Evenimente
Cu suprem dispret, in timp ce sefu’ de la ASF se ascunde de presă și de Guvern, pur și simplu, șefu’ de la ASF trimite un director să ne facă proști (ne-educati financiar)! – Ziarul Incisiv de Prahova
Publicam un dialog fictiv între un lider sindical și conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Starea actuală a sistemului penitenciar ne face să credem că este pură realitate.
Ministerul Justiției nu mai este în acest film de o bună bucată de vreme.
La concursurile organizate în cadrul sistemului mai marii anp-isti au refuzat să participe, dar au aruncat în luptă săgețile.
Unele controale efectuate în pușcăriile țării sunt la fel ca și dialogul prezentat în articol: „fictive”.
Acolo unde vor sa protejeze pilele (vezi cazul de la Penitenciarul Ploiești, unde directorul joaca mai mult rolul unui bufon) le acoperă.
Unde ANP dorește schimbarea caută acul în căruța cu fân.
In dialogul fictiv am remarcat două personaje anp-iste, DGA Ilie Marian și domnul Păun Gabriel.
Władysław Nehrebecki a creat cele două personaje Lolek și Bolec inspirat fiind de caracterele celor doi.
Domnul Cms șef de poliție penitenciară Dan Halchin de unde s-o fi inspirat când a creat cele două personaje?
Noapte buna, poliția penitenciară! Cine poartă rușinea unei structuri fără busolă? DSDRP-ul a pierdut NORDUL, precizeaza cei de la FSANP.
Dialogul este unul fictiv între Cosmin DOROBANȚU (președintele FSANP) și Structurel OPERATIVESCU (directorul DSDRP din cadrul ANP). Dialogul scoate în evidență putregaiul și modul obtuz și îngust de luare a deciziilor ale celei mai mari structuri din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și unitățile subordonate (SECTORUL OPERATIV) și, totodată, dăunător poliției penitenciare, tocmai în această perioadă de criză generată de schimbarea de generații.
Laitmotivul dialogului: “Paza-i baza!”
Cosmin DOROBANȚU: “Sunteți văzuți ca o structură serioasă, nu?”
Structurel OPERATIVESCU: „Aveți dubii în privința asta?”
Cosmin DOROBANȚU: „Nu, dar știu că o structură serioasă trebuie să dea dovadă de responsabilitate, transparență și asumare, să aibă capacitatea de a coordona sectorul operativ din penitenciare. Dacă trimiteți doar adrese în penitenciare și faceți doar controale în urma acestora, fără să le arătați oamenilor cum să procedeze, credeți că sistemul penitenciar va performa?”
Structurel OPERATIVESCU: “Nu aș putea să vă răspund clar la o asemenea întrebare, deoarece eu nu prea am un reper al unităților penitenciare, întrucât în aproximativ cei doi ani de când conduc DSDRP nu am avut timpul necesar să merg prin unități.”
Cosmin DOROBANȚU: “Nu credeți că necunoașterea situației reale din unitățile penitenciare pervertește funcția pe care o dețineți?! Totuși, nu poți coordona serios un sector (n.r. sectorul operativ) atâta timp cât nu-i cunoști hotarele și particularitățile.”
Structurel OPERATIVESCU: “Este posibil, însă, la nivelul direcției (n.r. DSDRP), avem grupuri de lucru, petiții, documente de semnat, viață personală și multe alte situații care m-au împiedicat să iau contact direct cu agenții și ofițerii din linia întâi din penitenciare. Știți, eu mai fac și naveta zilnic în alt oraș…”
Cosmin DOROBANȚU: “Am observat o opacitate a structurii pe care o conduceți. Deciziile se iau în cerc restrâns, regimul nu știe de siguranță, siguranța de evidență, evidența de regim. Din exterior pare o structură fără busolă, în căutarea Nordului pierdut. Un Nord al eficienței, al responsabilității, al transparenței. Nu vă e frică de momentul în care DSDRP va intra în rigor mortis? Vă întreb, pentru că lăsați impresia unei structuri cu un miros putred de inerție și de o rigiditate cadaverică?”
