„Să dozăm bine optimismul, chiar și când vom asista la scăderea inflației și a dobânzilor” – Dana Dima, vicepreședinte BCR

8 mai, București. Lecțiile crizelor financiare și economice prin care românii au trecut în ultimii 15 ani sunt principala sursă de informație care trebuie să stea la baza deciziilor financiare viitoare. Ciclicitatea acestor crize este argumentul principal pentru a lua deciziile potrivite, chiar și în perioade optimiste din punct de vedere economic. Sunt câteva dintre concluziile reprezentanților sistemului bancar intervievați de jurnaliști în cadrul proiectului de educație financiară inițiat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).  

În vecinătatea unui război și în vremuri financiare și sociale dificile, educația financiară poate da direcția unui popor, în a fi sărac sau prosper. Plecând de la această premisă, CSALB a inițiat un demers în sprijinul informării consumatorilor de servicii financiare cu privire la relația lor cu băncile și cu propriile finanțe. Pe parcursul a 12 întâlniri găzduite de CSALB, jurnaliști renumiți în domeniul economic intră în dialog cu președinți sau vicepreședinți de bănci comerciale, cu directorul juridic al Băncii Naționale a României și cu managementul Asociației Române a Băncilor, cu profesori universitari, precum și cu avocați reputați.

Rezultatul acestor interviuri sunt 12 podcasturi de educație financiară pe teme actuale din economia României. Regăsiți în citatele și linkurile video de mai jos fragmente din podcasturile cu reprezentanții BCR, ARB și ING Bank, precum și din interviul cu prof. universitar Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB.

Dana Dima, vicepreședinte al Băncii Comerciale Române, în dialog cu Adrian Negrescu, consultant financiar:

| PODCAST CSALB |  https://youtube.com/shorts/jFGi3_DcKGo 

„Scăderea inflației, așteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienții băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă. Chiar dacă avem semnale că s-a oprit creșterea abruptă a inflației și dobânzilor, trebuie să rămânem atenți și echilibrați. Optimismul trebuie dozat bine! Odată cu scăderea inflației, crește apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înțeleaptă decizie pentru finanțele noastre și ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimiști și încrezători.

Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Am promovat în anii trecuți creditele în lei și cele cu dobândă fixă, iar rezultatele s-au văzut în perioada aceasta cu fluctuații foarte mari. Multi dintre clienții noștri au fost protejați prin dobânzile fixe și de faptul că moneda națională a rămas stabilă. Peste 85% din producția de credite imobiliare – produsul standard al Băncii Comerciale Române – este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă.  Ne-a fost greu să explicăm acum ceva timp de ce o dobândă fixă poate sprijini, mai ales în momente de volatilitate, dar astăzi putem să vorbim despre un portofoliu sănătos.”

Florin Dănescu, Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, în dialog cu Denis Ciulinaru, realizator radio-tv:

| PODCAST CSALB |  https://youtube.com/shorts/3Ot9g3dHaCw 

 „Să ai o dobândă fixă bună în perioade de turbulențe și inflație ridicată este un noroc cu care nu te poți întâlni la infinit. Când mi-am cumpărat primul apartament, cu dobândă fixă de 15% pentru tinerii căsătoriți și infația era 160%, am reușit să-mi achit creditul în doi ani, din două salarii care nu erau deloc mari. Banca a pierdut atunci diferența dintre inflație și dobânda mea, însă acest scenariu este puțin probabil să se repete. Băncile trebuie să-și ia măsuri de siguranță deoarece au răspundere față de depozitele populației și companiilor, dar și față de alte industrii. Acum există instrumente care ne pot corecta o decizie relativ greșită la început. Dacă iei un credit cu dobândă variabilă acum și constați pe pielea ta că nu este cel mai bine, poți să te refinanțezi sau să cauți un produs cu dobândă fixă. În concluzie, poți să schimbi, să discuți cu banca, să negociezi în cadrul CSALB. Sunt multe variante de rezolvare a problemelor, nu rămâi imobil în 20 de ani de credit.”

