Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele şapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB, comparativ cu un deficit de 38,6 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB, înregistrat în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor (MF).

În primele şase luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat a fost de 63,67 miliarde de lei, respectiv 3,6% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 71,04 miliarde de lei, respectiv 4,02% din PIB faţă de deficitul de 38,60 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB aferent celor şapte luni ale anului 2023”, precizează MF.

Veniturile totale au însumat 331,56 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,1% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 29,10 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22% (an/an).

„Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023 ) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024 )”, precizează MF.

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,5% ) şi aferente declaraţiei unice (12,4%).

Potrivit sursei citate, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-5,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

„Contribuţiile de asigurări au înregistrat 109,28 miliarde de lei, în creştere cu 20,7% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023)”, explică Finanţele în documentul privind execuţia bugetară.

Alertă de la INHGA: Cod galben de inundaţii pe râuri din opt judeţe, până la miezul nopţii. Unde va lovi furia apelor

Încasările din impozitul pe profit au însumat 23,57 miliarde de lei, consemnând o creştere de 22% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale (+23,6%). Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde de lei).

În ceea ce priveşte încasările nete din TVA, acestea au fost de 66,19 miliarde de lei, în creştere cu 14,8% (an/an).

De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 8,7% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (18,51 miliarde de lei în ianuarie – iulie 2024, comparativ cu 17,04 miliarde de lei în ianuarie – iulie 2023).

„Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă”, susţin reprezentanţii MF.

Veniturile din accize au însumat 23,56 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 13,9%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+21,9%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun a reintrat în teritoriul pozitiv (2,3%), pe fondul avansului semnificativ din ultimele trei luni. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Nu în ultimul rând, veniturile nefiscale au însumat 31,87 miliarde de lei, înregistrând un avans de 18,8% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 21,42 miliarde de lei, în scădere cu 11,9% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au crescut în termeni nominali cu 23,2% în primele şapte luni din 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, la 402,60 miliarde de lei. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,44 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 20,34% din PIB la 22,78% din PIB.

Marcel Ciolacu a vorbit despre varianta unei colaborări cu AUR. Ce spune liderul social-democraţilor despre scenariile de după alegeri

Cheltuielile de personal au însumat 92,40 miliarde de lei, în creştere cu 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,2% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 53,30 miliarde de lei, în creştere cu 25,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 28,2% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Potrivit Ministerului Finanţelor, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 128,67 miliarde de lei, în creştere cu 13,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, precizează MF.

Marcel Ciolacu a recunoscut că încă se mai sfătuiește cu Lia Olguța Vasilescu, pe tema pensiilor – VIDEO

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, care în cele şapte luni ale anului 2024 au fost în sumă de 2,97 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 12,08 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,10 miliarde de lei), care reprezintă 25,65% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 9,84 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,16 miliarde de lei.

Potrivit datelor MF, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 56,99 miliarde de lei, în creştere cu 46,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 38,94 miliarde de lei.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.

Ce mai poți să cumperi azi cu un leu? O tânără a făcut un experiment, iar rezultatele au fost surprinzătoare