Structurel OPERATIVESCU: “Ne asumăm anumite decizii. Nu vrem să se afle în spațiul public că sectorul operativ este în pragul colapsului. Evenimentele negative au explodat în unitățile penitenciare. Chiar și eu, în calitate de șef al structurii (n.r. DSDRP), am uneori impresia că am pierdut războiul cu deținuții. Și aici aș menționa Penitenciarul Gherla. Practic nu mai știm cum să gestionăm situația.”
Cosmin DOROBANȚU: “Semisoluțiile ambigue ale factorilor de conducere din DSDRP au condus la situația de la Penitenciarul Gherla. E doar începutul… Așa se întâmplă când girați în funcții de conducere oameni cu standarde ieftine, slugarnici, parveniți și cu idei de împrumut. Apropo, de ce nu ați participat în comisia de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de directori adjuncți siguranță și regim penitenciar din unități? Dumneavoastră și șeful dumneavoastră?…”
Structurel OPERATIVESCU: “Nu am participat să nu răspundem direct de vreo gafă grosolană pe care am fi putut s-o facem. Dar, în final, ne-am dat seama, după eșecul concursului, că ne-am sinucis profesional pe mâna altora. Referitor la ocuparea funcțiilor de conducere din sectoarele operative ale unităților penitenciare, v-am mai zis: Îi lăsăm pe directori să-și aleagă echipa.”
Cosmin DOROBANȚU: “I-ați lăsat pe unii de capul lor. Au ales greșit. Acum decontează poliția penitenciară greșelile lor și ale voastre. Pentru că, în multe circumstanțe, între prostie și înțelepciune, oamenii de echipă ai directorilor care au ales în locul vostru, și-au stimulat-o constant pe prima. V-aș ruga ca, pe viitor, să vă implicați direct, să coordonați așa cum spune legea. Astfel, DSDRP va începe să fie văzută ca o structură precisă, scutită de dubiul bâjbâielii. Puteți lua de pe poliția penitenciară eticheta de instituție mediocră?”
Structurel OPERATIVESCU: “O mare parte a responsabilității imaginii unui sistem penitenciar mediocru o purtăm toți. Uneori nu avem capacitatea să urmărim eficacitatea rezultatelor deciziilor care se iau la nivelul structurii (n.r. DSDRP). Nu de puține ori confundăm cauza cu motivele și luăm decizii neașteptate care cresc nivelul de nervozitate în teritoriu, pentru că nu reușim să coordonăm sectoarele operative din penitenciare, deși suntem o structură de specialiști.”
Cosmin DOROBANȚU: “Referitor la structura de specialiști… Știți cum o percep polițiștii de penitenciare din unități? O pisica care in oglinda se vede leu.”
Sabotorii directorului general Dan HALCHIN. Din culpă sau cu intenție…
Iată cât de simplu poate fi definită, într-un scurt dialog ipotetic, Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar (DSDRP) din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)! Practic întreaga coordonare a structurii/direcției este ținută la secret. Toate deciziile importante pentru sistemul penitenciar se iau într-un “conclav” născut pe bază de afinitate, discreționar și niciodată transparent. În DSDRP polițiștii de penitenciare din unități sunt considerați prea știrbiți de inteligență ca să înțeleagă decizii de aparat central. Ultima lovitură a „conclavului” sub centura imaginii sectorului operativ din penitenciare a fost pasarea responsabilității alegerii directorilor adjuncți către un Pokemon și un nespecialist în domeniu. Și ne mirăm: De ce atâtea deficiențe? De ce atâtea ultraje? De ce atâtea incidente operaționale? De ce atâtea evenimente negative? De ce atâta habarnism și decizii în dezacord cu legea? De ce se plătesc polițe șefilor incomozi conducerii DSDRP?! (Cristina T.).
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment




The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat

Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
Evenimente
Redefinirea luxului în Transilvania: CAPOD’OPERA deschide magazin în Cluj-Napoca
Până de curând, universul modei de lux din România părea gravitațional legat de coordonatele capitalei. Însă, într-un moment de maturitate absolută a pieței, această paradigmă se schimbă radical. Cluj-Napoca nu mai este doar un centru tehnologic și academic, ci devine oficial noua bornă kilometrică a eleganței europene, odată cu inaugurarea de luni, 6 aprilie 2026, a conceptelor Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8.
Această deschidere marchează o premieră absolută: este pentru prima dată când un proiect de retail premium de o asemenea anvergură, construit pe pilonii riguroși ai standardelor internaționale, este lansat în afara Bucureștiului.
O adresă, două destinații, o singură viziune: Strada Horea nr. 8

Alegerea locației nu a fost întâmplătoare. Strada Horea, cu arhitectura sa impunătoare și aerul său boem-aristocratic, oferă fundalul perfect pentru o incursiune în lumea haute-couture-ului și a ready-to-wear-ului de lux. Spațiul a fost gândit să oglindească vitrinele marilor capitale ale lumii – de la Milano la Paris și Londra – oferind un ambient unde lumina, materialele nobile și designul minimalist pun în valoare piesele vestimentare ca pe niște opere de artă.
Nu este vorba doar despre un simplu magazin de haine, ci despre un ecosistem de lifestyle. Clienții din Cluj și din regiune sunt invitați să descopere o experiență de shopping senzorială, unde consilierea vestimentară se întâlnește cu ospitalitatea de tip concierge.
CAPOD’OPERA: Un Panteon al prandurilor iconice

Conceptul CAPOD’OPERA aduce laolaltă o selecție curatoriată ce pare desprinsă din paginile celor mai prestigioase reviste de modă. Este un mix ecletic, dar coerent, între moștenirea caselor de modă istorice și forța creativă a noii generații de designeri.
Arhitecții eleganței clasice
Pentru cei care caută perfecțiunea croielii și opulența rafinată, prezența unor nume precum Dolce & Gabbana, Fendi și Versace transformă magazinul într-o destinație de pelerinaj stilistic. Aceste branduri aduc la Cluj ADN-ul mediteranean și măiestria italiană care au definit luxul global timp de decenii.
Avangarda și Spiritul Urban

Moda contemporană este despre dialogul dintre stradă și podium. CAPOD’OPERA răspunde acestei tendințe prin branduri care au revoluționat estetica ultimilor ani:
- Off-White și Balenciaga: Definiția cool-ului cerebral și a volumelor arhitecturale.
- Jacquemus: Minimalismul solar și senzualitatea ludică a sudului Franței.
- Dsquared2 și Amiri: Rebeliune sofisticată, texturi inovatoare și un spirit rock-star inconfundabil.
Detaliile care fac diferența
Pasionații de accesorii și piese de cult vor regăsi iconicii sneakers Golden Goose, renumiți pentru estetica lor distressed lucrată manual, dar și măiestria denimului de lux semnat Jacob Cohen, unde fiecare pereche de jeans este tratată cu rigoarea unui costum de tip bespoke.
Elisabetta Franchi: Feminitate fără compromisuri

Alături de universul multi-brand, magazinul mono-brand Elisabetta Franchi vine să completeze această experiență cu o odă adusă feminității. Brandul, iubit la nivel mondial pentru capacitatea de a sculpta silueta feminină, aduce la Cluj colecții care emană putere, senzualitate și o sofisticare atemporală. Este destinația ideală pentru femeia modernă, care navighează cu grație între întâlniri de business și evenimente de tip red carpet.
Un pas strategic pentru retailul din România
Dincolo de strălucirea brandurilor, această deschidere reprezintă un indicator economic și cultural puternic. Este un semnal clar că piața locală a evoluat, că publicul clujean are o educație estetică solidă și o dorință de a accesa produse de lux într-un cadru care să respecte eticheta marilor case de modă.
„Nu am adus doar branduri la Cluj; am adus un standard de excelență. Ne-am dorit ca trecerea pragului magazinelor noastre să ofere aceeași emoție pe care o simți pe Via Montenapoleone sau Avenue Montaigne. Clujul merita o asemenea destinație.”
O nouă eră a stilului

Deschiderea Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8 nu este doar un eveniment în calendarul de shopping al orașului, ci începutul unui nou capitol în istoria luxului din România. Cluj-Napoca își confirmă astfel statutul de metropolă europeană, unde tradiția întâlnește viitorul, iar bunul gust nu cunoaște granițe geografice.
Vă invităm să fiți parte din această transformare și să descoperiți singuri unde începe noua definiție a luxului. Luni, 6 aprilie 2026, Cluj-Napoca.
Evenimente
250 de lideri au celebrat parteneriatul România-SUA la recepția Alianța dedicată noului Ambasador Darryl Nirenberg
Alianța a organizat aseară, la Radisson Blu București, o recepție de înalt nivel, prilejuită de sosirea noului Ambasador al Statelor Unite în România, E.S. Ambasador Darryl Nirenberg, care a reunit o parte din prietenii Alianța, peste 250 de lideri din mediul de afaceri, diplomație, securitate, energie, tehnologie și societate civilă.
Evenimentul a marcat un moment semnificativ în relația transatlantică și a confirmat totodată rolul Alianța ca principală platformă de dialog și cooperare româno-americană. Evenimentul s-a remarcat nu doar prin participarea extinsă, ci și printr-o atmosferă neobișnuit de caldă pentru un context diplomatic, semnalând nivelul de încredere și așteptările ridicate în jurul relației România-SUA, într-un moment în care presiunile geopolitice în regiunea Mării Negre sunt în creștere.
Discursuri care au emoționat și mobilizat sala
Deschiderea oficială a aparținut E.S. Ambasadorului Adrian Zuckerman (Ret.), Președintele Alianța, care a adresat un mesaj de continuitate și fermitate în consolidarea relației strategice.
Discursurile care au urmat au evocat profunzimea istorică a relației dintre România și Statele Unite, aducând un omagiu viziunii americane de la Woodrow Wilson la Ronald Reagan. Vorbitorii din partea Alianța au subliniat că parteneriatul România-SUA nu este o obligație, ci o convingere: „România și Statele Unite nu sunt unite doar de interese, ci de valori și de o istorie comună în apărarea libertății.” Au subliniat, totodată, misiunea comună de a aduce în România know-how, leadership și cultură antreprenorială: „We believe in building not only connections, but capacity.”
A urmat discursul Ambasadorului Darryl Nirenberg care a reprezentat unul dintre momentele de vârf ale serii, urmărit cu interes de cei peste 250 de participanți. Noul Ambasador al Statelor Unite a transmis un mesaj puternic de angajament față de România și față de valorile comune ale parteneriatului transatlantic, într-o atmosferă de autentică prietenie și entuziasm.
Distincții pentru contribuții remarcabile la relația bilaterală
Un moment special al serii l-a constituit acordarea a două Certificate de Apreciere înmânate de Ambassador Zuckerman în numele comunității Alianța.
Michael L. Dickerson a fost distins pentru angajamentul diplomatic exemplar, viziunea strategică și rolul activ în consolidarea cooperării economice, energetice și de securitate dintre cele două țări, precum și pentru prietenia sa autentică față de România.
Christopher Gruber, Regional Security Officer în cadrul Ambasadei SUA la București, a primit recunoașterea pentru profesionalism, dedicare și leadership în protejarea personalului și intereselor americane, și pentru colaborarea strânsă cu autoritățile române în întărirea securității comune.
Dincolo de agendă, întâlnirea a evidențiat o realitate mai amplă: relația România–Statele Unite nu este susținută doar instituțional, ci și de o rețea tot mai solidă de lideri și comunități care investesc direct în viitorul acestui parteneriat, inclusiv în capacitatea sa de a răspunde coerent provocărilor de securitate din regiune.
Alianța – platformă de referință a cooperării transatlantice
Fondată la Washington, Alianța reunește foștii ambasadori americani din România și lideri din sectoare strategice – securitate, energie, industrie și tehnologie – facilitând dialogul la nivel înalt și proiecte concrete între România și Statele Unite. Recepția de miercuri seară a reconfirmat că parteneriatul româno-american este profund ancorat în valori comune, memorie istorică și o viziune împărtășită pentru un viitor mai sigur și mai prosper.
Contact presă: Florina Lepădatu, Executive Manager Alianța florina@alianta.org | 0775 623 635
-
acum 2 zileStiriTimis.ro – Testare HPV gratuită în Timișoara
-
acum 9 oreThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
Imobiliareacum 7 oreCONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
-
Imobiliareacum 8 oreRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
-
Uncategorizedacum 3 oreScrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile




