Cazul devine însă relevant nu doar prin dimensiunea financiară, ci mai ales prin contrastul moral. Soțul său, Dan Tapalagă, cunoscut pentru pozițiile sale publice vehemente în favoarea „independenței justiției”, a publicat recent un articol în care critică direcția actuală a sistemului, pe care o consideră dominată de o „oligarhie instituțională”. În realitate, spun unii observatori, asemenea texte sunt de multe ori încercări mascate de a readuce în prim-plan un model de justiție care a funcționat, ani la rând, sub influența directă a serviciilor și a unei elite restrânse de magistrați și procurori.

Criticii lui Tapalagă susțin că tema pensiilor speciale este folosită ca pretext pentru a recâștiga terenul pierdut de acea parte a sistemului care, în trecut, a legitimat abuzuri în numele luptei anticorupție. În perioada „binomului” DNA-SRI, justiția românească a traversat o etapă în care puterea dosarului devenise instrument de control politic și mediatic. Mulți dintre actorii principali ai acelei perioade s-au retras între timp cu pensii generoase, în timp ce alții deplâng „decăderea” sistemului.

Faptul că tocmai cei privilegiați de vechile legi ale sistemului judiciar dau lecții de morală publică despre reformă și responsabilitate nu poate decât să alimenteze percepția de ipocrizie. Este greu de susținut ideea unei „justiții pure” atunci când în plan personal se beneficiază de acele privilegii pe care, în plan public, le condamni.

Rata inflației rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, iar energia electrică este în topul scumpirilor cu peste 69%. Potrivit datelor, plătim mai mult și pentru alimentele de bază: uleiul s-a scumpit cu 10%, pâinea cu 9%, iar laptele cu 7%.

Semnalul de la BNR e clar – vom avea cel puțin 12 luni de creșteri de prețuri, iar analiștii prognozează noi taxe. Oamenii ajung să taie drastic de pe lista de cumpărături și pleacă acasă cu punga tot mai goală. 

Sărăcie și scumpirile reprezintă realitatea cruntă pe care o trăiesc milioane de români, în special cei cu venituri mici. Inflația le-a anulat orice creștere de venit, iar coșul de cumpărături e mai mult gol. Potrivit INS, inflația stagnează la 9,9%, dar prețurile cresc. Energia electrică, fructele proaspete, lactatele și carnea sunt cele mai scumpe.

Experții susțin că austeritatea va continua și anul viitor

În prezent, salariul minim este 2.574 de lei net. Pensia minimă 1.281 de lei, iar cea medie 2.773 de lei. 

Val de scumpiri din cauza noilor taxe

rata inflației septembrie 2025 – 9,9%

pâine plus 9,40%

fructe proaspete plus 32,42%

ulei plus 10,63%

margarină plus 10,13%

carne, preparate și conserve din carne plus 6,74%

lapte și produse lactate plus 7,40%

ouă plus 9,01%

energie electrica plus 69,16%

energie termică plus 13,63%

medicamente plus 5,56%

detergenți plus 8,83%

servicii plus 10,36%

SURSA: INS

Prognozele analiștilor pentru anul 2025

TVA, creștere la 22% sau 24%
accize mai mari

Senatul a adoptat Ordonanța Guvernului 48/2025 prin care se prelungește până pe 31 martie 2026 plafonarea prețurilor la alimentele de bază. 

S-au înregistrat 112 voturi „pentru”. Actul normativ modifică articolul 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare.

Senatorii au aprobat fără modificări ordonanţa de urgenţă, care se află în vigoare. Senatul este primul for sesizat cu acest act normativ, Camera Deputaţilor fiind decizională.

AUR a fost de acord

La dezbateri, senatorul AUR, Cătălin Silegeanu, a afirmat că formațiunea politică din care face parte susţine această prelungire.

„Susţinem această prelungire pentru că traversăm o perioadă economică vulnerabilă, iar statul nu a construit încă o arhitectură solidă pentru siguranţa alimentară şi funcţionarea lanţurilor de aprovizionare. Este o măsură de urgenţă, nu vorbim de un model de politică publică. Plafonarea succesivă devine o capcană, nu încurajează producţia, nu oferă stabilitate, doar menţine o stare de improvizaţie. (…) Nu putem merge la infinit cu soluţii de avarie. Guvernul trebuie să pună pe masă urgent o strategie centrată pe producători, predictibilitate şi protecţie reală a consumatorilor”, a spus el.

Ce au spus cei de la PSD

Senatorul PSD, Mircea-Cristian Nicula, a spus că este clar o măsură de protecţie socială într-un moment în care România are nevoie de echilibru.

„Trebuie să protejăm populaţia, să protejăm consumatorul, dar să respectăm şi munca fermierului, antreprenorului, a celor care produc, să sprijinim familiile, dar şi să dăm curaj, implementând reforme structurale, celor care creează locuri de muncă. Plafonarea trebuie să fie un semn de grijă, nu un obicei. Trebuie să protejeze oamenii, dar fără să sufoce producătorii. Eu văd, personal, această măsură ca o umbrelă de protecţie, o mână întinsă într-un moment de furtună”, a afirmat politicianul.