Connect with us

Evenimente

Schimbarea de la pensii care dă peste cap tot sistemul. Ce se poate întâmpla de anul viitor

Publicat

pe

Contribuțiile românilor la pensii se schimbă de anul viitor! Potrivit unui proiect depus în Parlament, contribuția la pilonul doi va crește treptat de la 4,75% la 6%. Măsura este însă una cu două tăișuri pentru că vor ajunge mai mulți bani la pensiile private și o sumă mai mică la pensia de stat. Totul în condițiile în care Guvernul a limitat modul în care oamenii își retrag economiile.

Cota contribuțiilor la Pilonul II de pensii ar putea crește treptat de la nivelul actual de 4,75% din salariul brut până la 6%, conform unui proiect de lege transmis Parlamentului spre dezbatere și adoptare în regim de urgență. Documentul prevede ca prima etapă de majorare să aibă loc la 1 ianuarie 2026, când contribuția va ajunge la 5,25%, urmând ca de la 1 ianuarie 2027 aceasta să urce la 6%. Procedura accelerată de adoptare a fost justificată prin nevoia de a aplica legea încă din 2026 și de a respecta angajamentele de reformă incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Inițiativa legislativă a fost înaintată Consiliului Economic și Social pentru avizare.

Argumentele din spatele propunerii de creștere

Expunerea de motive care însoțește proiectul de lege subliniază riscurile viitoare ale sistemului public de pensii, cunoscut ca Pilonul I, începând cu anul 2030. Una dintre principalele probleme anticipate este pensionarea generației de „decreței”, ceea ce va accentua presiunea financiară asupra bugetului public.

„La momentul adoptării legislației în temeiul căreia s-a constituit Pilonului 2 de pensii, Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat a prevăzut în mod expres faptul că, la momentul începerii activității de colectare, cuantumul contribuției este de 2% din baza de calcul, urmând ca în termen de 8 ani de la începerea colectării, cota de contribuție să se majoreze până la 6%, cu o creștere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.”

Totuși, crizele economice și financiare din ultimele decenii au determinat guvernele să amâne sau să suspende aceste creșteri, în ciuda prognozelor care arătau că după 2030 Pilonul I va întâmpina dificultăți serioase în a asigura un nivel decent de pensii raportat la salariul activ.

Sociologul Mircea Kivu a răbufnit: Am muncit part-time după pensionare, am plătit mii de lei CASS și am primit 4 lei în plus la recalculare

Documentul subliniază că Pilonul II are nevoie de o consolidare rapidă, pentru a crește sumele acumulate în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți. „Așadar, Pilonul 2 de pensii necesită o susținere puternică și accelerată în vederea creșterii considerabile a acumulărilor în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți, în condițiile în care foarte mulți vor solicita acest drept în aproximativ 5-10 ani”, se arată în expunerea de motive.

Legătura dintre reformă și PNRR

Inițiatorii actului normativ arată că majorarea contribuțiilor face parte din obiectivele de reformă asumate de România prin PNRR. Printre acestea se numără „asigurarea viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de-al doilea pilon”. În același context, componenta C8.R6 din plan prevede „întărirea Pilonului II de pensii prin creșterea contribuțiilor la Pilonul II, în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”.

Impactul financiar asupra bugetului de stat

Nota de fundamentare explică faptul că, deși măsura va avea un efect negativ temporar asupra veniturilor bugetare, impactul pe termen mediu și lung va fi favorabil economiei. „Relativul impact bugetar pe componenta de venituri va fi resorbit prin veniturile mai mari (din contribuții sociale/impozit pe salarii) determinate de eliminarea unor facilități fiscale în anii 2024-2025 (sectorul IT, construcții, agricultură). Mai mult decât atât, prin modul de transformare a contribuțiilor la Pilonul 2 în unități investiționale, impactul bugetar pe termen mediu și lung va fi unul pozitiv: impact pozitiv asupra finanțării pieței de capital, impact pozitiv asupra finanțării datoriei guvernamentale etc.”, se arată în document.

Pe termen scurt însă, bugetul public de pensii (Pilonul I) va fi afectat, deoarece o parte din contribuțiile sociale vor fi redirecționate către Pilonul II. În prezent, contribuția de 4,75% din salariul brut merge către fondurile private de pensii, sumă reținută din totalul de 25% reprezentând contribuția de asigurări sociale (CAS). Restul contribuției este direcționat către Pilonul I. Prin urmare, orice creștere a cotei pentru Pilonul II reduce automat fondurile disponibile pentru sistemul public.

Bolojan, contrazis oficial de CSM: jalonul PNRR nu are nicio legătură cu pensiile speciale

Beneficiile economice ale consolidării Pilonului II

Pe termen lung, proiectul este considerat o măsură care susține stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. Banii acumulați în conturile Pilonului II sunt investiți de administratori, în conformitate cu reglementările legale, pentru a obține randamente în beneficiul participanților. O mare parte dintre aceste fonduri este plasată pe piața de capital românească, în obligațiuni și titluri de stat. Fondurile de pensii reprezintă cel mai mare investitor instituțional din România, contribuind direct la finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice prin achiziția de titluri emise de Ministerul Finanțelor.

Noi reguli privind retragerea pensiilor private

Pe lângă modificările de contribuție, autoritățile au propus și schimbări privind modalitatea de plată a pensiilor private. În august, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat un proiect de lege care limitează retragerea banilor acumulați în Pilonii II și III. Conform acestuia, beneficiarii vor putea retrage cel mult 30% din sumă într-o singură tranșă, iar restul va fi plătit lunar timp de 8 ani sau sub forma unei rente viagere.

Există o singură excepție: dacă totalul din cont nu depășește 15.300 de lei (echivalentul a 3.060 de euro), persoana poate retrage întreaga sumă dintr-o dată sau eșalonat pe parcursul a 12 luni.

În prezent, în lipsa unei legi specifice, fondurile din Pilonii II și III sunt retrase integral sau distribuite pe o perioadă de 5 ani.

Cumulul pensie-salariu, interzis la stat! Noi măsuri draconice după înghețarea pensiilor și a salariilor

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Justiție, privilegii și ipocrizie: despre cazul Tapalagă și dublul standard moral

Publicat

pe

Cazul devine însă relevant nu doar prin dimensiunea financiară, ci mai ales prin contrastul moral. Soțul său, Dan Tapalagă, cunoscut pentru pozițiile sale publice vehemente în favoarea „independenței justiției”, a publicat recent un articol în care critică direcția actuală a sistemului, pe care o consideră dominată de o „oligarhie instituțională”. În realitate, spun unii observatori, asemenea texte sunt de multe ori încercări mascate de a readuce în prim-plan un model de justiție care a funcționat, ani la rând, sub influența directă a serviciilor și a unei elite restrânse de magistrați și procurori.

Criticii lui Tapalagă susțin că tema pensiilor speciale este folosită ca pretext pentru a recâștiga terenul pierdut de acea parte a sistemului care, în trecut, a legitimat abuzuri în numele luptei anticorupție. În perioada „binomului” DNA-SRI, justiția românească a traversat o etapă în care puterea dosarului devenise instrument de control politic și mediatic. Mulți dintre actorii principali ai acelei perioade s-au retras între timp cu pensii generoase, în timp ce alții deplâng „decăderea” sistemului.

”Dan Tapalagă consideră că o justiție care își recâștigă independența este o plagă numită oligarhie instituțională.

Deși tot textul a fost scris pentru a strecura un singur apel („schimbați din nou legile justiției”, evident pentru a ne întoarce la vremurile de aur ale justiției abuzive care îi este pe plac), pretextul sunt iarăși pensiile speciale ale magistraților, căci e modul cel mai facil în care îți poti atrage susținerea publicului zilele astea.

L-aș crede dacă nu aș ști că soția sa, dna judecător Monica Niculescu(fost șef de cabinet al Monicai Macovei), a ieșit la pensie la 50 de ani, în 2021, cu pensie de peste 5500 euro, evident depășind nivelul salariului pe care îl avea ca judecător la Curtea de apel București.

Realitatea este că textul domnului Tapalagă nu are legătură cu pensiile și trebuie citit în alta cheie.

Toate ororile justiției din perioada deceniului negru al binomului DNA-SRI au fost făcute cu ajutorul unor judecatori și procurori. Mare parte din aceștia au ieșit natural din sistem după distrugerea dependenței justiției de politicieni și serviciile de informații, fugind la pensia specială, foarte puțini au fost și sancționați pentru abuzurile lor, dar nu toți. Aproape toți membrii completelor negre, ale morții, de la ICCJ, de exemplu, s-au grăbit să își încaseze pensiile și astfel să își piardă urma.

Cei care au rămas și-au pierdut puterea și avantajele le care le aveau din complicitatea cu rețelele obscure de influență, așa încât încă au diferite forme de nostalgie după vremurile lor de aur și și-ar dori o reîntoarcere la gloria lor, pe care nu o pot dobândi decât alături de politicieni și de SRI. Visul lor se numește acum Nicușor Dan de la care se așteaptă să se pună în fruntea unei restaurații a abuzului, a ororilor judiciare și a controlului societății prin teroare juridică.

Dan Tapalagă este purtătorul de cuvânt a acestei parți a magistraturii. Sunt acei judecători și procurori care fac dosare cu dinții scârșnind și dinții înclestați, care protestau față de orice încercare a CCR de aducere la normal a funcționării justiției, care refuzau să aplice hotărârile obligatorii ale ICCJ și CCR, care trimiteau toată ziua scrisori alarmate Comisiei Europene, ori protestau pe treptele instanțelor față de eliminarea puterii DNA de a șantaja cu dosare magistrații neascultători.

