușor cu probele, nu prea-s necesare, e suficient ce a zis procurorul.
(Poate să fie și situația inversă, când îi place procurorului prea mult de ăla împotriva căruia ai făcut tu plângere și cu toate că a săvârșit infracțiunea de care te-ai plâns, nu vrea să îl trimită în judecată, așa că mai ușor cu cercetarea, doar nu o fi prost să strângă probe în acuzare și nu mai are ce să îi facă. Și în situația asta poate să îi amintească judecătorului că are o plângere pe la structura lui și ar fi bine ca mai ușor cu ”rigiditatea”);
2. caută el prin dosarele lui și vede ce dosar a avut la judecătorul respectiv. Inventează el că nu e bună soluția pe care a pronunțat-o, face un frumos proces-verbal de sesizare din oficiu, după care călare pe judecător. Ori cere un mandat de supraveghere că doar doar o găsi că judecătorul respectiv săvârșește vreo infracțiune, ori îl cheamă la audieri ca să știe că e vizat de un dosar penal. Se prinde judecătorul că are o cauză pe rol instrumentată de procurorul respectiv, nici nu e nevoie să îi atragă atenția direct. Așa că între a plânge maică-sa sau să plângă maică-ta alegerea nu e grea.
3. are el un cetățean pe care îl cercetează, cu dosare multe, îi sugerează că dacă ar ști ceva de judecătorul X ce bine i-ar fi. Sare ăla repede cu denunțul, că doar nu e prost să rateze ocazia și să nu își ușureze situația.
Cam astea ar fi, în mare, variantele.
Drept urmare, cam care e situația cu judecătorul care poate să analizeze rechizitoriul sau plângerea ta? Dă el soluția liniștit pe probele din dosar? Sau se gândește că poate-l supără pe domn procuror? Ce părere ai? Cred că se gândește mult dacă să îl supere sau nu pe domn procuror, că știe că au mai ajuns unii la pușcărie din cauza asta.
Și uite așa independența și imparțialitatea judecătorului care judecă cauza ta nu prea mai există.
Dreptul la un proces echitabil, de care zice Constituția că trebuie să iți fie garantat, dispare, rămânând numai pe hârtie.
Variantele pe care le-am prezentat nu sunt imaginare. Ele s-au dovedit a fi reale și puse în practică.
Inspecția judiciară a analizat activitatea DNA pe perioada 2014-2018 (când DNA-ul cerceta judecătorii) și s-a constatat că au fost asemenea cazuri. Raportul îl găsiți aici:
CSM a analizat Raportul Inspecției Judiciare referitor la activitatea DNA și l-a aprobat prin hotărârea nr. 225/15.10.2019. Dacă citiți concluziile de la paginile 121-127, vă cam ia cu fiori.
Hotărârea CSM o găsiți aici:
CSM în avizul negativ pe care l-a dat în ședința din 11.02.2021 a arătat, pe larg, ce înseamnă independența magistraților și de ce trebuie ca ea să existe în mod real pentru a nu fi afectat chiar dreptul la un proces echitabil al cetățeanului, făcând trimitere și la ce a fost pe timpul DNA așa … succint.
Verificată, însă, a fost numai activitatea DNA, nu și a celorlalte structuri de parchet. Dacă s-ar verifica și pe acolo cine știe ce fiori ne-ar mai lua, când am vedea rezultatele verificării.
Ați înțeles de ce trebuie să ne intereseze pe noi, cetățenii, care e soarta SIIJ?
Pentru că altfel, ne vom duce mereu cu teama în instanță și nu vom ști dacă s-au făcut presiuni asupra judecătorul care ne judecă cauza pentru a da soluția aia care trebuie și nu aia care rezultă din lege și probe.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
Până de curând, universul modei de lux din România părea gravitațional legat de coordonatele capitalei. Însă, într-un moment de maturitate absolută a pieței, această paradigmă se schimbă radical. Cluj-Napoca nu mai este doar un centru tehnologic și academic, ci devine oficial noua bornă kilometrică a eleganței europene, odată cu inaugurarea de luni, 6 aprilie 2026, a conceptelor Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8.
