„Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (…) se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră” , se precizează în Hotărârea aprobată de Guvern în 28 septembrie, publicată în Monitorul Oficial.

Această majorare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o valoare netă a salariului de 2.079 lei, faţă de 1.898 lei, cât era până acum. Această măsura nu se aplică salariaţilor din agricultură şi industrie alimentară, pentru aceste categorii aplicându-se prevederile legale actuale.

„Măsura adoptată urmăreşte reducerea numărului angajaţilor aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială şi va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a acestora”, precizează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Până la finalul acestui an există şi o facilitate fiscală, respectiv o deducere de 200 de lei, aplicată salariului minim naţional, conform OUG 168/2022.

La o zi după decizia Guvernului de a majora salariul minim de la 1 octombrie, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, a transmis că acest lucru încalcă o cutumă şi unul dintre puţinele lucruri predictibile pentru mediul de afaceri, şi anume că „el era negociat în toamna anului curent între sindicate, patronate şi Guvern pentru a intra în vigoare la începutul anului următor”.

„Guvernul a adoptat majorarea salariului minim cu aplicare de la 1 octombrie 2023. Spunem încă o dată că este greşit ca această majorare să fie implementată într-un timp atât de scurt – mai sunt 3 zile până la aplicare. Practic, mâine, toate companiile ar trebui să actualizeze toate contractele pentru angajaţii remuneraţi cu salariul minim. În plus, companiile au bugetele de salarii stabilite pentru anul curent pe baza negocierilor pe care le- am purtat anul trecut. În acest moment, perspectivele economice pentru 2024 sunt deteriorate, mediul de afaceri este supus unei serii de presiuni economice externe, iar predictibilitatea este deja extrem de scăzută din cauza lipsei de transparenţă cu care au fost tratate măsurile fiscale”, a menţionat Burnete, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Pe de altă parte, Blocul Naţional Sindical a atras atenţia că, în acest moment, trebuie clarificată, din punct de vedere juridic, şi deducerea de 200 de lei aplicată salariului minim.

„Iniţial, creşterea salariului minim de la 3.000 la 3.300 a fost justificată ca o măsură compensatorie pentru renunţarea la facilitatea fiscală prevăzută de OUG 168/2022, respectiv o sumă de 200 de lei se deduce din baza de calcul a impozitului şi contribuţiilor sociale pentru cei ale căror salarii de bază sunt egale cu salariul minim brut pe ţară. În acest moment, situaţia acestei facilităţi este neclară, producând efecte până la 31 decembrie 2023. Asta însemnând că, în lipsa unui act normativ care să abroge din octombrie acest act normativ, salariul minim net va creşte de la 1 octombrie 2023 cu 181 lei, de la 1.898 lei la 2.079 lei, urmând ca la 1 ianuarie 2024, în lipsa adoptării unui alt HG pentru modificarea salariului minim, salariul minim net va scădea cu 83 lei, de la 2.079 lei, la 1.996 lei”, au explicat vineri reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii subliniază că majorarea salariului minim naţional de la 3.000 la 3.300 lei, în condiţiile în care nu se renunţă la facilitatea de 200 de lei, va aduce la buget în ultimele trei luni ale anului venituri suplimentare de aproximativ 666 milioane lei.

În cazul în care se majorează salariul minim şi se renunţă la facilitate, veniturile bugetului public vor creşte, pe final de an, cu 1,1 miliarde de lei.