Connect with us

Evenimente

Diferența dintre un test poligraf și o anchetă clasică

Publicat

pe

Atunci când apare o situație care ridică semne de întrebare – fie că vorbim de conflicte profesionale, suspiciuni de furt, verificarea loialității într-o relație sau chiar investigații mai complexe – oamenii tind să caute cea mai eficientă modalitate de a ajunge la adevăr. Două metode des întâlnite sunt testul poligraf și ancheta clasică. Deși pot avea același obiectiv, modul în care funcționează și rezultatele pe care le oferă sunt fundamental diferite.

Colectarea de date fiziologice vs. interogarea verbală

Prima și cea mai evidentă diferență ține de tipul de informație colectată.

Un test poligraf se bazează pe monitorizarea reacțiilor fiziologice: ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și conductanța pielii. Ideea centrală este că organismul reacționează diferit atunci când o persoană răspunde sincer față de atunci când încearcă să ascundă adevărul. Aceste date nu pot fi controlate conștient în totalitate și sunt înregistrate cu ajutorul unor senzori specializați.

În schimb, ancheta clasică se bazează pe dialog și observație. Investigatorul sau anchetatorul adresează întrebări, analizează răspunsurile verbale și nonverbale, urmărește inconsecvențele din declarații și folosește tehnici psihologice pentru a obține informații. Aici accentul nu cade pe corp și reacțiile sale, ci pe modul în care persoana comunică.

Astfel, putem spune că poligraful „ascultă” corpul, în timp ce ancheta clasică „ascultă” cuvintele.

Când un test poligraf poate completa o anchetă și invers

Cele două metode nu se exclud, ci se pot completa reciproc.

De exemplu, într-o anchetă clasică, investigatorul poate ajunge la un punct în care există suspiciuni, dar nu suficiente probe sau declarațiile sunt contradictorii. În astfel de cazuri, un test poligraf poate aduce claritate suplimentară, confirmând sau infirmând anumite ipoteze.

La fel, într-o situație în care cineva trece printr-un test poligraf, rezultatele pot oferi un punct de plecare pentru o investigație clasică mai detaliată. Dacă apar reacții care sugerează tensiune în legătură cu un anumit subiect, investigatorul poate aprofunda acea zonă prin discuții și verificări suplimentare.

În esență, poligraful oferă date obiective fiziologice, iar ancheta clasică le poate pune într-un context mai larg, folosind raționamente, probe și declarații.

Avantajele și dezavantajele fiecărei metode

Ambele metode au puncte forte și limitări.

Testul poligraf

  • Avantaje:

    • Oferă date fiziologice greu de manipulat conștient.

    • Este standardizat și se desfășoară după proceduri clare.

    • Poate aduce un plus de obiectivitate într-o situație tensionată.

  • Dezavantaje:

    • Nu este infailibil și necesită un examinator profesionist.

    • Nu poate fi aplicat oricui, în orice context (de exemplu, la persoane cu afecțiuni medicale severe).

    • În unele jurisdicții, rezultatele nu au valoare juridică absolută, ci doar de sprijin.

Ancheta clasică

  • Avantaje:

    • Flexibilitate în formularea întrebărilor și adaptarea discuției.

    • Permite obținerea de informații detaliate, explicații și context.

    • Este mai accesibilă și nu presupune aparatură specială.

  • Dezavantaje:

    • Se bazează mult pe experiența și abilitățile anchetatorului.

    • Subiectul poate manipula răspunsurile sau poate refuza cooperarea.

    • Rezultatele sunt mai greu de cuantificat obiectiv.

În concluzie, poligraful aduce rigoare și obiectivitate, în timp ce ancheta clasică aduce profunzime și context. Folosite împreună, pot oferi o imagine mai completă a situației.

Prin urmare, diferența dintre un test poligraf și o anchetă clasică ține de abordare și de tipul de informație obținută: unul se concentrează pe reacțiile corpului, celălalt pe răspunsurile și comportamentul verbal. Niciuna dintre metode nu este universală sau perfectă, însă, combinate, pot aduce claritate în cele mai complicate situații.

Dacă te afli într-o situație care necesită un plus de obiectivitate și profesionalism, Best-Polygraph îți pune la dispoziție servicii specializate, personalizate și confidențiale. Indiferent de natura problemei, echipa de experți îți oferă sprijinul necesar pentru a lua decizii informate și corecte.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST

Publicat

pe

Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.

Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025. 

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE