Evenimente
care nu există în realitate, plăsmuită, ireală – Ziarul Incisiv de Prahova
INS a comunicat datele de care Florin Cîțu crede că avea nevoie pentru a plăsmui o nouă legendă a performanței fantastice a administrării economiei în 2020. În comunicatul ,,semnal”, care va fi revizuit la un moment în care nimeni nu va mai putea nega decalajele României față de economia UE, care se vor mări, INS ne spune și încep cu disclaimer-ul:
,,Estimările semnal sunt afectate de criza pandemică și de instituirea stării de urgență și a stării de alertă (…) Aceste estimări s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea datelor au fost utilizate surse alternative. (…) Datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri. (…) Revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”.
La ce vă trimite cu gândul ideea de ,,surse alternative” fără ca acestea să fie nominalizate? Pe mine mă trimite cu gândul la ,,Când primim o informare de la SRI, o citim, și ne considerăm informați”. Unii aveau nevoie ca economia în 2020 să fie raportată cu o cădere sub 4% și nu mai apropiată de 5% cât estimez că a fost în mod real căderea economiei în 2020. Desigur exista posibilitatea și ca sursele alternative să se numească simplu: wishful thinking.
De-a lungul timpului, statisticile din România au dat-o în bară rău. În anul 2012 am demonstrat umflarea de către Statistică a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 de miliarde de lei. În 2013, premierul de atunci constata ,,greșeala” de plus 20 de miliarde de lei și demitea conducerea INS.
Am semnalat în multe rânduri cum, într-o măsură mai mare sau mai mică, când cineva strigă SARI, datele comunicate de INS răspund prompt: ,,Cât de sus?”. Cel mai recent am semnalat asta chiar în 15 mai 2020:
Datele din aprilie 2020 veneau să se plieze pe comanda publică a ministrului de finanțe și anume ca economia să nu scadă în primul trimestrul din 2020. Iar statistica s-a conformat: a anunțat o creștere de +0,3% în primul trimestru, în luna mai. Atunci, ca să scoată creșterea economică de +0,3% din trimestrul I față de trimestrul IV, INS recalcula în jos baza de raportare, respectiv trimestrul IV 2019, care nu mai creștea cu 1,5% în față de trimestrul II, ci doar cu 1,2%, diferența de 0,3% fiind șutată de INS în trimestrul I 2020. Ca să iasă cum spunea Cîțu.
Și ca să iasă cum trebuie, într-adevăr pentru trimestrul I, INS a băgat în ele, absolut fantastic, umfând cu 18% comerțul cu ridicata în martie 2020, față de februarie 2020. Ca să iasă această cifră necredibilă, au raportat, din surse alternative, o creștere cu 41,2% în trimestrul I 2020 față de trimestrul I 2019 a comerțului cu produse agricole și berbecuți, jumătate din această creștere fiind doar în luna martie 2020 față de februarie 2020, într-o singură lună înregistrându-se o creștere de 21%. Absolut fantastic!
Ulterior, INS și-a pus cenușă în cap. În comunicatul din 13 noiembrie 2020, revuizeiște creșterea economică de la 0,3% în trimestrul Ia ZERO.
comunicat – 13 nov 2020-pib_tr3r2020 
Iar astăzi, 16 februarie 2021, INS se răzgândește din nou în privința creșterii economice din trimestrul I 2020: nu mai este zero, ci devine 0,2%. Fără această răzgândeală din surse alternative (incluzând și răzgândeala pe trimestrul III 2020), căderea economică din 2020 ar fi fost de peste 4%.
Paradoxal, deși baza se modifică (trimestrul I), evoluția din trimestrul III nu este afectată (economia a scăzut atât la raportările din noiembrie cât și la cele din februarie tot cu 12,2% în trimestrul II. Cum naiba, dacă s-a modificat baza? Pe surse alternative.
Tot pe surse alternative, INS mai găsește încă 0,5 puncte de creștere în trimestrul III (majorând evoluția economiei de după lockdown, în trimestrul III, de la 5,6% cât raportase în noiembrie, la 6,1%. E drept că asta le afectează evoluția din trimestrul IV (care arată o dinamică inferioară de creștere în trimestrul IV față de trimestrul III). Dar, la următoarea revizuire, tot pe surse alternative, o vor rezolva și pe asta.
Cam așa a obținut Guvernul României o performanță ,,fantastică” în anul 2020, de -3,9%. Ceea ce consemnează o diferență de la +4,7% în 2019 la -3,9% în 2020. Adică o diferență în dinamica PIB de 8,6 puncte procentuale.
În baza legendelor INS pe ,,surse alternative”, Florin bagă în ele, confruntat cu cea mai proastă gestionare a crizei economice din Uniunea Europeană după politicile #nimicpentrupopulatie, vine și mai adaugă o sumă de neadevăruri:
Singurele chestii ,,spulberate” de performanța ,,fantastică” sunt chiar predicțiile lui Florin:
- în 8 martie 2020, ne asigura că ,,economia României nu va avea de suferit chiar dacă economia globală S-AR PUTEA să intre în recesiune”. Găsiți declarația aici.
- În aprilie 2020, făcea o rectificare bugetară prin care susținea că PIB-ul României va crește în anul 2020 față de 2019, cu 20 de miliarde de lei, falisificând estimarea de PIB astfel încât să ordonanțeze cheltuieli dubioase pe baza unor venituri incerte. Găsiți analiza aici.
- Tot în aprilie 2020, spunea că economia României se va contracta în 2020 doar cu 1,9%, PIB-ul urmând să fie mai mare în 2020 față de 2019. Capacitatea ZERO de prognoză a fost confirmată de fiecare rectificare bugetară.
- În aprilie 2020, FMI spunea că economia României se va contracta cu -5%, iar realitatea demonstrează că FMI a fost mult mai realist în estimarea evoluției economiei față de Florin (care atunci făcea bugetul cu o cădere de doar -1,9%), Acum Florin vine și spune că ,,spulberă estimările apocaliptice”, în condițiile în care estimarea din aprilie 2020 a FMI a fost foarte aproape de realitate și nimic apocalipitic. Vedeți estimarea FMI într-o analiză din aprilie 2020, aici:
Singurele 6 lucruri care nu pot fi contestate referitor la economia României în 2020 (deși e posibil ca INS să găsească noi sau vechi ,,surse alternative” pentru asta, sunt următoarele:
- Economia României s-a prăbușit în trimestrul II al anului 2020 peste media Uniunii Europene: -12,2% în România față de -11,4% medie de scădere în economia Uniunii;
- ,,Revenirea” din trimestrul III din România a fost debilă, fiind sub jumătate din revenirea din economia Uniunii: 6,1% în România versus 12,4 medi Uniunii.
- Nu este vorba despre nicio revenire în ,,V” a economiei Românești, ci de incapacitarea din cauza politicii #nimicpentru populație, a revenirii economiei în trimestrul III. Practic, România a ratat startul revenirii la activitate economică, nici după trimestrul IV nerecuperând integral căderea din trimestrul II. Deci, nici vorbă despre revenire în V.
- România a alocat cel mai mic pachet de stimul pentru economie și populație din regiune.
- Romania este singura țară din regiune a cărei datorie publică continuă să crească până în 2023, spre deosebire de alte state, și care se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.
- Și, desigur, pe surse alternative, economia României a scăzut ,,doar” cu -3,9% în 2020, ceea ce realmente reprezintă o ,,performanță” fantastică: care nu există în realitate, plăsmuită, ireală, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Crsitina T.).
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
