Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) continuă să își demonstreze eficiența în România, la doi ani de la lansare fiind colectate aproximativ 7,9 miliarde de ambalaje. Potrivit datelor transmise de administratorul sistemului, RetuRO, către reciclatori au ajuns peste 550.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă.

Doar în primele zece luni ale acestui an, consumatorii au returnat circa 4,5 miliarde de ambalaje, iar RetuRO a predat spre reciclare peste 320.000 de tone de materiale. Luna octombrie a marcat un moment important: au fost returnate peste 403 milioane de ambalaje, mai mult decât cele 388 de milioane puse pe piață în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o rată de returnare de aproximativ 104%. Acest fapt arată că românii returnează și ambalaje cumpărate în lunile anterioare.

Rata de colectare a atins 84% în primele zece luni ale anului, confirmând rolul esențial al SGR în tranziția României către o economie circulară. Milioane de consumatori sunt mobilizați astfel să adopte un comportament responsabil față de mediu.

RetuRO Sistem Garanție-Returnare SA funcționează pe principii „not for profit”, eventualele profituri fiind reinvestite exclusiv în dezvoltarea sistemului. Compania este deținută de un consorțiu format din asociații ale producătorilor și retailerilor, alături de statul român, și are rolul de a asigura transparența și atingerea țintelor de reciclare impuse României de Uniunea Europeană.

Sursa: Realitatea Financiara

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință, de date neadevărate privind condițiile economice sau juridice ale societății, ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date”, transmite Ministerul Public.

Cercetările vizează activitatea infracțională derulată, în intervalul 2017–2023, de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici sau faptici ai companiei. Aceștia ar fi pus la punct un mecanism infracțional concertat de decapitalizare a societății ER S.A. prin diminuarea, subevaluarea sau neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați.

Prin continuarea activității în aceste condiții, s-a urmărit în principal obținerea de lichidități consistente pe termen scurt, utilizate în interesul acționarului majoritar (veniturile din primele brute subscrise în perioada 2020–2023 fiind de 6,9 miliarde lei). Totodată, societatea a fost împovărată suplimentar din cauza volumului ridicat de daune.

În intervalul 2020–2023, ASF a constatat în mod repetat că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare. La ultimul control din 2023 a fost identificat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei, necesar pentru asigurarea solvabilității.

În urma acestor constatări, acționarii CAM și BKI, cu sprijinul subordonaților, au reușit să externalizeze resursele financiare care se mai aflau în disponibilitățile companiei de asigurări, în interesul acționarului majoritar și în dauna directă a asiguraților și creditorilor entității.

Anchetatorii au mai stabilit că, în intervalul decembrie 2020–2023, deși compania de asigurări ER S.A. se afla în incapacitate vădită de a-și achita obligațiile, au fost acordate împrumuturi și s-au făcut decontări de zeci de milioane de lei pentru operațiuni fictive, care mascau transferarea unor sume de bani către entități afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați.

Prin intermediul acestor operațiuni, societatea ER S.A. a fost prejudiciată cu peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate.

UPDATE

Decizia CCR este o lovitură inclusiv pentru Guvern, având în vedere că vorbim despre un proiect de reformă promovat de Guvernul Bolojan.

Este vorba despre proiectul care le-ar fi interzis românilor ca la ieșirea la pensie să își retragă întreaga sumă acumulată în fondul de pensii private. Mai exact ar fi putut să-și retragă doar 25% din sumă, iar restul sumei ar fi trebuit eșalonată pe o perioadă de cel puțin 8 ani, conform proiectului.

Însă acest lucru nu se va mai întâmpla pentru că magistrații de la CCR au decis că proiectul este neconstituțional, așadar el nu se aplică. Este o decizie care a fost luată de magistrați după două amânări și după câteva ore bune de deliberare în ședința de astăzi.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Această lege reglementează modul în care românii vor putea încasa banii acumulați în fondurile de pensii private Pilon II și III la ieșirea din câmpul muncii.

Legea, adoptată pe 16 octombrie de Camera Deputaților, prevede că maximum 30% din suma acumulată în Pilonul II poate fi încasată integral la pensionare, în timp ce restul trebuie plătit eșalonat pe cel puțin opt ani, modificând astfel regulile anterioare care permiteau retragerea integrală sau în 60 de rate egale în cinci ani.

Potrivit prevederilor inițiale privind reforma sistemului de pensii, legea referitoare la plata pensiilor private ar fi trebuit adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private, în 2008.

Până în prezent, România a obținut 16 avize formale din partea comitetelor de specialitate ale OCDE – cel mai recent fiind cel al Comitetului pentru Statistică – din totalul de 25 necesare pentru închiderea procesului de aderare.

O excepție importantă este acordată bolnavilor de cancer, care vor putea retrage integral fondurile acumulate. România are în prezent 8,4 milioane de participanți la fondurile de pensii private obligatorii, majoritatea contribuind lunar cu 4,75% din venitul brut.​

Sesizările depuse la CCR contestă mai ales limitarea plății unice și introducerea „fondurilor de plată” separate, considerate o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate asupra banilor acumulați în conturile individuale de participanți.

ÎCCJ susține că sumele din Pilonul II sunt proprietate privată și că noile prevederi legislative sunt ambigue și pot genera inechități, în timp ce AUR acuză guvernul că „fură pensiile românilor” prin aceste modificări.​

Această decizie a CCR este așteptată cu interes, având în vedere că adoptarea unei legislații clare privind plata pensiilor private este o etapă esențială a reformei sistemului de pensii, parte din angajamentele României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform Mediafax.

Termenul asumat pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anului 2026, iar România a primit deja multiple avize formale privind această reformă.​

Pe lângă aspectele legale, decizia va influența modul în care milioane de români își vor putea accesa economiile pentru pensie în următorii ani, echilibrând interesele de securitate financiară ale cetățenilor cu cele ale sustenabilității sistemului de pensii private.

CCR va anunța azi dacă legea este constituțională sau va returna actul normativ pentru modificări suplimentare.