Evenimente
Circul „marcă înregistrată” – Primarul PSD-ist Andrei Volosevici – , la Ploiesti, promovat la nivel national ca PR-ul cel mai prost din lume/Ursul l-a pus pe seful Politiei Locale Ploiesti sa fie sofer de „taxi” pentru personalitati din „presa de casa” a edilului – Ziarul Incisiv de Prahova
Incisiv de Prahova ca aceste verificări sunt TARDIVE la vârful MAI în legătură cu scandalul în care este implicat șeful DGA. Anchetarea trebuia sa inceapa cand a MUTAT un ofiter DGA Prahova care deranja o grupare de criminalitate economico-financiara organizata protejata de chestorul Eduard Miritescu si cand a numit un corupt la sefia DGA Prahova, tot in acelasi scop.
Reamintim faptul ca, politistul nostru dragalas dar mult prea „zglobiu”- Chestorul principal de Poliție Eduard Mirițescu se afla într-o situație curios de deosebită, după ce a câștigat concursul pentru a ocupa funcția „plină” de adjunct al inspectorului general al Poliției Române, în octombrie 2022. Asta pentru că Mirițescu exercita deja funcția de ajunct al inspectorului general încă din 2020, ca împuternicit.
Timp de numai o zi, funcția de adjunct al inspectorului șef a fost ocupată de un alt ofițer de rang echivalent. Acesta a exercitat practic doar câteva ore funcția, cerând să fie mutat la un alt departament și, astfel, din punct de vedere juridic, a rămas vacantă din nou poziția de adjunct al inspectorului general și a creat premisele, aparent legale, ca Mirițescu să fie împuternicit din nou.
Metoda conducerii Poliției Române prin împuternicire e mai veche. A devenit un obicei încă din timpul mandatului fostului ministru Carmen Dan, care a numit succesiv la conducerea Poliției oameni despre care s-a speculat, la acea vreme, că sunt apropiați de mediul politic. Cei mai mulți dintre ei au plecat prin demisie sau demitere, în urma unor scandaluri publice de amploare.
În privința situației din Poliție, Sindicatul Polițiștilor Europeni – „Europol”, care în ultimii ani a dezvăluit mai multe nereguli din sistem, a atras atenția în mai multe rânduri cu privire la astfel de situații. Sindicatul a formulat și mai multe sesizări penale atunci când a considerat că a fost vorba de împuterniciri ilegale.
Cosmin Andreică, liderul sindicatul, cataloghează fenomenul din Poliție ca fiind „strict și pur politic”.
„Este un instrument pe care îl are la îndemnână factorul politic, adică omul politic din minister. Este unul care îi permite să-și răsplătească clientela politică sau să facă anumite jocuri în anumite județe. Negociază efectiv anumite poziții”, spune Cosmin Andreică.
Acesta exemplifică: „Noi am arătat situații în care au fost împuterniciți pe funcții ofițeri care nu au fost în stare să treacă un concurs de șef de birou, de exemplu, și au fost împuterniciți adjuncți de inspectorat. Șeful de birou este cea mai mică funcție de conducere din rândul ofițerilor.”
„E un paradox greu de explicat, pentru că noi, conform statutului polițistului, avem obligația de a fi apolitici. Or noi suntem apolitici, însă suntem numiți de oameni politici în funcție.”
Liderul Sindicatului „Europol” spune că un efect al acestui fenomen este că mulți dintre profesioniștii din sistem au preferat să iasă la pensie sau să ceară transferul în alte poziții decât cele în care performează, pentru a nu fi umiliți de unii șefi numiți pe alte motive decât cele meritocratice.
În ianurie 2020, chestorul Eduard Mirițescu, apropiat al secretarului de stat Despescu, din funcția de inspector șef al IPJ Prahova, este promovat la nivelul IGPR și împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciarul”. Între Mirițescu și Despescu s-a legat o prietenie încă de pe vremea când au fost colegi la Academie, prietenie concretizată când Bogdan Despescu a fost numit inspector șef – Inspectoratul de Poliție al Județului Prahova.
În luna iulie 2020, chestorului Eduard Mirițescu i se prelungește împuternicirea în funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române, iar în decembrie 2020, pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs.
În februarie 2021, după anularea concursului pentru funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, poziția poate fi ocupată din nou prin împuternicire (însă nu de chestorul Mirițescu) sau mutare, doar în condițiile în care persoana are un coeficient al funcției mai mare sau egal cu funcția de adjunct al insp. gen., adică persoane care ocupă funcții de directori generali adjuncți sau directori generali din MAI.
A doua zi după anularea concursului, chestorul Valentin Minoiu, pe funcție de director general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, solicită să fie mutat pe funcția de adjunct I al șefului Poliției Române, i se aprobă, iar a doua zi este împuternicit director general al DGMRU în MAI. Chestorul Minoiu nu a făcut parte NICIO ZI din structurile poliției judiciare, nu a întocmit NICIODATĂ acte de urmărire penală, nu a lucrat NICIODATĂ într-un dosar penal și nu a lucrat NICIO ZI în Poliția Română.
Prin această mutare strategică, funcția de adjunct I devine „temporar vacantă” și astfel poate fi ocupată din nou prin împuternicire de chestorul Eduard Mirițescu, care exercită și în prezent această funcție.
Adică, manevra a fost simplă și rapidă. S-a anulat un concurs, s-a ocupat funcția pentru două ore de către un director general adjunct din MAI și împuternicitul a revenit pe postul proaspăt vacantat. Chestorul Eduard Mirițescu a câștigat, în octombrie 2022, concursul pentru funcția de prim-adjunct al Inspectoratului General al Poliției Române, primind nota 9, în urma evaluării. A concurat de unul singur și a ieșit pe primul loc.
La vremea respectivă, Sindicatul Europol si ziarul Incisiv de Prahova a notat că nu s-ar fi organizat concurs nici până azi, dacă nu exista supărarea domnului Mirițescu pentru faptul că din poziția de „împuternicit” nu poate să primească a doua stea de chestor, în condițiile în care nu este definitivat pe post.
În Ministerul Afacerilor Interne, când nu mai poate fi prelungită împuternicirea pe o funcție înaltă, aceasta nu poate fi ocupată decât prin concurs, prin numirea unei persoane pe o funcție egală sau mai mare ori prin vacantarea postului. Pornind de la aceste reglementări interne sau legale, rețeta din culisele numirilor pe funcții la MAI este una foarte simplă, după cum ați citit mai sus. Și, uite așa, sindicatele din Poliție l-au chemat în instanță pe Mirițescu, la Tribunalul București și, tot așa, acesta rămâne de neclintit.
Prin Decretul nr. 1.509, din 28 noiembrie 2022, privind avansarea în gradul profesional de chestor principal de poliție a unui chestor de poliție din Ministerul Afacerilor Interne, Mirițescu și-a văzut visul împlinit.
Eduard Mirițescu este căsătorit cu Ancuța Mirițescu, fost director Colegiului Tehnic „Elie Radu” din Ploiești. Sora lui, Simona Mirițescu este consilier la Primăria Ploiești, Direcția Generală de Dezvoltare Urbană. O pârghie bună pentru afaceri imobiliare, după cum urmează să vă dezvăluim.
În urmă cu circa 7 ani, un grup de polițiști a postat pe un cont Facebook o plângere, prin care sesiza organele abilitate despre corupția la nivel înalt din IPJ Prahova, din care cităm: „La fel, despre coruptia din Prahova am tot scris si informat de parcă DGIPI și IGPR nu existau. Astfel, au căzut în picioare Gelu Manea de la Poliția Municipiului Ploiești, Tătaru Adrian de la Sectia 3 Ploiești, Crivăț de la Rutieră, Mirițescu Eduard, actual împuternicit șef de inspectorat, comisarul Zecheru, fost șef SIC (cel care ii dadea informatii Gratielei Gavrilescu și cu care negocia să fie mare șef și care acum e puțin chemat pe la DNA în diverse dosare) cms șef Burghelea, o lepră și un libidinos care a girat furtul șefilor și alții.
Stimate domnule Ministru de Interne, dacă în Prahova corupția a atins nivelul în care șeful de inspectorat e arestat, șeful de la DGA, adjunctul de inspectorat, șeful de la Sinaia, șeful de la Mizil, șeful de la rutieră Crivăț a ajuns martor denunțător, șeful de la Politia Municipală a ajuns martor denunțător având sprijin puternic de la SRI, iar Eduard Mirițescu, Burghelea, Vlădan, Lupu Sorin de la control intern, cât și alții sunt înca în funcții, credeți că e normală situația? Credeți că aceștia nu au cunoscut despre activitatea infracțională a celor arestați și trimiși în judecată? Credeți că aceștia sunt diferiți de cei dinainte pe care i-au protejat? Credeți că nu-și pun în funcții protejații pentru ca mai târziu să le ceară favoruri? Credeți că șefii de secții și de poliții numiți în funcții nu cunoșteau despre activitatea infracțională a acestora?”
După prezentarea „păpușarului-șef”, vă facem prezentarea și a marionetelor sale
În urma unor sesizări si a multor documente din interiorul MAI primite pe adresa redacție și a recentelor dezvăluiri apărute recent în presa locală și națională, Mirițescu își manevrează subalternii din Prahova cu scopul vădit de a-și proteja propriile interese economico-financiare, implicand chiar și politicul. Doi parlamentari din Prahova, care nu s-au remarcat prin nimic constructiv în județ, au ajuns să facă abuz de funcții, să treacă la amenințări pentru a-și sprijini acoliții. Mai mult, unul dintre ei a trecut la amenințări cu pistolul!
O societate din Ploiești, cu punct de lucru în comuna Târgșoru Vechi, a deranjat grupurile de interese de pe plan local și național. Cu sprijinul direct și nemijlocit al unor polițiști, jurnaliști, consilieri locali și chiar a unor parlamentari s-a creat un grup de influență care prin abuzul de funcții folosesc instituțiile statului în interes personal.
În unul dinte cazurile reclamate, Balaban Mihai, cu auto Nissan Patrol, PH 49 BAL, cetățean al comunei Târgșor, filma mașinile care intrau pe poarta societății, amenințând cu închiderea unității cu ajutorul prietenilor săi din Poliție și Consiliul Local Târgșoru Vechi, respectiv Istrate Dan, fost polițist, și Alexe George.
Într-o altă zi, în urma unor „sesizari la 112” din partea unor persoane necunoscute, bănuim că au legături cu persoanele mai sus amintite, la sediul societății au apărut mai multe echipaje de poliție pentru a verifica activitatea firmei.
În ziua următoare, la barul deținut de Balaban, pe raza localității, acesta i-a anunțat pe toți clienții prezenți că el a trimis poliția și că va închide societatea, întrucât are în spate un parlamentar puternic din Prahova și pe șeful Poliției Ploiești.
Mai mult, deasupra societății a fost observat un obiect de zbor de dimensiuni mici – o dronă – care filma, probabil fără autorizație de zbor, dacă ținem cont că, în zonă se efectuau zboruri de către avioanele de la aerodromul Strejnic. Ba chiar, la un moment dat, drona respectivă s-a apropiat în mod periculos de un aeroplan, motiv din cauza căruia a fost rapid coborâtă. Operatorul dronei conducea un autoturism de culoare albă, B 17 CV?.
Șeful Poliției Municipale Ploiești, comisar șef Balan Marcel a început să pună presiune pe lucrătorii unei alte instituții, subordonată Ministerului Mediului, respectiv Garda de Mediu Prahova, cerându-le să efectueze anumite constatări în sensul celor dorite de el, pe un ton agresiv, spunând că a fost sunat direct de adjunctul Poliției Române, chestorul Mirițescu Eduard.
Deși actele puse la dispoziția organelor de control certifică respectarea întru totul a obligațiilor de mediu asumate, comisarul șef Bălan Marcel a continuat să facă presiuni asupra reprezentanților Gărzii de Mediu pentru a dispune suspendarea relației comerciale și reluarea colaborării cu vechiul partener al beneficiarului, unde „grupul de presiune” are interese.
De la cei ce gravitează în jurul acestui grup de presiune, potrivit unei plângeri penale, un jurnalist local, chestorul Mirițescu și șeful DGA Prahova, comisarul șef Frangulea Alexandru, constituie un trio prin care sunt rezolvate problemele celor care colaborează cu ei. Ca merit, dacă își duce misiunea la final, Bălan Marcel a primit promisiunea că va fi numit șeful poliției prahovene.
Puterea acestui grup a fost certificată de „punerea la punct” a tuturor polițiștilor care au avut îndrăzneala să atace protejații. Un caz știut de toată lumea, dar nepublicat de vreun organ de presă, de frică, este cel al unui ofițer al Direcției Generale Anticorupție care a sesizat fapte de natură penală comise la nivelul municipiului Ploiești, de primarul Andrei Volosevici și de sora chestorului Mirițescu, angajată la Direcție de Urbanism a municipiului. Acest ofiter a fost mutat abuziv cu sprijinul nemijlocit al sefului suprem al DGA ca sa satidsfaca gruparea de cri8minalitate economico-financiara organizata pastorita si protejata chiar de chestorul Eduard Miritescu.
În fond, și soția chestorului Mirițescu a fost subordonata protejatului Volosevici, ocupând funcția de director la Liceul Tehnologic Energetic “Elie Radu”. Asta până curând, când a fost numită inspector școlar al Inspectoratului Școlar Prahova, tot cu susținerea protejaților.
În timpul desantului asupra societății, același chestor Mirițescu a sunat personal șeful Directiei Arme Explozibili și Substanțe Periculoase pentru a interveni în susținerea comisarului șef Bălan Marcel în demersal său abuziv de închidere a activității.
Potrivit informațiilor apărute în mass-media, mai mulți politiști prahoveni, aflați în funcție la nivel local și central, sunt folosiți pentru servirea intereselor economico-financiare locale, naționale și chiar internaționale.
Traficul de influență efectuat de chestorul Eduard Mirițescu pentru stoparea unor dosare penale
Chestorul Mirițescu Eduard, fost sef IJP Prahova, actual adjunct al Poliției Române, acționează în mod direct pentru blocarea sau limitarea efectelor unor anchete penale ce vizează rude sau apropiați din mediul de afaceri local.
Este cunosct faptul că Eduard Mirițescu se află în relații de prietenie cu edilul PSD-ist Andrei Volosevici încă de pe vremea când jucau fotbal, săptămânal și Eduard Mirițescu ocupa funcția de șef al IPJ Prahova, precum și cu un membru din această grupare de crimă organizată.
Intervențiile chestorului Eduard Mirițescu au avut parțial efect, singurul dosar unde nu a mai putut interveni este cel cu Veolia, unde s-a început urmărirea penală.
La data de 08.12.2022, ziarul Incisiv de Prahova publica articolul „De ce se implică IGPR în protejarea Mafiei imobiliare din Ploiești/IGPR a luat locul procurorului “Portocală” pentru apărarea mafiei si fabricarea de dosare penale?”
https://www.incisivdeprahova.ro/2022/12/08/de-ce-se-implica-igpr-protejarea-mafiei-imobiliare-din-ploiestiigpr-luat-locul-procurorului-portocala-pentru-apararea-mafiei-si-fabricarea-de-dosare-penale/
Pe vremea fostului șef al IPJ Prahova, generalul de poliţie Iulian Bach, comisarul Eduard Mirițescu s-a gândit să obțină un apartament de serviciu, prin câteva declarații false.
Astfel, deși detinea un apartament în Ploiești, zona „Lămâița”, prin falsuri a solicitat și obținut un apartament de serviciu pe strada Ion Maiorescu din Ploiești, bloc deținut de M.A.I..
Obținerea acestui apartament s-a realizat, deși chestorul Eduard Mirițescu nu avea copii și/sau alte probleme speciale.
Cu toate ca erau cazuri sociale grave în rândul polițistilor din IPJ Prahova, chestorul Eduard Mirițescu a pus mâna pe acest apartament în care locuia un polițist care avea un copil cu dizabilități. Mare om, mare caracter acest Mirițescu! Să nu mai pomenim și de casa de la Plopu „trecută” subtil pe numele socrilor.
Se pare că și în prezent, Mirițescu Eduard este beneficiarul unei locuințe de serviciu, obținută printr-un fals în declarații în condițiile în care acesta este coproprietar cu soția sa a unei locuințe situată în județul Prahova, dumnealui declarând în fals că nu deține locuința, situație care contravine declarației sale de avere.
Sora acestuia, Mirițescu Simona, în calitate de funcționar public în cadrul Direcției de Urbanism a municipiului Ploiești, este „cheia” pentru obținerea de autorizații de construcție în zone unde este interzis acest lucru. Cel mai recent exemplu, dezvăluit în presa locală și națională, este cel al blocului de apartamente construit în Bulevardul București, pe spațiul verde cu încălcarea tuturor indicatorilor urbanistici prevăzuți pentru zona respectivă. Pentru scoaterea surorii din culpă se încearcă direcționarea anchetei pe nerespectarea regimului de înălțime a clădirii și pe sancționarea dezvoltatorului imobiliar.
În acest caz, care s-a lăsat cu percheziții, beneficiul material (mai multe apartamente în blocul respectiv) l-a obținut în mod direct primarul Andrei Volosevici, care a fost asigurat de către subordonata sa, sora chestorului Mirițescu, că nu va avea nicio problemă și un jurnalist, protejatul primarului de Ploiești. Jurnalist cu care chestorul Mirițescu are o relație de prietenie mai veche, după ce s-au șantajat reciproc și au dat la pace.
În acest grup de presiune locală a fost racolat în mod direct comisar-șef Frangulea, alt șef interimar al DGA Prahova, fost șef la Serviciul Arme și Muniții Prahova care și el își dorește „titularizarea” pe funcție.
Numirea lui Frangulea a fost o surpriză pentru toți polițiștii din Prahova, el fiind cercetat disciplinar în mai multe dosare, inclusiv pentru dispariția unui pistol precum și acte de cămătarie.
Frangulea se declară a fi prietenul cel mai bun al chestorului Vasilescu Liviu și prima lui măsură a fost de eliminarea, din subordinea sa, a comisarului-șef Rădulescu Adrian, lucrător în DGA Prahova, cel care a efectuat mai multe note informative cu privire la activitatea infracțională a grupării în care este implicat și Volosevici, dupa cum dezvaluiam mai sus.
Tot în interesul grupării, Mirițescu a încercat închiderea anchetei cu privire la afacerea Veolia, însă odată cu dezvăluirile din presa locală, DNA Bucuresti a dispus începerea urmăririi penale în această speță. Interesul grupării a fost acela de a obține avantaje financiare directe.
La nivelul Serviciului Economic al IJP Prahova, prin intermediul comisarului-șef Ginel Preda, un alt apropiat al lui Mirițescu, s-a încercat blocarea unei alte anchete cu privire la activitatea infracțională a primarului Volosevici privind semnarea unui contract de împrumut al orașului, fără a avea în spate o Hotărâre a Consiliului Local. Și această anchetă a fost demarată de DNA, tot în baza sesizărilor venite din presa locală.
DGA Prahova a intrat în posesia mai multor înregistrări făcute de diverse grupuri de interse în care un jurnalist local solicita, în numele lui Volosevici și al influenței din Poliție, bani și alte foloase pentru rezolvarea „problemelor”, inclusiv în spețele mai sus amintite. Toate aceste probe au fost blocate… Neluându-se măsurile legale, pe plan local, unii dintre păgubiți au sesizat direct DNA București.
Speram ca noul ministru de interne sa faca lumina in acest caz!
Beneficiind de sprijinul informativ dat de Frangulea si de intervenția directă a chestorului Mirițescu, jurnalistul solicită și primește în mod direct avantaje financiare din partea agenților economici din Prahova, care sunt șantajati prin amenințarea cu publicarea unor materiale de presă defăimatoare sau cu anchete penale. O practică este aceea de sesizare a Serviciului de Apel Unic de Urgență 112 cu privire la susciciuni de încălcare a Legii, urmate de trimterea unor semnale de posibile rezolvari a „problemei”, daca se… cotizează.
Una dintre acțiunile de acest gen a avut loc, zilele acestea, cu scopul rezilierii unei contract comercial dintre două societăți cu capital privat.
„Pentru toate aceste aspecte vă solicit tragerea la răspundere penală a numitului Balan Marcel, comisar sef ocupand functia de comandant al Politiei Municipale Ploiesti pentru infracțiunile săvârșite de abuz în serviciu, și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu conform art. 47 CP raportat la art. 246 si art. 296 din Codul Penal precum și pentru infracțiunea de trafic de influență, și instigare la infracțiunea de trafic de influență conform art. 47 CP raportat la art. 291 din Codul Penal si art. 7 din Legea 78/2000. Solicit pentru toate aceste considerente tragerea la răspundere penală pentru infracțiunile reclamate, precum și pentru orice alte infracțiuni ca urmare a cercetărilor penale în cauză. Înteleg să mă folosesc de probele pe care se întemeiază prezenta plângere cu: martori, înscrisuri, folografii.”, se precizează în plângerea penală venită și pe adresa publicației noastre si depusa la DNA Bucuresti si la sediul MAI pentru informare!
Prin ce s-a făcut „remarcat” Eduard Mirițescu
Mirițescu a devenit celebru doar pin cel mai controversat caz al Poliţiei Române de după Revoluţie – Cazul crimelor din Onești.
O luare de ostatici într-un apartament din Oneşti, judeţul Bacău, s-a încheiat tragic. Gheorghe Moroşan, de 68 de ani, a sechestrat doi muncitori care renovau locuinţa. A sunat la 112 şi a ameninţat că îi omoară. Însă, nu era prima oară când ameninţa. Iar Poliţia nu a făcut absolut nimic ca să-l oprească. Criminalul a ameninţat încă de acum câţiva ani că îşi va face dreptate cu arma în mână după ce, susţinea el, a fost nedreptăţit şi a rămas fără casă. Aceste ameninţări au fost publice, pe o reţea de socializare, dar nimeni nu le-a luat în seamă.
Poliţia Română a recunoscut că intervenţia a fost prost gestionată. Cu acest prilej, IGPR a transmis public scuze şi a prezentat punctual, în cadrul unei conferinţe de presă, greşelile de comunicare, respectiv de operare, din ziua de 1 martie.
Șef SIIAS, SAS, șef poliție română, șef de județ, cu toții au fost „albiți” la dosare, în timp ce morții de la Onești au 2 ani de când au fost îngropați pentru că nu au putut să fie salvați la timp.
Șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) din cadrul Poliției Române, chestorul Alexandru Scurtu a fost audiat la Parchetul General, în calitate de suspect, în dosarul deschis în cazul ostaticilor uciși anul trecut, la Onești. Scurtu ar fi declarat în fața procurorilor că este nevinovat și că echipa SIAS nu a făcut deplasarea în județul Bacău pe motiv că nu ar fi primit aprobare din partea conducerii Poliției Române. Adică, din partea „specialistului” și competentului E. Mirițescu.
Pe scurt, Scurtu ar fi explicat că ordinul trebuia să vină de la inspectorul general în exercițiu sau de la adjunctul acestuia. Numai în cazul în care cei doi lipseau, era de datoria lui să ia o hotărâre.
Eduard Mirițescu a fost „albit” de Parchetul General, după ce acesta a declarat, tot in fals, că nu au existat proceduri și reguli prentru astfel de intervenții, fapt contrazis de specialiștii din sistem.
Țintele urmărite de aceste grupări de criminalitate economico-financiară organizată sunt:
- Incercarea de descreditare a sefului CJ Prahova si implicit a sefului unei organizatii judetene de partid local si eventuale presiuni si santaj avand in vedere ca parlamentarul in cauza s-a deplasat la seful acestui partid, in urma cu ceva timp, si i-a solicitat sa i se ofere un loc la viitoarele alegeri parlamentare din partea respectivei formațiuni politice, solicitarea fiind respinsa.
- Protejarea intereselor dolosive ale acestui parlamentar ce detine o groapa de deseuri ilegale pe la Buda, prin interpuși. Prin acelasi procedeu (gen 112, sesizari, presiuni si cu ajutorul acelorasi personaje) s-a reusit inchiderea temporala si a unei alte societati de profil, respectiv firma Woma Ecoserv Construct SRL!
- Incercarea de discreditare al actualui primar PRIMARIA TÂRGȘORU VECHI de catre fostul militian, ce intentioneaza sa candideze la PRIMARIA TÂRGSORU VECHI din partea PSD Prahova.
- Preluarea sefiei IPJ Prahova de catre Împuternicitul de la comanda Poliției Municipiului Ploiești – comisar șef de poliție Marcel BĂLAN, functie promisa de PSD si, personal, de catre comisarul Eduard Miritescu pentru ca actualul sef al IPJ Prahova NU asculta ordinele dubioase si nu se implica in stoparea unor dosare penale care ii iau ca subiecti pe cei din gruparea de criminalitate financioar organizata din care face parte si PSD-istul Andrei Volosevici.
Pentru atingerea acestor scopuri si interese absconse chestorul Eduard Miritescu a trecut urgent la o situație a împuternicirilor – HILARA – in cele mai importante structuri din IPJ Prahova:
Cosmin Andreică, liderul sindicatul, cataloga pentru un cotidian acest fenomen din Poliție ca fiind „strict și pur politic”.
„Este un instrument pe care îl are la îndemnână factorul politic, adică omul politic din minister. Este unul care îi permite să-și răsplătească clientela politică sau să facă anumite jocuri în anumite județe. Negociază efectiv anumite poziții”, declara Cosmin Andreică.
- La data de 15 septembrie 2022, Comisarul șef Alexandru Frangulea a fost numit cu sprijinul lui E. Miritescu la conducerea Serviciului Județean Anticorupție Prahova.
Deci, un ofițer cu probleme de Integritate si implicat in mai multe cauze penale (fost „carator” de geanta al procuroarei Buliga) a fost numit fără concurs, în funcția de șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova doar pentru singurul merit ca face parte din gruparea locala de criminalitate economico-financiara organizata din care face si primarul PSD-ist Andrei Volosevici cu gasca sa.
In fapt, un membru din aceasta grupare se lauda prin targ ca numirea a fost efectuata chiar de el personal care a apelat la chestorul Eduard Miritescu.
Prima masura luata de controvesatul Alexandru Frangulea a fost ca, prin raportari mincionase si cu sprijinul lui Eduard Miritescu, sa scape din serviciu de un ofiter care deranja aceasta grupare cu informari la factorii de decizie si organele de cercetare penala abilitate. Astfel, informarile de la DGA Prahova despre aceasta grupare au incetat si crima organizata si-a reluat activitatea infractionala.
Balaban- altă marionetă a lui Mirițescu
„Milițianul” Balaban Mihai care are in „spate” un deputat este cunoscut pentru batai/agresiuni, talharii, furturi, incendieri etc, majoritatea dosarelor penale fiind musamalizate cu concursul celor nominalizati de noi din gruparea de crima organizata infiintata chiar in interiorul M.A.I.
Astfel:
- Balaban Mihai a incendiat stana lui Panait Gheorghe si, desi au fost obtinute probe in cercetarea penala, ofiterii „binevoitori” din cadrul IPJ Prahova au tinut dosarul la sertar pana faptele s-au prescris.
- Balaban Mihai l-a talharit pe acelasi Panait Gheorghe caruia i-a furat 15-16 oi, un baston de cioban si 3.000 de lei, dupa ce l-a batut in ultimul hal. In urma unor interventii si presiuni o parte dintre probele obtinute de profesionistii din IPJ Prahova au fost anulate pe motiv ca actele de cercetare penala s-ar fi efectuat in lipsa prezentei aparatorilor lui Balaban Mihai, cu toate ca la dosarul de cercetare penala nu exista nicio solicitare in acest sens.
Astfel, dosarul a fost retrimis la IPJ Prahova doar pentru continuarea cercetarilor privind loviri si alte violente pe alin 2, desi Balaban Mihai a fost retinut pentru TALHARIE.
Pentru a inchide dosarul, Balaban Mihai si avocatii sai au ascuns martorii, au cumparat si influentat pe alti martori, iar pe unii i-a amenintat.
Un martor a fost ascuns tocmai in Buzau pentru a nu fi audiat de parchet, conform dosarului studiat.
Felicitari retroactive pentru verticalitatea procurorului de caz, Buliga Andrei, care a finalizat acest dosar supus la presiuni inimaginabile. Oricum, in urma presiunilor efectuate de caracatita din Prahova, procurorul Buliga Andrei a plecat la Moreni, dupa ce a dat drumul acestui dosar in instanta.
Cand dosarul a ajuns la Curtea de Apel Ploiesti, judecatorii care si-au dat seama de jocurile periculoase ale numitului Balaban Mihai, i-au atras acestuia atentia ca va fi condamnat si a trebuit sa achite despagubiri lui Panait Gheorghe.
- Balaban Mihai fura curent din reteaua stradala. Astfel, cand se aprindea aceasta retea era alimentata si stana sa, precum si locuinta. Deconectarea de la retea s-a efectuat cu angajati ai RENEL de fata cu politia, dar fara alte consecinte penale.
- Balaban Mihai a furat un cal din Sacele/Brasov si a fugit cu el pe camp, unde il astepta o masina cu remorca speciala. Si in acest caz nu s-au luat masurile legale, Balaban Mihai platind despagubiri pentru ca pagubitul sa isi retraga plangerea. De altfel, a fost implicat in diverse furturi de animale, de oi de la stânele din imprejurul Targsorului, toate acestea fiind musamalizate de IPJ Prahova. Multe din oile furate le vindea urgent la abatorul Filipestii de Targ. De fapt, specialistii din IPJ Prahova au documentat aceste fapte, precum si faptul ca era un fel de sef al hotilor in zona, iar cei care furau pe raza sa de „competenta” ii plateau TRIBUT.
Astfel, intr-o cauza, s-au furat 80 de oi din care hotul a oprit 60 de ovine pe care le-a „cazat” in stana sa si 20 de oi le-a dat tribut lui Balaban Mihai.
Organele de politie au recuperat cele 60 de oi de la hoț, dar nu au gasit oile ajunse in posesia lui Balaban Mihai.
- In calitate de presedinte al Asociatiei Crescatorilor de Animale din Targsorul Vechi, Balaban Mihai dispunea in interese personale de banii primiti de la APIA pentru pasuni, avand sumele pe un card pe care il purta la el. A cumparat pentru asociatie un camion de azotat pe care l-a vandut in interes peronal, dar si aceste aspecte au fost tinute la sertar, iar Eduard Miritescu a avut un cuvânt de spus.
- Cum fura padurarul Balaban Mihai din padurea pe care trebuia sa o apere de hoti?
Un scandal de proportii a izbucnit in data de 23 martie 2011, in padurea Beizadele, din comuna Targsoru Vechi. Protagonisti: echipa TVR care realizeaza emisiunea „De’ale lui Mitica” si padurarul Mihai Balaban, intre altele, si un consilier local. Echipa TVR insotea un proprietar de padure, care il suspecta pe padurarul Balaban ca este mana in mana cu hotii care ii taiau copacii si se pare ca reusise sa probeze acest lucru, surprinzandu-l pe padurar in plina activitate ilegala. In replica, padurarul a chemat politia locala, pentru a aplana evenimentul, sustinand ca echipa TVR a venit sa-i insceneze o infractiune. Echipa TVR a reclamat la 112 ca a foat sechestrata de padurar.
Conform legii, fiecare proprietar de padure din Romania trebuie sa o incredinteze, spre administrare, unui Ocol Silvic. Povestea sefului de la Ocolul Silvic din zona Targsoru Vechi este si ea una speciala.
In anul 2010, a fost numit la conducerea Ocolului Silvic din zona Targsorul Vechi un personaj pe nume Octavian Anghel, care, la un moment dat, a luat de bune reclamatiile permanente impotriva padurarului Balaban si a propus sanctionarea lui. A fost ultima sa zi de serviciu, fiind schimbat. Un lucru e cert: padurarul-consilier nu e tocmai un model. Mihai Balaban a fost prins pe 19 noiembrie 2009, de catre inspectorii AJVPS Prahova, braconand iepuri, lucru pentru care i s-a intocmit un dosar penal. Dovezi au fost destule: o arma de tir Gekko, detinuta ilegal, si 13 iepuri impuscati in portbagaj, toate musamalizate, de la vârf, știe comisar Eduard Miritescu.
Cum a finalizat Inspectoratul Judetean de Politie Prahova cercetarile in acest caz de flagrant de la padurea Beizadele:
Infractiunile au fost profesional documentate, dar dosarul a fost tinut la sertar pana faptele s-au prescris!
O alta practica documentata si la care exista si stenograme din inregistrarile telefonice este aceea a utilizarii serviciului 112.
Astfel, pentru ca Balaban Mihai sa fure in liniste impreuna cu padurarul Alexe, apela serviciul 112 semnaland posibile furturi in zone diametral opuse zonei de unde fura, dar si acest dosar penal a fost musamalizat.
- Un politist specialist de marca din cadrul IPJ Prahova (Catrina) a confiscat, conform legii un camion incarcat cu lemne pentru care nu existau acte de proveninta/furate.
Astfel, acest politist l-a predat pe baza de proces-verbal padurarului Balaban Mihai.
Ulterior, cand s-a deplasat sa cantareasca marfa confiscata a avut parte de o surpriza de proportii, lemnele din camion nu mai existau si ajunsese in curtea consilierului G. Ionescu.
Noroc ca politistul avea o copie dupa procesul-verbal de predare catre Balaban Mihai, căci superiorii au incercat sa il cerceteze ca nu ar fi predat acest camion cu lemne furate. Si disparitia acestor lemne s-a musamalizat.