Nicolae Andreica, director retail ING Bank, în dialog cu Cătălin Bălan, specialist comunicare CSALB, fost jurnalist.

| PODCAST CSALB | https://youtube.com/shorts/uQY_JKCmyTs 

„În afară de decizia clienților privind costurile unui credit și momentul când aleg să facă acest pas, există și responsabilitatea băncilor. Ce trebuie să avem grijă noi, băncile, este să le oferim clienților niște produse simple. Simplu de înțeles, simplu de utilizat, fără tipăritură cu literă mică și fără caracteristici ascunse. În al doilea rând să îi ajutăm pe clienți să folosească produsele respective în contextul potrivit, în funcție de nevoile lor, dar să fie convinși în momentul în care îl accesează că este ceea ce trebuie. Dau un exemplu cu titlu de anecdotă: eram într-o agenție anul trecut și aveam o clientă oarecum intrigată că banca nu-i acordase un credit cu care voia să îi cumpere copilului cel mai nou și cel mai scump model de telefon apărut pe piață. Cred că dragostea nu înseamnă să cumperi un lucru scump, pe care nu ți-l poți permite și vrei să te împrumuți pentru el. Dacă și banca îți spune acest lucru, nu are sens să încerci să te îndatorezi și mai mult.”  

Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB, Profesor Universitar, în dialog cu Vasile Coman, fondator Bancherul.ro:

| PODCAST CSALB | https://youtube.com/shorts/_qJ5qtK1l7k 

„În ziua de astăzi, dacă se va ajunge la o nouă criză financiară, sistemul bancar este mai bine pregătit. Rolul CSALB poate fi de amortizor al șocurilor unei eventuale crize, pentru că a creat cadrul în care consumatorul și banca stau la aceeași masă și caută împreună soluții la problemele apărute în relația lor contractuală. În plus, sistemul bancar este mai stabil. În momentul în care o bancă ar fi supusă unor proceduri de redresare, un întreg etaj în BNR este gata să intervină. Sunt oameni care se pregătesc de câțiva ani pentru eventuale situații de criză financiară, la solicitarea Uniunii Europene.  

Ciclicitatea crizelor economice nu poate fi evitată. Nici comunismul nu a putut face asta, deși planificarea urma doar traiectorii ascendente. Ce putem noi face este să limităm amplitudinea. Adevărul este că în 2008 criza financiară a găsit băncile nepregătite. Tocmai de aceea s-a lucrat la o reglementare care să oblige băncile ca în anii buni să se gândească deja la anii răi și să-și pună deoparte resurse cu care să gestioneze o eventuală situație de criză. Rămâne de văzut dacă protecțiile legislative impuse băncilor fac sau nu față.”

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul  CSALB: „Observăm cum creșterea dobânzilor variabile începută anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflației. Perioada de dobânzi ridicate se va menține însă, cel puțin în acest an. După ce inflația a depășit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, Banca Națională a României a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la un minim istoric de 1,25% înregistrat în perioada pandemiei, pană la 7%. Turbulențele economice și financiare sunt resimțite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majorări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejați au fost consumatorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina și beneficiază pe o perioadă de cel puțin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului. Consumatorii și băncile au reacționat bine la situațiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piața financiar-bancară. Mulți consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC și au reușit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare, preț de câteva luni. Alții au trecut la dobândă fixă chiar în timpul creșterii dobânzilor variabile. Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei, au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor și diminuarea efortului de plată. Existența acestui cadru de dialog numit CSALB este o resursă importantă pe care consumatorii și băncile s-au putut baza în toată această perioadă tulbure. Numai în 2022 și 2023 s-au purtat aproape 900 de negocieri între consumatori și bănci, iar peste 90% dintre ele s-au încheiat cu identificarea și adoptarea unei soluții agreate de ambele părți.”

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).