Evenimente
EXPLOZIV! Acuzații EXTREM de GRAVE pentru „Unitatea de elită”. PREMIERĂ în Justiția din România: DNA Ploiești, transformată în GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT
Unitatea „de elită” DNA Ploieşti a celebrilor procurori Onea și Negulescu (zis ”Portocală”) s-a transformat în grup infracţional organizat. Este o premieră în Justiţie ca o întreagă unitate teritorială de parchet să fie acuzată. Anchetă comună EvZ și Incisiv de Prahova.
Acuzațiile în dosarul în care sunt vizați procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești, au fost extinse, aceștia fiind cercetați și pentru constituire de grup infracțional organizat, după ce, joi, alți procurori din cadrul filialei au fost de asemenea audiați. Procurorul de la secția specială care îi anchetează pe procurorii DNA Ploieşti este Adina Florea, procuror şef adjunct la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație si Justiție, şi candidatul propus de Tudorel Toader pentru funcția de pr
Pe lângă faptul că secţia DNA Ploieşti e acuzată de constituirea unui grup infracţional, așa cum arată informațiile dezvăluite de surse judiciare pentru EvZ și Incisiv de Prahova, CSM a hotărât, vineri, încetarea activității pentru trei procurori ai Serviciului Teritorial Ploiești.
DNA și CSM s-au mișcat rapid
Fostul şef al DNA Ploieşti, Lucian Onea, s-a prezentat vineri la Parchetul General, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat de complicitate la favorizarea făptuitorului şi cercetare abuzivă. La intrarea în sediul Parchetului General, Lucian Onea le-a spus jurnaliştilor că nu doreşte să facă declaraţii. Tot vineri, la Parchetul General a fost și fostul procuror Mircea Negulescu (zis ”Portocală”).
De asemenea, DNA a cerut joi Consiliului Superior al Magistraturii revocarea lui Lucian Onea din funcţia de procuror, pe motiv că acesta şi-a exercitat în mod necorespunzător atribuţiile. În aceeaşi zi, au fost transmise Secţiei de procurori a CSM cererile de încetare a activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a procurorilor Giluela Deaconu, Alfred Virgiliu Savu, Elena Cerasela Răileanu. Soluție care a fost dată tot vineri.
Mai exact, potrivit unui comunicat oficial, pe data de 10 ianuarie 2019, procurorul șef adjunct, care exercită atribuțiile procurorului șef al DNA (n.r. Călin Nistor), a transmis Secției de procurori a CSM solicitarea avizului de revocare din funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, a domnului Onea Lucian Gabriel, procuror în cadrul acestui serviciu, în prezent suspendat din această funcție, întrucât acesta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile specifice funcției deținute. De asemenea, în aceeași zi, au fost transmise Secției de procurori a CSM cererile de încetare a activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești a următorilor procurori: Deaconu Giluela, Savu Alfred Virgiliu și Răileanu Elena Cerasela.
Întrunită în ședință a doua zi, pe data de 11 ianuarie, Secția pentru procurori a CSM a soluționat cererile. În documentul afișat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, se arată, referitor la „nota privind încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie a domnilor Savu Alfred Virgiliu, Deaconu Giluela şi Răileanu Elena Cerasela, procurori la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, ca urmare a solicitărilor acestora. (787,788,789/DRUO/2019)”, că Secţia pentru procurori a CSM a hotărât:
1) încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a domnului procuror SAVU ALFRED VIRGILIU şi revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (unitate de parchet de la care provine);
2) încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a doamnei procuror DEACONU GILUELA şi revenirea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina (unitate de parchet de la care provine);
3) încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a doamnei procuror RĂILEANU ELENA CERASELA şi revenirea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni (unitate de parchet de la care provine)”.
Grupul infracțional organizat pus pe ”paradeală”
Așa cum reiese din informațiile obținute de Incisiv de Prahova și EVz procurorii Lucian Onea, Mircea Negulescu, Alfred Virgiliu Savu, Giluela Deaconu, Elena Cerasela Răileanu și ofițerii de poliție judiciară Gabriela Florea și Mihai Iuliano Iordache și Nicolae Adrian Chiriță se fac vinovați de constituirea unui grup infracțional organizat care, în perioada 2013-2016, prin dosarele făcute „de paradeală” sau din simple „fetișuri” au acționat în scopul comiterii infracțiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, fals intelectual și uz de fals, încălcarea drepturilor și libertăților unor persoane, chiar dacă acestea erau nevinovate, divulgarea unor secrete de stat, abuz în serviciu, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii de la Serviciul Teritorial DNA Ploiești sunt acuzați de constituire a unui grup infractional organizat, faptă prev. de art. 367, alin. 1, Cod penal în conditiile art. 367 alin. 3 Cod penal întrucât în perioada 2013-2016 procurorii şi ofiterii de politie judiciară NEGULESCU MIRCEA, ONEA LUCIAN GABRIEL, DEACONU GILUELA, RĂILEANU ELENA CERASELA, SAVU ALFRED VIRGILIU, IORDACHE MIHAI IULIANO, FLOREA GABRIELA, au initiat (procurorii Negulescu Mircea, Onea Lucian Gabriel şi ofiţerul de politie judiciară Iordache Mihai Iuliano) un grup structurat la care au aderat procurorii Deaconu Giluela, Răileanu Elena Cerasela, Savu Alfred şi ofiterul de politie judiciară Florea Gabriela şi care au actionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infractiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influentarea declaratiilor, inducerea in eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals, în dauna mai multor persoane cărora le-au atribuit calitatea de subiecti procesuali principali cu încălcarea drepturilor şi libertătilor acestora, au dispus şi au propus luarea măsurilor preventive privative de libertate, au dispus trimiterea în judecată a acestora cunoscând că sunt nevinovate, au indus în eroare organele judiciare prin ticluirea şi producerea de probe nereale, inclusiv prin contrafacerea unor înscrisuri.
De asemenea, în ceea ce îl privește Mircea Negulescu, este vorba și despre folosirea abuzivă a functiei în scop sexual prev. de art. 299 alin. l Cod penal întrucât, în calitate de procuror la Parchetul d epe Iângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2013 – 2014, s-a sesizat din oficiu şi a instrumentat dosarul penal nr. 727/P/2013 privind pe inculpata COSMA ANDREEA, în scopul de a face un act contrar indatoririlor de serviciu pretinzând favoruri de natură sexuală de la inculpată interesată direct de efectele activităţii de urmărire penală efectuată de magistratul procuror;
Alte acuzații se referă la complicitatc la represiune nedreaptă prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. 283, alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror 1a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ulterior la 1).N.A – Serviciul Teritorial Ploieşti a contribuit în mod nemijlocit la acțiunile intreprinse de procuror Deaconu Giluela în sensul de a reține şi a solicita instanței de judecată arestarea preventivă a persoanei vătămate Toader Cristinel, în calitate de inculpat, ştiind că este nevinovată. în dosarul penal nr. 190/P/2015.
De asemenea, se au în vedere și cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ulterior la D.N.A – Serviciul Teritorial Ploieşti a contribuit în mod nemijlocit la acțiunile intreprinse de procurorii Onea Lucian Gabriel şi Răileanu Elena Cerasela în sensul de a pune în mişcare acțiunea penală, de a reține şi de a trimite în judecată pe numiții Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Rădulescu lonuț Adrian în dosarul nr. 150/P/2014 şi pe numiții „Tudose Liviu Mihail şi Mihăilă Aurelian Constantin în dosarul penal nr. 308/P/2015 ştiind că sunt nevinovati.
Cine au fost țintele grupului infracțional organizat de la DNA Ploiești
Grupul infracțional organizat de la Ploiești a avut mai mult ținte. Astfel, au fost exercitate presiuni şi constrângeri faţă de persoana vătămată Cosma Vlad Alexandru, cercetat în calitate de inculpat, în scopul de a-l determina să dea declaraţii cu privire la numiţii Ponta Victor Viorel, Ghiţă Sebastian Aurelian, Dragnea Liviu, Savu Daniel, (fost senator PSD – n.r.) Tudose Liviu Mihail (procuror general adjunct la Parchetul Curţii de apel Ploieşti – n.r.), Voloşevici Andrei, Bădescu Iulian (foşti primari PDL şi respectiv PSD ai municipiului Ploieşti – n.r.)”.
Alte persoane cărora li s-au încălcat drepturile și libertățile, dispunându-se privarea de libertate și trimiterea în judecată a acestora, cunoscând că sunt nevinovate, după ce au fost cercetați abuziv de grupul infracțional care au indus în eroare organele judiciare prin ticluirea și producerea de probe nereale, inclusiv prin contrafacerea unor înscrisuri: ofițerii de poliție Ionuț Adrian Rădulescu, Mihail Emanuel Saghel, fostul șef DGA Prahova, Constantin Ispas, procurorii Liviu Tudose și Aurelian Constantin Mihăilă, fostul președinte al CJ Prahova, Mircea Cosma și fiica acestuia, Andreea Cosma, fostul șef al Poliției Locale Ploiești, Cristinel Toader.
Potrivit surselor EvZ și Incisiv de Prahova, în privința lui Negulescu există și acuzații privind inducerea în eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal în referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal constând în aceea că, în calitate de procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi apoi de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, în baza rezoluției infracționale unice, în mod repetat, în perioada 2014-2016 a determinat mai multe persoane să formuleze, fără vinovăție, declarații nereale, în scopul de a dovedi existența unor fapte prevăzute de legea penală cu prilejul fabricării mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal supranumit „Dosarul Tigăilor” care îi viza pe Savu Daniel şi Ghiță Sebastian Aurelian; dosarul penal nr. 218/P/2014. supranumit -dosarul HIDRO”; dosarul penal nr. 90/P/2015 privindu-i pe Ghiță Sebastian Aurelian şi Bădescu Iulian; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihăilă Aurelian Constantin ş.a.; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu lonuț Adrian ; dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti privindu-i pe Alexe Răzvan, Cosma Vlad Alexandru ş.a.; dosarul penal nr. 83/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploieşti. (Cristina T).
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
