Connect with us

Evenimente

EXPLOZIV/Prima parte a emisiunii dedicată crimei săvârșite de colonelul SRI Silviu Deatcu si posibila încercare de fraudare a asigurarilor de catre SRI

Publicat

pe

Milităria! O carieră de mulți copii visată dar care puțini ajung să o îmbrățișeze la maturitate. Greutățile militarului pe care acesta le întâmpină în timpul misiunilor, pericolele deosebite la care acesta este expus, adrenalina, toate acestea explodează în imaginația copiilor. Însă, puțini cunosc faptul că militarul român este cel mai oropsit din categoria angajaților din România, fiind acesta supus abuzurilor și ilegalităților fiindcă: „ordinul se execută, nu se discută”. Aceasta și în condițiile în care „pentru țară” trebuie să îți sacrifici viața sau familia”, conform jurământului de credință cerut de articolul 54 din Constituție: „Fidelitatea fata de tara (1) Fidelitatea fata de tara este sacra. (2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.”

Militarii, însă, sunt cei mai lipsiți de drepturi, chiar și în condițiile în care Curtea Constituțională a Românie admite excepții de neconstituționalitate a unor texte de Lege precum modificarea raporturilor de serviciu ale militarilor prin ordine de ministru/regulamente (Decizia CCR nr.308/2018: „ 28. Aşadar, pe fondul lacunei legislative evidenţiate mai sus, soluţia legislativă prevăzută de art.37 alin.(3) din Legea educației naționale nr.1/2011 contravine și normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii și trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Astfel, Curtea constată că sunt încălcate și dispozițiile art.1 alin.(4) și (5) din Constituție.”). Această încălcare a Deciziei Curții Constituționale a României, obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial o recunoaște chiar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în adresa nr.6/1839/29.10.2018 prin invocarea Ordinului nr.M64/2013.

Aceeași adresă susține că „nu subsizstă o obligație legală pentru ca IGSU să încheie contracte cu avocați pentru apărarea militarilor în cauzele disciplinare”. Așa o fi, însă articolul 24 din Constituție care își are sediul în articolul 6 al Convenției EDO nu face distincție între cetățenii României. Iar dreptul la apărare este garantat fiindcă așa a votat poporul român Constituția României, drept constituțional, fundamental, care nu se aplică „pe ochi frumoși” ci tuturor cetățenilor acestei țări. Iar dreptul de acces la Justiție trebuie să fie asigurat tuturor cetățenilor acestei țări, indiferent de profesie, încă de la data vătămări unui drept fundamental, potrivit articolelor: 21, 52, 124 și 126 Constituție care prevede că accesul la Justiție nu poate fi îngrădit, judecătorul având obligația să judece cauzele primordial conform CEDO, Tratatelor Internaționale la care România este parte, dreptului european (comunitar), Constituției și Legii. Iar Deciziile Curții Constituționale se aplică pe durata întregului proces (de la data vătămării dreptului până la soluționarea cauzei de către instanța de judecată)… fiindcă așa a decis Curtea Constituțională a României în jurisprudența sa obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, chiar dacă decizia Curții a fost publicată după ce a fost vătămat dreptul persoanei (pe durata procesului).

Din păcate, în „România modernă”, pentru ca o instanță de contencios să îi dea dreptate justițiabilului, s-a ajuns în situația că este imperios necesară sesizarea Curții Constituționale în fața isntanței învestite cu soluționarea litigiului și admiterea excepției de neconstituționalitate. Altfel, de regulă, instanțele de contencios eludează Deciziile CCR-ului alegând „să scrie mai puțin în motivarea hotărârilor” după dictarea falșilor consilieri juridici (angajați la stat, de regulă neavizați de organizația profesională a consilierilor juridici conform Deciziei CEDO Colegiul Consilierilor Juridici Argeș contra România). Deși Curtea Constituțională a României nu soluționează fondul litigiilor ci doar analizează textele de Lege prin prisma CEDO și ale Constituției, o decizie favorabilă justițiabilului îi este aplicabilă acestuia în acea cauză, instanța de contencios neavînd altă soluție decât să admită cererea reclamantului. Iar pentru faptul că Deciziile Curții Constituționale și cele ale Curții de la Strasbourg declarate admisibile și valabile în toate cauzele cu obiect în litigiu similar (precum respectarea dreptului la apărare) nu sunt aplicate de instanțele de judecată decât „după ureche” (în funcție de disponibilitatea completului de judecată), se ajunge în situația în care Deciziile Curții nu mai sunt aplicabile tuturor justițiabililor generîndu-se astfel un număr uriaș de dosare și, ulterior, incapacitatea instanțelor de a mai judeca obiectiv, într-un termen rezonabil, cauzele aflate pe rolul acestora… încălcarea dreptului la un proces echitabil și „legitimarea” vătămării unui drept.

În cazul de față, discutăm despre decizia Curții Constituționale a României nr.653/2017 prin care s-a stabilit de către Curtea Constituțională necesitatea respectării dreptului la apărare pentru polițiștii cercetați disciplinar, decizie pe care instanțele de judecată ar trebui să o aplice în toate cauzele care vizează nerespectarea dreptului la apărare de angajatori având ca obiect: litigii privind funcționarii publici respectiv conflict de muncă (modificarea disciplinară a raporturilor de serviciu).

Absolvenții de științe juridice despre care ne vorbește I.G.S.U., în fapt sunt tot angajați din IGSU… care, la rândul lor, sunt intimidați/amenințați de șefi căci: „ordinul se execută, nu se discută”… exact cum se întâmplă și în toate celelalte instituții/autorități publice în care „șeful e Dumenzeu”.

Aceeași entitate a M.A.I.-ului (I.G.S.U.) susține că militarii care au beneficiat de decontare aserviciilor avocațiale „sunt informații clasificate fiindcă așa au vrut ei”. Înțelegem de aici că în IGSU dreptul la apărare se efectuează „pe pile”/doar pentru șefi, deconturile acordate pentru serviciile avocațiale „nefiind publice”… Deci, banul public se oferă discreționar, „cu dedicație”, iar asta e o informație clasificată, nepublică… deși Legea privind protecția informațiilor clasificate nr.182/2002 și articolul 13 al Legii privind informațiile de interes public nr.544/2001 interzic cu desăvârșire cliasificarea informațiilor care ascund abateri de la Lege.

Sau, mai există posibilitatea ca aceste deconturi să nu fi fost niciodată realizate ori „realizate doar pe hârtie fiindcă nu sunt bani”, oamenii (militarii vizați) neprimind niciodată sumele datorate de structura IGSU pentru decontarea serviciilor de avocați conform cererilor justificate…banii „intrînd în buzunarele care trebuie”.

În concluzie, trebuie reținut de personalul militar (cu precădere) că și ei sunt cetățeni ai acestei țări care, pe timp de pace, beneficiază de toate drepturile și libertățile fundamentale, în acord cu prevederile tezei I ale articolului 7 din Legea privind statutul cadrelor militare: Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de legile tarii și de prezentul statut. Iar pentru ca aceste drepturi să le fie respectate, militarii trebuie să le solicite instituțiilor abilitate (inclusiv angajatorului lor, statul român prin M.A.I.).

Alexandru Firicel – șef Departament Investigații

Dec.307-2018_(Dos_.2904)_

Decizie_653_2017

 

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Statul a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei datorie! Avertismentul directorului Trezoreriei

Publicat

pe

Directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, a anunțat că statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care, în februarie, nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari.

Ieșirea publică a directorului general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind depășirea pragului de 1.000 miliarde lei datorie publică este un act excepțional cu valoare de avertisment tehnocrat de rang înalt.

Într-un context obișnuit, astfel de informații sunt comunicate prin canale instituționale și fără declarații anticipative. Faptul că directorul Trezoreriei a vorbit public înainte de publicarea oficială a datelor indică o tensiune gravă între responsabilitatea tehnică și deriva politică actuală.

Citeste in continuare

Evenimente

Avertisment de la agențiile de rating. Pericolul iminent la care se expune România dacă nu reduce gaura din buget

Publicat

pe

România este în pericol să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, dacă nu face nimic pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.  

Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.

După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politice fiscale, următorul Guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a-și asuma un proces de consolidare fiscală multianual, amplu, pe fondul perspectivelor modeste de creștere și a fragmentării politice interne, apreciază Fitch.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, independent, un centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acum sunt în derulare negocieri între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou Guvern. Precedenta coaliție pro-EU s-a prăbușit la începutul lunii mai, după doar patru luni la putere, după victoria lui Simion în primul tur.

Victoria lui Nicușor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăți eficacitatea politicilor, ținând cont de fragmentarea legislativului și sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidențiale.

Evoluțiile din acest an sunt în linii mari în concordanță cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la ”BBB minus”/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul doi din 2025.

Noul președinte și potențialele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informațiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție, iar Nicușor Dan a afirmat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.

Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creșterea de la estimarea inițială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.

În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.

Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum – în special lipsa creșterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 – sugerează riscuri pentru această prognoză, scoțând în evidență compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deși Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele sub așteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul și ritmul cu care următorul Guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și în 2026.

Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerințelor de condiționalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunțat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenției privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecțiilor privind PIB-ul și alte previziuni macroeconomice.

Citeste in continuare

Evenimente

INFLAȚIA A SĂRIT ÎN AER ÎN LUNA MAI. TĂVĂLUG DE SCUMPIRI PENTRU ROMÂNII DE RÂND, ÎNAINTE DE CATASTROFA FACTURILOR DE ENERGIE

Publicat

pe

Rata anuală a inflației a crescut îngrijorător în luna mai, potrivit datelor anunțate joi dimineață de Institutul Național de Statistică. Potrivit specialiștilor, este cea mai mare creștere din ultimele luni. Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se produce înainte de eliminarea schemelor de sprijin la energie electric, de la 1  iulie, ceea ce va avea un efect grav asupra finanțelor românilor.

Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la fructe si legume, cu peste 11 %, dar o creștere semnificativă, de 9%, se constată și în cazul uleiului.

INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR DE CONSUM: MAI 2025

Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional
– Indicele preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%.
– Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,6%.
– Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%.
– Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) a fost 5,0%.

sursă: INS

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE