Connect with us

Evenimente

România- o țară bogată cu oameni săraci. Căci binele din economie nu mai ajunge și la români

Publicat

pe

Avuția românilor este cea mai mică bucată din economia unei țări din toată Uniunea Europeană. Nicăieri altundeva cetățenii nu dețin mai puțin. Nicăieri altundeva în Uniune cetățenii nu sunt atât de săraci în raport cu țara.

Asta deși ni se tot spune că România este o țară bogată, care devine din ce în ce mai bogată. Suntem, am putea crede, în curs de îmbunătățire permanentă și accelerată. Probabil că țara o fi bogată, dar românii nu prea sunt. Căci ponderea avuțiilor personale în PIB (produsul intern brut) la noi în țară este cea mai mică din întreaga Uniune Europeană:

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Households_-_statistics_on_financial_assets_and_liabilities#Assets_and_liabilities

Suntem, oameni buni, singurul popor european care deține bunuri financiare  în valoare de mai puțin decât PIB-ul țării. Poate nu am fi putut să fim la nivelul campionilor la bogăție personală, țările nordice, dar nici unde ne aflăm acum cu deținerile financiare ale populației parcă nu merităm să fim. Iată, danezii dețin bunuri financiare de mai bine de 4 ori mai valoroase decât PIB-ul țării lor, suedezii și olandezii au și ei avuții financiare de peste 3 ori și jumătate din PIB. Cei mai bogați est-europeni, în raport cu mărimea economiilor lor  sunt cehii și ungurii, cu aproape 150% din PIB. Polonezii nu au nici ei parte de prea multă avuție financiară, deținând puțin peste valoarea PIB-ului lor.

Sigur că bogăția populației este direct proporțională cu gradul de educație, în general. Pentru că, așa cum era de așteptat, avuția financiară a danezilor, suedezilor și a olandezilor este doar într-o foarte mică măsură (sub 20%) reprezentată de depozite bancare și economii și este repartizată covârșitor în instrumente moderne precum investiții în acțiuni și fonduri de investiții, dar și în fonduri de pensii și asigurări (40-50% pentru prima categorie și 20-30% pentru cea de-a doua). Surprinzător, cei mai inteligenți financiar est-europeni sunt ungurii, care își țin banii în numerar doar în proporție de vreo 30% și în acțiuni într-o proporție de vreo 40%. Cât despre noi, ponderea banilor în depozite și în economii este de vreo 38% iar a banilor investiți de încă pe-atât. Mai avem și al treilea cel mai mic procentaj de dețineri a averii financiare în asigurări și fonduri de pensii administrate privat. 

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Households_-_statistics_on_financial_assets_and_liabilities#Assets_and_liabilities

Poate n-ar fi lipsit de interes să observăm că națiunile cele mai puțin sofisticate financiar sunt fie est-europene (polonezii, slovacii sau croații), fie sudice (ciprioții, grecii, maltezii și slovenii).

În general, oamenii bogați trăiesc în țări bogate. Căci, cei mai bogați oameni de pe pământ sunt elvețienii, care dețin o bogăție financiară de 475 000 de dolari pentru fiecare adult. Ei sunt urmați de americani, cu 468 000 de dolari pe adult și de cetățenii din provincia chineză Hong Kong (393 000 de dolari pe adult). Danezii dețin active financiare în valoare de peste 350 000 de dolari/adult, suedezii în valoare de  292 000 dolari/locuitor adult și olandezii în valoare de 257 000 de dolari/locuitor adult. Nemții sunt abia pe locul 20 pe glob, cu doar 126 000 de dolari/locuitor adult, iar cei mai bogați est-europeni sunt cehii, cu 47 000 de dolari/locuitor adult, urmați de unguri cu 33 000 de dolari/locuitor adult. Noi stăm absolut modest, cu doar puțin sub 13 800 de dolari/locuitor adult, mult sub nivelul polonezilor (22 800 de dolari/locuitor adult), dar peste nivelul rușilor (13600 de dolari/locuitor adult). Această statistică este referitoare la anul 2021. Dacă vă întrebați care este nivelul general al avuției, aflați că noi avem un nivel mediu de aproape 46 000 de dolari/locuitor adult, dar din care peste 32 000 de dolari sunt active nefinanciare, adică casele în care locuim. Mai simplu spus, doar 30% din totalul bogăției românilor este o avere financiară, iar 70% este reprezentată de averea non-financiară (de locuință). La polonezi proporția este de 40-60, adică 22 800 de dolari/locuitor adult în active financiare și 34 600 de dolari /locuitor adult în active nefinanciare. La unguri, averea este distribuită 43-56, adică 33 000 de dolari/locuitor adult în active financiare și 43 300 de dolari /locuitor adult în active nefinanciare, iar la cehi avem proporția de jumătate-jumătate, adică 47 500 de dolari/locuitor adult în active financiare și 48 600 de dolari /locuitor adult în active nefinanciare.

C:UsersASUSDownloadsglobal-wealth-databook-2022.pdf

dacă ne uităm la distribuția averii pentru națiunile bogate, vom vedea că acelea au averea concentrată în instrumente financiare într-o proporție clar mai mare decât în instrumente non-financiare. Iată, de exemplu, elvețienii dețin 475 000 de dolari/locuitor adult în active financiare (56%) și 373 000 de dolari/locuitor adult în active nefinanciare (44%). La americani situație este și mai evidentă: 468 000 de dolari/locuitor adult în active financiare (72%) și 180 000 de dolari/locuitor adult în active nefinanciare (28%). La danezi : 350 000 de dolari/locuitor adult în active financiare (68%) și 175 000 de dolari/locuitor adult în active nefinanciare (32%).

Dacă vrem să ne comparăm cu țările importante de pe glob, mai puține active financiare decât noi au columbienii (9 400 de dolari/locuitor adult), indienii (3 900 de dolari/locuitor adult), indonezienii (6 800 de dolari/locuitor adult), rușii (13 600 de dolari/locuitor adult), thailandezii (peste 10 000 de dolari/locuitor adult) și turcii (aproape 5 000 de dolari/locuitor adult). Iar case și terenuri  (active nefinanciare) deținute în proprietate mai puțin valoroase decât la noi găsim doar la columbieni, indieni, mexicani, ruși, indonezieni, sud-africani, thailandezi și turci. Suntem, să recunoaștem, departe de amprenta europeană a bogăției….

De altfel, dacă ne uităm la compoziția averilor în statele membre ale Uniunii Europene o să observăm diferențieri esențiale:

https://iariw.org/wp-content/uploads/2021/07/Tsigkas_Kozina_Tartamella_Paper.pdf

Structura avuției românilor este următoarea: 38,5% terenul deținut, 28,1% locuința deținută, 18,6% depozite și economii personale, 11,7% acțiuni și participări la fonduri de investiții, 10,5 % alte instrumente financiare și 4,1 % fonduri de pensii și asigurări. Iar din acestea toate, putem scădea valoarea împrumuturilor, de 11,5% din avuția totală.

Și dacă oamenii sunt atât de săraci în active financiare, cum ar putea să fie băncile? Ei bine, nici ele nu sunt prea „avute”, astfel încât și la capitolul ponderii activelor bancare în PIB suntem tot ultimii, ceea ce înseamnă că nici firmele nu sunt mai deprinse cu activitatea financiară decât cetățenii.

Doar 57% din economia noastră, atât. Atât reprezintă ponderea activelor bancare din țara noastră. Polonia are active bancare în valoare de 102% din PIB, Ungaria în valoare de 108%, iar Cehia în valoare de 142%!

Marile economii ale continentului sunt mult mai puternic „bancarizate” decât statele estice: Germania 266% din PIB, Italia 232% și Franța 454% din PIB. Țările cu pondere mare a activelor financiare deținute de populație sunt și ele printre campioane la ponderea activelor bancare: 402% din PIB Danemarca, 319% din PIB Olanda și 312% din PIB Suedia.

https://ec.europa.eu/eurostat/cache/digpub/european_economy/bloc-3d.html?lang=en

Evident că ponderea activelor bancare în PIB este un indicator important al bogăției unei națiuni pentru că indică mărimea portofoliului de credite al acelei națiuni. Iar cu cât ești mai bogat, cu atât poți să iei împrumuturi mai mari. Cu care, evident, ai și ce să faci într-o economie puternică și sofisticată.

În valori absolute, activele bancare de la noi (59 de miliarde de euro) le depășesc doar pe cele din Croația (53 de miliarde de euro), Letonia, Estonia, Cipru și Slovenia (toate peste 43 de miliarde de euro). Avem, însă, de aproape trei ori  valoarea mai mică a activelor bancare decât Ungaria și de aproape patru ori mai mică decât cea a Poloniei. Iar Ungaria (132 de miliarde de euro)este de două ori mai mică decât România, iar Polonia (202 miliarde de euro) de două ori mai mare (sursa: https://www.statista.com/statistics/1124813/europe-bank-total-assets-by-country/ ).

