„Principalul risc îl reprezintă deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente. Acesta apărea şi în raportul precedent ca fiind un risc ridicat, dar de data aceasta perspectiva este în creştere. De asemenea, un risc ridicat este riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Este un risc în creştere faţă de raportul precedent, unde apărea ca un risc sistemic moderat. Alte două riscuri sistemice moderate, de data aceasta, similar cu raportul precedent: tensionarea echilibrelor macroeconomice şi disciplina scăzută la plată în economie, în sensul existenţei unor vulnerabilităţi în bilanţul firmelor. În sfârşit, un risc sistemic redus, dar care merită menţionat, se referă la creşterea preţurilor imobiliare, el fiind de altfel în legătură sau legat şi de riscul de nerambursare a creditelor contracte de către sectorul neguvernamental. De altfel, toate aceste riscuri nu sunt în izolare ele se şi determină şi potenţează reciproc”, a spus Liviu Voinea. 

Conform Raportului, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este evaluat la un 

nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei. 

„Deşi riscul de neplată nu s-a materializat în prezent, acesta reprezintă o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinţei mondiale de revenire a nivelurile ratelor de dobândă către tendinţele înregistrate istoric. Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legaţi de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc”, se spune în raport, potrivit Agerpres. 

Conform documentului, deşi rata creditelor neperformante a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei, această dinamică a fost determinată de un efect de bază important, generat de creşterea mai pronunţată a împrumuturilor, în timp ce volumul creditelor neperformante acordate acestui segment în monedă naţională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018 faţă de martie 2017). Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naţionale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă. 

Estimările BNR arată că probabilitatea de nerambursare pe un orizont de un an (martie 2018 – martie 2019) s-a reînscris pe un trend ascendent, majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale şi 0,8 puncte procentuale, în funcţie de tipul creditului sau al debitorului. 

De asemenea, în document se menţionează că datoria totală a populaţiei a continuat să se majoreze pe parcursul anului 2017 în valori nominale, evoluţia acesteia fiind determinată, în principal, de creşterea importantă a creditului bancar ipotecar şi a celui de la IFN. Totodată, s-a remarcat şi dinamica ascendentă la nivelul creditului de consum acordat de bănci şi de instituţiile financiare nebancare. Majorarea creditului a fost în principal determinată de creşterea valorii mediane a unui împrumut, indiferent de destinaţia acestuia, numărul de credite contractate fiind chiar mai redus. 

„Valoarea mediană a unui credit ipotecar s-a majorat cu 13%, iar valoarea mediană a unui credit de consum a crescut cu 17% în perioada aprilie 2017 – martie 2018 faţă de perioada aprilie 2016 – martie 2017. Modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naţionale poate genera presiuni asupra capacităţii de onorare a datoriei de către debitorii vulnerabili, în sensul creşterii gradului de îndatorare la un nivel nesustenabil. În situaţia majorării ratei dobânzii cu 2 puncte procentuale, DSTI ( Nivelul median al raportului serviciului datoriei în venit (debt service to income, DSTI n.r.) ar creşte cu circa 6 puncte procentuale în cazul debitorilor cu credite ipotecare şi cu circa 1 punct procentual în cazul debitorilor cu credite de consum”, se afirmă în raport.