Este o parte a magistraturii radicalizată, ideologizată și plină de frustrări, întrucât justiția este acum dominată de cei care au condus juridic lupta de înlăturare a influențelor politice și a abuzurilor din epoca tristului binom torționar. Treptat, ICCJ, CSM-ul și majoritatea curților de apel s-au așezat în fruntea acțiunilor de eliberare de sub influențele obscure ale serviciilor de informații și ale structurilor de putere politică. Această schimbare este aproape definitivă și este condusă chiar de noua conducere a ICCJ, care în același timp e și vechea conducere a CSM.

Dl Tapalagă are experiență îndelungată în a fi purtatorul de cuvânt al justiției instrumentalizate pentru a face rău de dragul râului: este fost consilier și purtator de cuvânt al Monicăi Macovei, arhitectul ciumei care până acum 5 ani s-a numit justiție, și vechi partener media de nădejde al binomului DNA-SRI.” a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM.

Faptul că tocmai cei privilegiați de vechile legi ale sistemului judiciar dau lecții de morală publică despre reformă și responsabilitate nu poate decât să alimenteze percepția de ipocrizie. Este greu de susținut ideea unei „justiții pure” atunci când în plan personal se beneficiază de acele privilegii pe care, în plan public, le condamni.

Citeste in continuare

Evenimente

Inflația, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Un nou vârf al scumpirilor

Publicat

pe

Rata inflației rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, iar energia electrică este în topul scumpirilor cu peste 69%. Potrivit datelor, plătim mai mult și pentru alimentele de bază: uleiul s-a scumpit cu 10%, pâinea cu 9%, iar laptele cu 7%.

Semnalul de la BNR e clar – vom avea cel puțin 12 luni de creșteri de prețuri, iar analiștii prognozează noi taxe. Oamenii ajung să taie drastic de pe lista de cumpărături și pleacă acasă cu punga tot mai goală. 

Sărăcie și scumpirile reprezintă realitatea cruntă pe care o trăiesc milioane de români, în special cei cu venituri mici. Inflația le-a anulat orice creștere de venit, iar coșul de cumpărături e mai mult gol. Potrivit INS, inflația stagnează la 9,9%, dar prețurile cresc. Energia electrică, fructele proaspete, lactatele și carnea sunt cele mai scumpe.

Experții susțin că austeritatea va continua și anul viitor

În prezent, salariul minim este 2.574 de lei net. Pensia minimă 1.281 de lei, iar cea medie 2.773 de lei. 

Val de scumpiri din cauza noilor taxe

rata inflației septembrie 2025 – 9,9%

pâine plus 9,40%

fructe proaspete plus 32,42%

ulei plus 10,63%

margarină plus 10,13%

carne, preparate și conserve din carne plus 6,74%

lapte și produse lactate plus 7,40%

ouă plus 9,01%

energie electrica plus 69,16%

energie termică plus 13,63%

medicamente plus 5,56%

detergenți plus 8,83%

servicii plus 10,36%

SURSA: INS

Prognozele analiștilor pentru anul 2025

TVA, creștere la 22% sau 24%
accize mai mari

Citeste in continuare

Evenimente

Senatul a aprobat plafonarea prețurilor la alimente până pe 31 martie 2026

Publicat

pe

Senatul a adoptat Ordonanța Guvernului 48/2025 prin care se prelungește până pe 31 martie 2026 plafonarea prețurilor la alimentele de bază. 

S-au înregistrat 112 voturi „pentru”. Actul normativ modifică articolul 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare.

Senatorii au aprobat fără modificări ordonanţa de urgenţă, care se află în vigoare. Senatul este primul for sesizat cu acest act normativ, Camera Deputaţilor fiind decizională.

AUR a fost de acord

La dezbateri, senatorul AUR, Cătălin Silegeanu, a afirmat că formațiunea politică din care face parte susţine această prelungire.

„Susţinem această prelungire pentru că traversăm o perioadă economică vulnerabilă, iar statul nu a construit încă o arhitectură solidă pentru siguranţa alimentară şi funcţionarea lanţurilor de aprovizionare. Este o măsură de urgenţă, nu vorbim de un model de politică publică. Plafonarea succesivă devine o capcană, nu încurajează producţia, nu oferă stabilitate, doar menţine o stare de improvizaţie. (…) Nu putem merge la infinit cu soluţii de avarie. Guvernul trebuie să pună pe masă urgent o strategie centrată pe producători, predictibilitate şi protecţie reală a consumatorilor”, a spus el.

Ce au spus cei de la PSD

Senatorul PSD, Mircea-Cristian Nicula, a spus că este clar o măsură de protecţie socială într-un moment în care România are nevoie de echilibru.

„Trebuie să protejăm populaţia, să protejăm consumatorul, dar să respectăm şi munca fermierului, antreprenorului, a celor care produc, să sprijinim familiile, dar şi să dăm curaj, implementând reforme structurale, celor care creează locuri de muncă. Plafonarea trebuie să fie un semn de grijă, nu un obicei. Trebuie să protejeze oamenii, dar fără să sufoce producătorii. Eu văd, personal, această măsură ca o umbrelă de protecţie, o mână întinsă într-un moment de furtună”, a afirmat politicianul.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE