Blocul Național Sindical (BNS) a reacționat ferm, printr-un comunicat de presă emis joi, împotriva declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind redresarea economiei, pe care o consideră o realitate contrafactuală și ruptă de situația economică reală a României. Potrivit BNS, măsurile luate până acum nu au condus la o redresare economică, ci, dimpotrivă, au provocat perturbări semnificative.

Într-un comunicat emis joi, BNS acuză Guvernul Bolojan de aplicarea unei politici inflaționiste și represive față de populație și companii, menționând în special majorările TVA, accizelor, supraimpozitarea pensiilor, tăierea burselor pentru elevi și studenți și intenția de a îngheța salariul minim garantat, în contextul unei inflații persistente de 10% doar în 2025.

Mai mult, sindicatul avertizează că pentru începutul lui 2026 este pregătită o nouă rundă de represiune financiară, cu creșteri drastice ale impozitelor locale și accizelor.

Raportul BNS arată că economia a intrat în teritoriu negativ în trimestrul III al anului 2025, cu o contracție de -0,2%, generată de măsurile de austeritate și represiune financiară adoptate de guvern.

În aceeași perioadă, deficitul bugetar s-a majorat de la 70 miliarde lei în iunie la 102,5 miliarde lei în septembrie, fapt ce implică o datorie publică suplimentară costisitoare, cu dobânzi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Sindicatul subliniază că, în primele nouă luni ale anului 2025, costurile cu dobânzile au crescut masiv, ajungând la 40 miliarde lei, iar doar în octombrie țara a plătit dobânzi de 6,76 miliarde lei, un nivel cu 52% peste media lunară a primelor zece luni.

În aceste condiții, reducerea costurilor cu cheltuielile de personal invocată de premier este insignifiantă, reprezentând doar 0,04% din factura salarială pe primele nouă luni și doar 0,003% din PIB.

BNS acuză premierul Bolojan de prezentarea selectivă, manipulatoare și inadecvată a cifrelor privind costurile cu dobânzile și atrage atenția că majorarea dobânzilor pe termen lung afectează grav bugetul de stat.

Sindicatul solicită guvernului să abandoneze politicile inflaționiste și să evite creșterea fiscalității, care, în opinia sa, conduce România către o recesiune profundă, în loc să stimuleze redresarea economică.

Comunicatul integral al BNS

„În rezultatele bugetare și în nivelul de trai al românilor nu există nicio urmă de revenire la o funcționare normală a economiei. Măsurile luate NU au dus la redresarea economiei, ci la perturbarea ei!

Reamintim că guvernul Bolojan a acționat încă de la început printr-o politică inflaționistă, de represiune a populației și companiilor corecte, care amplifică dezechilibrele și așa mari ale economiei românești.

Printre ele menționăm: majorarea TVA, majorarea accizelor, supraimpozitarea pensiilor, tăierea burselor pentru elevi și studenți, intenționându-se în prezent și înghețarea salariului minim garantat în plată, în ciuda unei inflații persistente de 10% doar anul acesta.

În plus, o nouă rundă de represiune financiară este anunțată pentru începutul anului 2026, respectiv creșterea cu cel puțin 75% a impozitelor locale și o nouă majorare de accize.

Acestea nu sunt măsuri de redresare, ci de represiune financiară, îndreptată direct către salariații și companiile corecte. Motivul? Actuala coaliție de guvernare, sub diverse forme, a administrat prost economia națională și continuă să o administreze în același mod.

Reamintim că, în fapt, ceea ce premierul României numește a fi „redresare care funcționează”, în realitate este un picaj al economiei: în trimestrul III al anului 2025, urmare a măsurilor de austeritate și represiune financiară, economia a intrat în teritoriu negativ, căderea economică fiind de -0,2%.

* De la preluarea guvernării de către actuala coaliție, din iunie 2025 și până în septembrie 2025, deficitul bugetar s-a majorat de la 70 de miliarde de lei, la 102,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă datorie publică suplimentară, finanțată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.

* Costurile cu dobânzile din 2025 au ajuns de la 25,2 miliarde lei în primele 6 luni ale anului la 40 de miliarde de lei in primele 9 luni ale anului. Doar în luna octombrie 2025, România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde de lei, cu 52% mai mult decât media lunară a primelor 10 luni. Asta înseamnă 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi și 9 milioane de lei pe oră.

* Premierul Bolojan susține că „în perioada iulie-septembrie” (trei luni), cheltuielile de personal au scăzut cu 630 de milioane de lei (210 milioane de lei pe lună), în timp ce România a plătit dobânzi în octombrie de 218 milioane de lei pe zi. Raportat la factura salarială pe primele nouă luni ale anului, reducerea este de 0,04%. Raportat la PIB, reducerea este de 0,003% din PIB.

* Dacă premierul Bolojan susține că a redus în octombrie costurile cu dobânzile, de ce plătim cu peste 50% mai mult la nivelul lunii Octombrie 2025 față de Septembrie 2025 dar și față de nivelul mediu al întregului an? Răspunsul este intuitiv: nu a redus cheltuielile cu dobânzile, referințele din ecranele piețelor financiare la care face referire selectiv, pe principiul „culegerii cireșelor mai coapte” fiind înșelătoare raportat la costurile achitate pentru împrumuturile contractate inclusiv în perioada Bolojan, Domnia Sa propagând această înșelătorie pentru a prezenta negru drept alb.

* Va intra în Cartea Recordurilor declarația premierului Bolojan privind reducerea marginală a ratei de dobândă ROBOR, la o lună, indicând predispoziția sa de a se împrumuta la dobânzi cămătărești, urmare a propriei lipse de capacitate politică și administrativă. Oricine știe că o țară se raportează la dobânzile plătite pe termen lung, nevoile acesteia fiind pe termen lung.

Realitatea acestor cifre demonstrează că actualul guvern nu a făcut nimic pentru a reduce principala vulnerabilitate a bugetului, și anume nivelul excesiv al dobânzilor, îndestulând creditorii, dar a făcut totul pentru ca populația să plătească scump pentru lipsa capacității politice și administrative a actualei guvernări.

Prin urmare, solicităm Guvernului României să înceteze cu politicile inflaționiste și să înțeleagă că reformele nu înseamnă doar taxe mai mari, din contră acestea conducând România spre o recesiune profundă!” a transmis BNS.