Un dosar penal musamalizat de procurorul Negulescu Mircea si de „sagetile” sale de la SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE si BCCO din IPJ Prahova, inclusiv de cozile de topor ale fostului procuror din anumite parchete din judetul Prahova.
Facem doar precizarea ca, in acest dosar penal privind mafia lemnului, au fost multe „personaje” din cercul de prieteni ai fostului procuror „Portocala” care au luat „spagi de spagi” („bani de bani”).
Marioneta Frangulea Alexandru – alias’ Capitan la 15 ani
Supranumit asa in sistem pentru iucompetenta sa si modul in care urca in grad, inainte de termen, in loc sa fie anchetat si judecat pentru fapte de coruptie.
Si-a inceput furtunoasa cariera la economic in cadrul IPJ Prahova, unde s-a remarcat prin incompetenta crasa si multiple fapte de coruptie, unele pur si simplu „gainarii”.
Ca si prietenul sau, procurorul „Portocala”, Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – s-a remarcat prin arestarea ilegala a unui om de afaceri care, dupa ce acesta a stat 10 luni in arrest, s-a constatat un prejudiciu ZERO, pe firma anchetata de acest incompetent.
Tot pe cand „lucra” la economic in IPJ Prahova, Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – efectua controale in Oborul din Ploiesti. Aici, a pantentat o schema de mare maestru in faradelegi. Toti tarabagii din Piaţa Obor aveau voie sa isi vanda marfurile doar daca luau de la Capitan la 15 ani bani cu CAMATA! Cine indraznea sa nu apeleze la ajutorul sau pentru imbogatirea proprie, era drastic „potcovit”, cu amenzi si nu numai. Sa nu mai spunem de „vamuiri”…
Era renumit pentru sicanele facute colegilor prin apelarea cu sesizari false la Corpul de Control al Ministrului M.A.I..
Ultima astfel de incercare de a haitui colegii din economic cu acest Corp de Control s-a intors impotriva Capitanului la 15 ani. Astfel, seful sau (Câinele Roșu) s-a ales cu o sesizare la parchet unde a fost si condamnat cu suspendare pentru pastrarea la sertar a unui dosar penal ce il avea ca subiect pe fiul unui sef al IPJ Prahova.
„Capitan la 15 ani” a fost salvat, dar a fost mutat la 955 in cadrul IPJ Prahova, unde a zacut ceva timp pe post de „telefonista”, de unde a fost iarăși salvat de procuroarea de la Parchetul General (E. R.) si mutat la cadre la IPJ Prahova, acolo unde a ramas cativa ani.
Aceeasi procuroare il salveaza din nou (dupa cativa ani) si il aduce la BCCO Prahova, unde este marginalizat de colegi si unde s-a remarcat prin FURTURI, chiar furturi de la colegii de la BCCO.
De mentionat ca aceasta „mutare” s-a efectuat impotriva vointei lui Eugen Serghie (care s-a opus vehement avand in vedere ca avea cunostinta de faptele sale infractionale), comisar-sef la Brigada de combatere a criminalitatii organizate la aceea data. Daca tot este la pensie, domnul Dosaru Viorel poate spune public de la cine a primit „presiuni”/ordin pentru mutarea „Capitanului la 15 ani” de la cadre la BCCO.
Cum va dezvaluiam, Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – fura chiar de la colegii sai de la BCCO. S-a remarcat chiar prin furtul unui sigiliu M.A.I. al lui Spiridon Nicoleta pentru ca, dupa cateva zile, sa il arunce prin birou ca sa lase impresia ca aceasta l-a pierdut.
Cand si-a dat seama ca la noul loc de munca nu poate sa avanseze conform stilului sau care i-a adus porecla de „Capitan la 15 ani”, Frangulea Alexandru da din „urechiusele” sale corupte si ajunge sef la Arme si Munitii, serviciul in care incepe sa isi faca relatii cu oameni de afaceri (si nu numai), efectuand controale doar in beneficiul unor societati comerciale si in detrimentul altora, sa nu credeti ca pe „ochi frumosi”.
Si ajungem in zilele noastre, cand Mafia din varful MAI il numeste pe coruptul Capitan la 15 ani chiar la Anticoruptie, pentru interesele pe care le-am explicat.
Frangulea Alexandru – alias Capitan la 15 ani – a terminat o facultate absconsa (ca si prietenul sau, procurorul Portocală care terminase o facultate de Arte) si este posesorul unei diplome prin Republica Moldova, diploma care contine 7 file in limba rusa! Facem anticoruptia cu astfel de personaje?
Frangulea Alexandru a castigat in instanta pe aceasta problema doar prin „non – combatul” celor de la IPJ Prahova, pe lipsa de procedura, nu ca ar fi avut dreptate. Asteptam u8n control riguros fara implicarea „papusarilor” care protejeaza aceasta caracatita care a sufocat Prahova si Ploiestiul. Vom reveni. (Cristina T.).
Evenimente
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Evenimente
Cum poate contribui testul poligraf la reabilitarea imaginii unei persoane
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.