Această deschidere marchează o premieră absolută: este pentru prima dată când un proiect de retail premium de o asemenea anvergură, construit pe pilonii riguroși ai standardelor internaționale, este lansat în afara Bucureștiului.
O adresă, două destinații, o singură viziune: Strada Horea nr. 8
Alegerea locației nu a fost întâmplătoare. Strada Horea, cu arhitectura sa impunătoare și aerul său boem-aristocratic, oferă fundalul perfect pentru o incursiune în lumea haute-couture-ului și a ready-to-wear-ului de lux. Spațiul a fost gândit să oglindească vitrinele marilor capitale ale lumii – de la Milano la Paris și Londra – oferind un ambient unde lumina, materialele nobile și designul minimalist pun în valoare piesele vestimentare ca pe niște opere de artă.
Nu este vorba doar despre un simplu magazin de haine, ci despre un ecosistem de lifestyle. Clienții din Cluj și din regiune sunt invitați să descopere o experiență de shopping senzorială, unde consilierea vestimentară se întâlnește cu ospitalitatea de tip concierge.
CAPOD’OPERA: Un Panteon al prandurilor iconice
Conceptul CAPOD’OPERA aduce laolaltă o selecție curatoriată ce pare desprinsă din paginile celor mai prestigioase reviste de modă. Este un mix ecletic, dar coerent, între moștenirea caselor de modă istorice și forța creativă a noii generații de designeri.
Arhitecții eleganței clasice
Pentru cei care caută perfecțiunea croielii și opulența rafinată, prezența unor nume precum Dolce & Gabbana, Fendi și Versace transformă magazinul într-o destinație de pelerinaj stilistic. Aceste branduri aduc la Cluj ADN-ul mediteranean și măiestria italiană care au definit luxul global timp de decenii.
Avangarda și Spiritul Urban
Moda contemporană este despre dialogul dintre stradă și podium. CAPOD’OPERA răspunde acestei tendințe prin branduri care au revoluționat estetica ultimilor ani:
- Off-White și Balenciaga: Definiția cool-ului cerebral și a volumelor arhitecturale.
- Jacquemus: Minimalismul solar și senzualitatea ludică a sudului Franței.
- Dsquared2 și Amiri: Rebeliune sofisticată, texturi inovatoare și un spirit rock-star inconfundabil.
Detaliile care fac diferența
Pasionații de accesorii și piese de cult vor regăsi iconicii sneakers Golden Goose, renumiți pentru estetica lor distressed lucrată manual, dar și măiestria denimului de lux semnat Jacob Cohen, unde fiecare pereche de jeans este tratată cu rigoarea unui costum de tip bespoke.
Elisabetta Franchi: Feminitate fără compromisuri
Alături de universul multi-brand, magazinul mono-brand Elisabetta Franchi vine să completeze această experiență cu o odă adusă feminității. Brandul, iubit la nivel mondial pentru capacitatea de a sculpta silueta feminină, aduce la Cluj colecții care emană putere, senzualitate și o sofisticare atemporală. Este destinația ideală pentru femeia modernă, care navighează cu grație între întâlniri de business și evenimente de tip red carpet.
Un pas strategic pentru retailul din România
Dincolo de strălucirea brandurilor, această deschidere reprezintă un indicator economic și cultural puternic. Este un semnal clar că piața locală a evoluat, că publicul clujean are o educație estetică solidă și o dorință de a accesa produse de lux într-un cadru care să respecte eticheta marilor case de modă.
„Nu am adus doar branduri la Cluj; am adus un standard de excelență. Ne-am dorit ca trecerea pragului magazinelor noastre să ofere aceeași emoție pe care o simți pe Via Montenapoleone sau Avenue Montaigne. Clujul merita o asemenea destinație.”
O nouă eră a stilului
Deschiderea Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8 nu este doar un eveniment în calendarul de shopping al orașului, ci începutul unui nou capitol în istoria luxului din România. Cluj-Napoca își confirmă astfel statutul de metropolă europeană, unde tradiția întâlnește viitorul, iar bunul gust nu cunoaște granițe geografice.
Vă invităm să fiți parte din această transformare și să descoperiți singuri unde începe noua definiție a luxului. Luni, 6 aprilie 2026, Cluj-Napoca.
Evenimente
250 de lideri au celebrat parteneriatul România-SUA la recepția Alianța dedicată noului Ambasador Darryl Nirenberg
Alianța a organizat aseară, la Radisson Blu București, o recepție de înalt nivel, prilejuită de sosirea noului Ambasador al Statelor Unite în România, E.S. Ambasador Darryl Nirenberg, care a reunit o parte din prietenii Alianța, peste 250 de lideri din mediul de afaceri, diplomație, securitate, energie, tehnologie și societate civilă.
Evenimentul a marcat un moment semnificativ în relația transatlantică și a confirmat totodată rolul Alianța ca principală platformă de dialog și cooperare româno-americană. Evenimentul s-a remarcat nu doar prin participarea extinsă, ci și printr-o atmosferă neobișnuit de caldă pentru un context diplomatic, semnalând nivelul de încredere și așteptările ridicate în jurul relației România-SUA, într-un moment în care presiunile geopolitice în regiunea Mării Negre sunt în creștere.
Discursuri care au emoționat și mobilizat sala
Deschiderea oficială a aparținut E.S. Ambasadorului Adrian Zuckerman (Ret.), Președintele Alianța, care a adresat un mesaj de continuitate și fermitate în consolidarea relației strategice.
Discursurile care au urmat au evocat profunzimea istorică a relației dintre România și Statele Unite, aducând un omagiu viziunii americane de la Woodrow Wilson la Ronald Reagan. Vorbitorii din partea Alianța au subliniat că parteneriatul România-SUA nu este o obligație, ci o convingere: „România și Statele Unite nu sunt unite doar de interese, ci de valori și de o istorie comună în apărarea libertății.” Au subliniat, totodată, misiunea comună de a aduce în România know-how, leadership și cultură antreprenorială: „We believe in building not only connections, but capacity.”
A urmat discursul Ambasadorului Darryl Nirenberg care a reprezentat unul dintre momentele de vârf ale serii, urmărit cu interes de cei peste 250 de participanți. Noul Ambasador al Statelor Unite a transmis un mesaj puternic de angajament față de România și față de valorile comune ale parteneriatului transatlantic, într-o atmosferă de autentică prietenie și entuziasm.
Distincții pentru contribuții remarcabile la relația bilaterală
Un moment special al serii l-a constituit acordarea a două Certificate de Apreciere înmânate de Ambassador Zuckerman în numele comunității Alianța.
Michael L. Dickerson a fost distins pentru angajamentul diplomatic exemplar, viziunea strategică și rolul activ în consolidarea cooperării economice, energetice și de securitate dintre cele două țări, precum și pentru prietenia sa autentică față de România.
Christopher Gruber, Regional Security Officer în cadrul Ambasadei SUA la București, a primit recunoașterea pentru profesionalism, dedicare și leadership în protejarea personalului și intereselor americane, și pentru colaborarea strânsă cu autoritățile române în întărirea securității comune.
Dincolo de agendă, întâlnirea a evidențiat o realitate mai amplă: relația România–Statele Unite nu este susținută doar instituțional, ci și de o rețea tot mai solidă de lideri și comunități care investesc direct în viitorul acestui parteneriat, inclusiv în capacitatea sa de a răspunde coerent provocărilor de securitate din regiune.
Alianța – platformă de referință a cooperării transatlantice
Fondată la Washington, Alianța reunește foștii ambasadori americani din România și lideri din sectoare strategice – securitate, energie, industrie și tehnologie – facilitând dialogul la nivel înalt și proiecte concrete între România și Statele Unite. Recepția de miercuri seară a reconfirmat că parteneriatul româno-american este profund ancorat în valori comune, memorie istorică și o viziune împărtășită pentru un viitor mai sigur și mai prosper.
Contact presă: Florina Lepădatu, Executive Manager Alianța florina@alianta.org | 0775 623 635