Curios este că, deși ponderea activelor financiare este mică, iar ponderea activelor bancare (a creditelor) este și mai mică, profitabilitatea băncilor în țara noastră este maximă. Se pare că cu cât piața financiară este mai „îngustă”, cu atât profitabilitatea este mai mare. Vă vine să credeți sau nu, profitabilitatea băncilor (ROE-return on equity) la noi este de vreo 15%, a doua ca mărime în Europa, după Islanda și prima din Uniunea Europeană:

https://www.theglobaleconomy.com/rankings/bank_return_equity/European-union/

În țările „serioase”, băncile nu prea miros nivelurile de profit de la noi: în Germania, profitabilitatea este de 2,62%, în Franța de 7,42 % (la jumătate față de noi), în Olanda de 8,83%, în Danemarca de 10,06%. Performanța băncilor din România umbrește cu mult profitabilitatea băncilor din alte țări estice: Polonia este la jumătatea României, cu 7,81%, Cehia la 11,21% și Ungaria la 11,43!

„Modelul de business” ales de către băncile noastre este simplu: credite puține și dobânzi și comisioane mari, spre deosebire de modelele de pe alte meleaguri, axate pe principiul: credite multe și dobânzi și comisioane rezonabile. Pentru anul trecut nu avem încă statistici la nivel european, dar știm că, la noi, profitabilitatea a urcat la 16, 59%!

Nu suflă nimeni niciun cuvânt despre cum s-a ajuns aici. Simplu: anul trecut, bunăoară, băncile românești au plătit dobânzi la depozite de 9 miliarde de lei și au încasat dobânzi la creditele date de 29 de miliarde de lei!( sursa: https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cum-au-reusit-bancile-sa-faca-profit-record-de-10-2-mld-lei-in-2022-21672058 ).  De trei ori mai mult. Evident că așa ceva nu mai există nicăieri în Europa. Și evident că, la asemenea discrepanțe între dobânzile plătite pentru depozite și cele încasate pentru credite, activele financiare ale populației cât și cele ale băncilor vor rămâne cele mai mici din Europa pentru zeci de ani de acum încolo. Până la urmă de ce să iei un credit, doar pentru a fi jupuit de bancă? Sau de ce să faci operațiuni financiare, doar pentru a plăti băncii cele mai mari comisioane de pe continent?

Și  cum să nu fie așa dacă avem cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. Din 1990 Mugur „Manole” Isărescu păstorește Banca Națională și toată lumea se ploconește în fașa sa. Guvernatorul în sus, guvernatorul în jos, toți îl perie și toți se înghesuie să îi smulgă scamele imaginare de pe reverul tunicii sale. În vremea aceasta, România a rămas cu cel mai mic sistem bancar din Uniunea Europeană și cu cea mai mică pondere a activelor bancare. Evident că tonul dat de Manole se preia în toată țara, motiv pentru care avem cea mai mică pondere a activelor financiare din Uniune. Dar lumea continuă să cânte măiestria lui Isărescu. Ce să mai spun, avem ceea ce merităm: sărăcie, înapoiere și bancheri ultra-bogați. Nu de alta, dar să aibă cine să ne stropească de noroi din viteza limuzinelor luxoase care nu circulă decât pe traseul strada Doamnei- șoseaua Nordului, purtând burțile neîncăpătoare de la tronul lui Isărescu până la restaurantele ticsite cu vinurile cramei Isărescu.

Între timp, sub directa și geniala „supraveghere” a Autorității de Supraveghere Financiară, piața de asigurări s-a detonat pentru a doua oară în doar trei ani. Foarte frumos, iată un motiv ca fostul șef al Autorității să fie promovat în tăria aerului rarefiat din jurul faraonului din Drăgășani. Și așa ne-am procopsit cu Leonardo Badea pe post de vice-vizir la Banca Națională.

Stau și mă întreb, oare, de ce se mai cheamă Banca „Națională”? În ce fel este națională? În ce fel are legătură cu această națiune?  

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate

Publicat

pe

De

Nicușor Dan

Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.

Un sprijin politic dus până în ultimul moment

Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.

Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.

Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch

Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).

În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.

Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.

Presedinția ca garant al disciplinei bugetare

Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.

Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:

  • Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
  • Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
  • Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.

Un răgaz crucial pentru economia națională

Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.

Citeste in continuare

Evenimente

România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important

Publicat

pe

De

Alexandru Nazare

România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.

În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.

Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.

Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.

Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.

Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.

În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.

Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.

În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.

Citeste in continuare

Evenimente

Cum poate contribui testul poligraf la reabilitarea imaginii unei persoane

Publicat

pe

De

Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.

În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.

Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.

Când suspiciunile afectează reputația

Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.

Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.

În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.

Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.

Obiectivitatea reacțiilor fiziologice

Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.

În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.

Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.

Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.

Un pas spre recâștigarea încrederii

Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.

După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.

Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.

Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.

Concluzie

Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.

Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.

Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE