Connect with us

Evenimente

România, furată la bucată. Cum a fost distrusă RAFO Onești

Publicat

pe

Realitatea PLUS continuă campania „România, furată la bucată”! Astăzi vă prezentăm cum a fost distrusă una dintre cele mai mari rafinării ale României, RAFO. Atunci când a fost deschisă, în 1956, era cea mai mare din regiunea Moldovei și cea mai modernă din țară. În fiecare an, platforma avea o capacitate de rafinare de 3,5 milioane de tone de petrol. Atunci când a fost inaugurată, RAFO folosea chiar și echipamente americane și elvețiene. Într-un final, corupția și-a trimis rafinăria la fier vechi.

La sfârșitul anilor ”90, Grupul Petrochimic Borzești, din care făcea parte RAFO, a fost divizat în mai multe entități economice: RAFO, Carom, ChimComplex și Uton. Dintre ele, doar ChimComplex a supraviețuit.

Începutul sfârșitului pentru RAFO a avut loc în 1997, atunci când platformei nu i s-a permis să intre în Societatea Națională de Petrol – PETROM SA.

https://youtube.com/watch?v=XaPmCM-nWEk%3Fsi%3Dl9JYVImxmqj4bdbG

Cei care s-ar fi aflat în spatele deciziei ar fi fost fostul premier Victor Ciorbea și ministrul de atunci al Industriilor, Călin Popescu-Tăriceanu. Totul ar fi fost hotărât pe baza unui studiu făcut de compania Bechtel. Foștii angajați spuneau că rafinăria era destinată să dispară.

https://youtube.com/watch?v=zeHs-JC4ZHo%3Fsi%3D3-f9pHxNloQUHPS8

În anul 2000, RAFO, încă firmă de stat, se confrunta deja cu dificultăți financiare majore, iar muncitorii au ieșit să protesteze față de modul în care era condusă rafinăria. „Onești, nu uita, RAFO este șansa ta” este doar unul dintre mesajele pe care îl transmiteau protestatarii. Ce nu știau angajații era că, în tot acest timp, soarta lor și a platformei se tranșa la Viena.

Afacerea secretă a fost încheiată la doar o săptămână după ce PSD a câștigat alegerile parlamentare, în noiembrie 2000. În Viena a fost înființată RAFO GmbH, o companie cu 10 acționari, printre care se numărau nume grele precum Corneliu Iacobov, fost vicepreședinte al PSD Bacău, și Răzvan Temeșan, fost președinte al Bancorex, banca a cărei prăbușire a lăsat o gaură de peste două miliarde de dolari în economia României.

Ajutat de Teodor Cărămizaru, lider de sindicat al Electrocarbon Slatina, Iacobov a preluat RAFO. Corneliu Iacobov a cumpărat 59,9 la sută din companie în 2001, cu doar 1,5 milioane de dolari. În acel moment, RAFO avea datorii de peste 110 milioane. Cu sprijinul guvernului condus de Adrian Năstase, Iacobov a transformat datoriile în acțiuni, pe care le-a răscumpărat cu 11,4 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, afaceristul a făcut cadou rafinăria propriei sale companii. Statul a rămas fără RAFO și fără 100 de milioane de dolari. Din cauza acestor manevre, Iacobov a fost trimis după gratii 7 ani, dar a fost eliberat mai devreme.

În 2003, RAFO a ajuns din nou în pragul colapsului, cu datorii de peste 200 de milioane de dolari. Atunci, rafinăria a fost preluată de Balkan Petroleum, o firmă controlată de persoane obscure, printre care Marian Iancu, un afacerist implicat în numeroase scandaluri de evaziune fiscală. Guvernul de la acea vreme a refuzat să ofere detalii despre noul proprietar, invocând „secretul comercial”. Ulterior, s-a descoperit că în spatele tranzacției s-ar fi aflat oameni de afaceri controversați, inclusiv Vasile Frank Timiș, fondatorul afacerii Roșia Montană.

În 2005, după ce Marian Iancu și Iacobov au fost trimiși în judecată, controlul asupra RAFO a trecut în mâinile unor oligarhi ruși și ai marilor companii rusești din domeniul energiei, precum Gazprom și Lukoil.

În cele din urmă, rafinăria și-a încetat activitatea în 2008. Un an mai târziu, RAFO a ajuns în portofoliul companiei Petrochemical Holdings, al cărei patron era oligarhul Iakov Goldovski. Tot atunci a fost declarat și falimentul, iar echipamentele au fost trimise la fier vechi. În 2016, noul proprietar a vândut ce a mai rămas din rafinărie unui basarabean cu relații controversate.

Istoria RAFO încă lasă răni adânci în statul român. Anul trecut, un tribunal de arbitraj a decis că România trebuie să îi plătească aproape 85 de milioane de euro oligarhului Iakov Goldovski. Potrivit judecătorilor, acestuia i s-ar fi refuzat „dreptul la un tratament corect și echitabil” în timpul sechestrului pus asupra RAFO în 2015 și 2016. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST

Publicat

pe

Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.

Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025. 

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE