Sebastian Burduja a declarat că România este pe locul patru în Uniunea Europeană la prețurile gazelor naturale. Ministrul Energiei spune că biroul de statistică al UE, Eurostat, calculează tarifele nesubvenționate, acesta fiind motivul pentru care prețurile în România apar așa de mari.

Schema de plafonare-compensare a asigurat un cost al energiei foarte corect pentru români, unul redus, şi, dacă se ia în calcul tariful plafonat, România are al patrulea cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană, iar la energie electrică se situează undeva pe locul 16-17, a declarat, sâmbătă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cu ocazia unei vizite la CET Sud.

„Din perspectiva Ministerului Energiei, schema de plafonare-compensare funcţionează. E a asigurat un cost al energiei electrice şi al gazelor corect pentru români, redus. Ne gândim că sunt cinci milioane de gospodării care au plătit o factură la curent de 35 de lei pe lună. Este totuşi o sumă rezonabilă. Şi pentru că în presă a fost un articol recent care spunea că România are printre cele mai mari preţuri la energie electrică şi gaze naturale, o să vă dau şi explicaţia: Eurostat colectează practic tarifele din contracte, dar cetăţenii plătesc tarifele plafonate. Deci, atunci când luăm în calcul tariful plafonat, de fapt, România la gaze are al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană şi la energie electrică suntem undeva pe locul 16-17”, a explicat ministrul.

El a semnalat că schema este în vigoare până în martie 2025 şi că s-a găsit o soluţie prin care să fie asigurat fluxul de fonduri care compensează furnizorii pentru prefinanţarea facturilor.

„Diferenţa dintre preţul la factură şi preţul din piaţă este suportată de companiile din furnizare. Ele vin cu facturile la ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r) la validare şi ANRE ni le trimite nouă şi Ministerului Muncii, pentru consumatorii non-casnici şi, respectiv, casnici. Vreau să-i mulţumesc domnului ministru Boloş (ministrul Finanţelor, Marcel Boloş n.r) pentru că ieri dimineaţă (vineri n.r), înainte de şedinţa de Guvern, am avut o amplă discuţie şi a găsit o formulă pe Ordonanţa de Urgenţă de ieri, astfel încât să nu ne limităm doar la sumele din fondul de tranziţie şi să găsim şi alte sume legal constituite, aşa cum arată textul final al acestei Ordonanţe”, a spus Burduja.

Acesta a subliniat că textul Ordonanţei prevede acum ca banii pentru compensare să provină nu numai din Fondul din tranziţie, ci şi din alte surse legal constituite.

„A fost o întâlnire de lucru de o oră şi jumătate şi am apreciat foarte mult că domnul ministru şi-a alocat întreaga dimineaţă înainte de şedinţa de Guvern să stea de vorbă cu specialiştii din Ministerul Energiei şi din ANRE şi am trecut prin tot ciclul: de ce este nevoie de aceste sume, de ce în continuare există compensări, deşi preţurile în piaţă au scăzut? Dar să ştiţi că valoarea compensărilor de azi versus cea de acum un an, sau de acum un an şi jumătate, este mult, mult mai mică. Sunt şi de zece ori sunt mai mici sumele. Deci această schemă se dovedeşte că este sustenabilă. Împreună cu Ministerul de Finanţe şi pe baza experienţei, şi sunt convins că domnul Boloş va fi un partener în continuare de dialog foarte corect, vom găsi resurse să putem plăti aceste fonduri. (…) Banii din compensare, spune în Ordonanţa de ieri, vin din Fondul de tranziţie şi din alte surse legal constituite. Asta dă siguranţă companiilor din furnizare, dar şi băncilor să poată în continuare credita aceste companii şi să se asigure că nu există sincope astfel încât consumatorii să nu aibă de suferit”, a punctat ministrul Energiei.

Burduja a reiterat că luni dimineaţă va avea loc o întâlnire cu companiile din furnizare şi cu câteva instituţii bancare pentru a gândi împreună o formulă de factoring, care să dea un respiro companiilor din furnizare, să poată obţine credite mai ieftine şi băncile să aibă certitudinea că la un moment dat aceste sume vor fi plătite de statul român.