Evenimente
Avertismentul unui economist: „Dacă nu reducem drastic cheltuielile, riscăm să încheiem 2025 cu un deficit de peste 10%, ca o ţară în război”
Economia românească a intrat într-o zonă extrem de periculoasă, cu o activitate tot mai redusă pe majoritatea ramurilor economice şi cu o inflaţie care rămâne printre cele mai mari din UE, cu creşteri de preţuri duble faţă de media ţărilor europene, spune economistul Adrian Negrea.
Potrivit acestuia, dacă România nu va reduce „drastic” cheltuielile, riscă să încheie anul 2025 cu un deficit de peste 10%, ca o ţară aflată în război. Soluţii suplimentare ar fi reducerea „poverii fiscale” pe muncă, absorbţia banilor europeni şi evitarea creşterii taxelor, dar şi eliminarea taxelor „aberante” care „au gonit” investitorii strategici, precum taxa pe stâlp şi cea pe cifra de afaceri a marilor companii.
„Este o situaţie extrem de periculoasă pentru că riscă să afecteze întreaga economie, spre deosebire de o recesiune clasică în care economia se curăţă de afacerile neperformante din anumite sectoare şi îşi resetează modelele de business. Mai simplu spus, este ca diferenţa între o boală obişnuită şi un cancer din care scapi doar cu tratamente extrem de complicate. În stagflaţie, lâncezeala economică e de natură să macine fundamentele economice, să inhibe investiţiile pe termen mediu şi lung şi să genereze neîncredere. Toată lumea are de pierdut din această situaţie, în contextul în care creşterea preţurilor continuă, iar puterea de cumpărare scade tot mai mult”, a declarat, miercuri, pentru News.ro economistul Adrian Negrescu.
Acesta spune că datele INS vin să confirme, „din păcate”, această perspectivă şi, după un an 2024, în care creşterea economică a fost de sub 1%, primele trei luni din 2025 indică o îngheţare a activităţii economice în multe sectoare, de la construcţii la agricultură, sectorul de prelucrare şi servicii.
„Nici IT-ul nu mai înregistrează performanţele din anul trecut, pe fondul eliminării facilităţilor fiscale şi restrângerii activităţii în multe dintre companiile importante din acest sector”, adaugă Negrescu.
Potrivit acestuia, scăderea vânzărilor este „cuvântul de ordine” al crizei actuale, lucru care „se simte tot mai puternic în economie, în mai toate domeniile”, iar efectele se amplifică pe lanţurile de business.
Volumele tot mai mici de producţie şi vânzări implică reduceri de activitate, restrângerea schemelor de personal şi îngheţarea investiţiilor. În acest context, de la creşterea economică estimată de guvern, de 2,5% în 2025, pare că dacă vom reuşi să menţinem economia pe linia de plutire va fi o adevărată realizare. Dincolo de ce se întâmplă în sectorul privat, acolo unde mare parte din companii şi-au restructurat operaţiunile în aşa fel încât să facă faţă acestui scenariu de îngheţ economic, în mediul public, la stat, pare că nimeni nu realizează criza în care ne aflăm”, afirmă analistul economic.
Adâncirea deficitului bugetar
Negrescu menţionează că datele preliminarii privind execuţia bugetară după primele două luni din 2025 indică o continuare a creşterii cheltuielilor cu aproape 20% faţă de anul anterior şi o adâncire a deficitului bugetar.
„În februarie, se estimează că am avut un deficit bugetar de 1%. Dacă vom merge cu cheltuielile în acest ritm, riscăm să ieşim din planul de reducere a deficitului la 7%, convenit cu Comisia Europeană. Fără o reducere drastică a cheltuielilor, riscăm să încheiem 2025 cu un deficit de peste 10%, demn de o ţară aflată în război. În primele două luni, deficitul a trecut deja de 6 miliarde de euro, o sumă uriaşă raportată la potenţialul de împrumut şi de plată al României. N-ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece că încasările statului au crescut cu aproape 15%, atâta timp cât cheltuielile cresc cu un ritm şi mai ridicat. Să nu uităm un element esenţial – planul de reducere a deficitului la 7% a fost principalul reper care a convins agenţiile de rating să menţină România peste nivelul de junk, adică de economie nerecomandată investiţiilor”, avertizează economistul.
Potrivit acestuia, situaţia este cu atât mai gravă cu cât statul reuşeşte din ce în ce mai greu să se împrumute pentru a achita facturile tot mai mari, „dovadă, eşecul împrumutului de la băncile locale, de săptămâna trecută”.
„Am ajuns la fundul sacului”
„Mai simplu spus, am ajuns la fundul sacului şi, dacă autorităţile nu vor lua măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile, riscăm ca în vară, după alegeri, să ne întoarcem la percepţia investitorilor din anii 90 – la categoria Junk”, afirmă Negrescu.
Specialistul spune că, în acest scenariu, vRomânia va fi nevoită să apeleze „la colacul de salvare de la FMI”, care să îi ofere „un 40-50 de miliarde de euro” pentru a avea cu ce plăti pensiile, salariile şi celelalte obligaţii.
„Bineînţeles că un nou acord standby va fi însoţit de o serie de măsuri extrem de dure, mai ales de ordin fiscal – creşterea impozitelor pe venit, a TVA şi a taxelor pe proprietate urmând să se afle în prim-plan. Politicienii trebuie să înţeleagă că am ajuns în al 12-lea ceas şi că, fără reforme serioase în ceea ce priveşte cheltuielile publice, România riscă să intre într-o criză ce se va întinde pe mulţi ani de acum încolo, asta mai cu seamă că fondurile UE vor fi din ce în ce mai puţine”, atenţionează analistul economic.
Adrian Negrescu spune că efectele acestei crize în care se află România se simt deja, dat fiind că investiţiile străine directe s-au redus la jumătate, multe companii îşi fac exitul din România, liniile de finanţare pentru business sunt tot mai puţine şi mai costisitoare, iar blocajul financiar se accentuează tot mai mult.
Care ar fi soluţiile
Economistul arată că, pentru a reporni economia, îÎn primul rând, trebuie reduse cheltuielile, de la „investiţiile de sute de milioane în stadioane la salariile de zeci de mii de euro din companiile de stat”.
În al doilea rând, continuă Negrescu, este nevoie de o reducere a „poverii fiscale” pe muncă, aşa încât firmele să poată fi convinse să creeze noi locuri de muncă şi să crească salariile.
În opinia economistului, un alt element esenţial îl reprezintă absorbţia banilor europeni.
„Din octombrie 2023, România n-a mai reuşit să aducă în ţară fonduri nerambursabile. Avem la dispoziţie aproape 60 de miliarde de euro pe care, dacă îi vom aduce, ne vom salva economia. În acest moment, pare însă că suntem incapabili să atragem şi să cheltuim banii europeni, PNRR devenind, pe zi ce trece, Planul Naţional de Reforme Ratate, afirmă Negrescu.
Nu în ultimul rând, şi „poate cel mai important”, explică Negrescu, România tebuie să evite creşterea taxelor „în orizontul următorilor 2-4 ani” şi să elimine „taxele aberante care au gonit investitorii strategici”, precum taxa pe stâlp şi cea pe cifra de afaceri a marilor companii.
„Îmi e teamă că niciuna dintre aceste soluţii nu va fi pusă în practică şi că politicienii vor alege calea creşterii taxelor şi menţinerea privilegiilor din sectorul bugetar – un scenariu care va duce România spre junk”,încheie Adrian Negrescu.
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
