Connect with us
Track all markets on TradingView

Evenimente

EXCLUSIV/MEMORIU DE FUNDAMENTARE A SESIZARII PENALE INTOCMITE DE OFITERUL SRI PERCHEZITIONAT ILEGAL DE NEGULESCU MIRCEA

Publicat

acum 8 ani

pe

Acuzațiile grave ale unui fost șef la contraspionaj

Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI

Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat

Acuzații grave se regăsesc într-o plângere adresată de fostul șef al al contraspionajului din SRI Prahova președintelui Curții Militare de Apel București, intrată în posesia Evenimentul zilei și a publicației Incisiv de Prahova. În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.

În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție.  Despre Kovesi, Evenimentul zilei a dezvăluit că a avansat în funcțiile de procuror general și cea de șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) grație lui Florian Coldea, trecut în rezervă, în ianuarie2017, după dezvăluirile ex-deputatului Sebastian Ghiță, dat în urmărire internațională.

Fapte pentru care România a fost condamnată

Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și  sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu.  Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.

Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”

Criticile unui judecător CSM la adresa procurorilor

Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii

Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”,  prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.

Plângerea fostul șef de la contraspionaj  a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:

  • Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
  • Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri,  în numele fostului director al SRI, George Maior.

Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:

– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;

–  Colonel Bogdan Pasăre,  șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;

–  Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;

–  Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);

–  Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;

–  Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;

–  Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă,  al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.

Toți cei enumerați de Florin Gulianu în plângerea adresată președinteluli Curții Militare de Apel sunt acuzați că au întocmit, aprobat sau au avizat, după caz, rapoarte nereale despre el și despre alți doi ofițeri, ori au omis, cu bună știință, să înregistreze unele date sau împrejurări  care îl acuzau pe șeful SRI Prahova, colonelul Constantin Marin. Toate acestea au avut drept consecință sancționarea disciplinară a lui Gulianu, eliberarea sa din funcția de șef sector, punerea la dispoziție, mutarea la altă unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate și, în final, trecerea în rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului. În context, ofițerul de la contraspionaj arată că nu a fost sancționat de o comisie numită de directorul SRI, așa cum este legal, ci de o altă entitate, respective de unitatea central „Securitate internă”.  Ca o confirmare a abuzurilor, Gulianu punctează pe un fapt șocant: a fost sancționat pe baza unei dispoziții inexistente. Mai exact, în adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Direcției Generale Resurse Umane și Organizare i s-a comunicat că a fost sancționat disciplinar în baza în ordinului directorului (OD) SRI nr. 00894/04.03.2003. Însă, literele și textele invocate nu există în acel ordin, ci într-altul, din 2005.

Despre  maiorul George Bogdan Alexandru, Florin Gulianu susține că a dat ordin, în toamna anului 2012, prin care lui Gulianu să I se interzică să mai întrețină legaturile interumane cu doi prieteni personali și de familie, cu care se cunoștea din copilărie și din școală, respectiv parlamentarii Daniel Savu ți Ion Eparu. „Pretextul penibil”: o continuare a comunicării / contactelor cu aceștia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvoltă un potențial contrainformativ care prejudiciază SRI.

Iata ca plangerile impotriva lui Coldea si Kovesi clasate ilegal de procuroii militari vor fi repuse pe tapet.

In acest articol va prezentam memoriul de fundamentare a plangerii penale:

Subsemnatul GULIANU FLORIN, cu datele de identificare precizate in adresa de inaintare si in sesizarea propriu-zisa, am am fost cadru militar activ in Serviciul Roman de Informatii, cu gradul si functia de colonel, avand, pana la data de 23.06. 2014, o vechime ca militar de aproximativ 19 ani si 30 ani vechime totala in munca (filele 1-8, 10 si 11 din documentatia anexata).

Prin Ordinul directorului SRI nr. 0207 din 23.06.2014, am fost trecut in rezerva abuziv, din oficiu, din motive considerate a-mi fi imputabile, in baza art. 85, alin. 1, lit. m (nerevalidarea certificatului de securitate) si alin. 2 din Statutul cadrelor militare, acesta fiind cel din urma act administrativ netemeinic si nelegal care a incheiat o serie diversa de abuzuri savarsite fata de mine si de alti doi colegi de serviciu in perioada aproximativa noiembrie 2013 – iunie 2014 (asa cum detaliez si argumentez in Sesizare).

*  *  *

Sunt absolvent al Facultatii de drept din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi, promotia 1984, cursuri de zi, obtinand Diploma de licenta in stiinte juridice, specializarea drept (in sesiunea iunie 1984) cu nota 10 (zece), media generala de absolvire a facultatii fiind 9,50 (filele 12 – 16).

Am indeplinit functia de procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti (1991) (filele 3, 4 si 17 – 19).

In prezent sunt consilier juridic definitiv, membru al Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania – Colegiul Consilierilor Juridici Bucuresti (filele 20, 21), angajat la o beneficiara a unei francize din Bucuresti.

In anul 2004, am frecventat la Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti cursurile postuniversitare de specializare in “Stiinte penale”, media studiilor fiind 10 (zece), iar la examenul de absolvire am fost notat cu 10 (zece) (filele 22, 23).

De-a lungul carierei, am parcurs fiecare treapta a ierarhiei militare, de la ofiter de executie, sef compartiment, sef birou pana la functia de sef sector pe care am indeplinit-o, pe diferite profiluri de munca, timp de peste 12 ani in total[1].

In luna iulie 2008 am indeplinit functia de desemnat la comanda UM 0735 Ploiesti.

In septembrie 1998 si in iunie 2014, urmare devoalarii institutionale si procedurale interne a comiterii unor abuzuri in serviciu si a savarsirii unor infractiuni de coruptie si asimilate, am fost obligat abuziv, in ambele situatii (la presiunile unor generali si ofiteri deranjati de adevar), sa trec in rezerva de cadre a SRI.

Pana in prezent, cel putin fata de cei vizati in prima situatie (din 1998), organele judiciare ale statului au luat masurile legale care s-au impus, infractorii fiind inculpati, arestati si condamnati definitiv si irevocabil la diferite pedepse privative de libertate, cu privire la unii din acestia (ma refer la cadrele de securitate ale fostei Sectii de Informatii Prahova), dovedindu-se, deci, ca sustinerile mele au fost corecte si adevarate. Au fost perioade nefaste pentru SRI, cand au depistate, cercetate si sanctionate multiplele si gravele infractiuni savarsite de generali si ofiteri cu grade superioare din SRI aflati in functii importante de comanada, exemple relevante fiind: generalii EUGEN GRIGORESCU[2], OVIDIU SOARE[3], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[4] si PETRACHE CANDEA[5], coloneii PALTANEA CORNELIU[6], BUCUR DANIEL[7] si DUMITRACHE GHEORGHE[8],  majoritatea cu legaturi infractionale directe in Prahova sau / si cu activitatea Sectiei Judetene de Informatii Prahova.

In concluzie: Am considerat necesar a face toate aceste precizari (unele exhaustive) pentru ca dv.:

  • sa aveti reprezentarea seriozitatii subsemnatului cu privire la acest demers si pentru a va contura certitudinea ca nominalizarea persoanelor suspecte, actiunilor / inactiunilor penale ale acestora, a imprejurarilor si celorlalte elemente relevante, este realizata cu toata responsabilitatea;
  • sa constatati ca demersul este legitim, deoarece subsemnatul, pe de o parte, ca persoana vatamata, am calitatea de subiect procesual (in sensul 32 si 33 din noul Cod de procedura penala), iar pe de alta parte, ca ofiter de informatii intr-un Serviciu pus in slujba interesul public si al natiunii, sunt obligat sa sesizez organul de urmarire penala cand, în exercitarea / in legatura cu atributiilor mele, am luat la cunostinta de savarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune în miscare din oficiu (in sensul art. 1, alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. 291, alin. 2 din noul Cod de procedura penala);
  • sa va formati convingerea ca, in raport cu elementele concrete ale cauzei cu care va investesc, urmarirea penala este oportuna si exista interes public in realizarea obiectivelor actiunii penale (condamnarea faptuitorilor, preventia generala, evitarea unei noi decredibilizarii a SRI in spatiul public, in fata societatii civile si a puterilor in stat).

Nu in ultimul rand, va informez ca, la Directia Nationala Anticoruptie, au fost inregistrate doua cauze penale privindu-l pe colonelul SRI MARIN CONSTANTIN:

  • la Sectia a IV-a de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, dosar 83 / P /2014 urmare denuntului depus de mr. (r) SRI FLOREA DANIEL din Ploiesti impotriva col. SRI MARIN CONSTANTIN si altii, dosarul fiind repartizat domnului procuror militar g-ral. brig. dr. LUPULESCU NICOLAE, delegat de la PICCJ – Sectia Parchetelor Militare, la Directia Nationala Anticoruptie in functia de procuror militar sef adjunct sectie (pana la 14.11.2014);
  • la aceeasi Sectie a fost solutionata cu NUP, in anul 2013, de fostul procuror militar sef serviciu, PAUL NICOLAE PETROVAN, cauza penala constituita in 2011 urmare denuntului (r.) SRI TEODORESCU VALENTIN (in prezent procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Secuiesc) privind unele infractiuni asimilate coruptiei / sau in legatura directa cu coruptia savarsite de acelasi col. SRI MARIN CONSTANTIN.

 

Adresez respectoasa rugaminte de a se aborda integrat toate documentele depuse, avand in vedere elementele de complementaritate continute de fiecare din acestea.

 

 

14.08.2014                                Cu deosebit respect,

 

 

 

DOMNULUI TIBERIU MIHAIL NITU, PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

[1] Am indeplinit functiile de sef al Sectoarelor Contraspionaj economic (in prezent Securitate Economica), Antiterorism / Prevenire si Combatere Terorism, Contraspionaj, precum si al Compartimentului Juridic si al Biroului Informativ Antiterorism, activand succesiv la Directia (fosta Sectie) Judeteana de Informatii Prahova sau, dupa caz, pe langa aceasta unitate teritoriala, dar in structura Directiei Juridice Bucuresti.

[2] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani inchisoare pe fostul g-rali. brig. SRI EUGEN GRIGORESCU (pentru abuz in serviciu in forma calificata si sustragerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.

[3] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) OVIDIU SOARE, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru infractiuni de corupţie.

[4] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii IONEL MARIN si DUMITRU ZAMFIR precum si maiorul CATALIN MIU au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si, ulterior, cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[5] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12.2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul SRI, pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o: g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi fosti ofiţeri în SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

[6] Cazul a fost extrem de mediatizat si este foarte cunoscut. Exponential pentru intrega istorie a SRI din 26.03.1990 pana in prezent, atat din punct de vedere infractional, cat si din cel al neputintei sistemului de a-i preveni sau stopa/contracara activitatea penala, col. (r) PALTANEA CORNELIU a fost condamnat finalmente la pedepse privative de libertate in trei dosare penale complexe (ex.: prin Decizia penală nr. 3751 din 16.11.2012, ICCJ a hotărât condamnarea inculpatului PĂLTÂNEA CORNELIU, fost şef al Secţiei de Informaţii a SRI Prahova, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: două infracţiuni de luare de mită, ambele în formă continuată, instigare la infracţiunea de delapidare, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. A executat o parte din pedepse si a fost eliberat conditionat in primavara anului 2014.

[7] Prin aceeasi decizie penala, s-a hotarat condamnarea inculpatului col. (r) BUCUR DANIEL, fost prim-locţiitor al Secţiei de Informaţii a SRI Prahova, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: complicitate la infracţiunea de delapidare, în formă continuată; luare de mită, în formă continuată, complicitate la luare de mită, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

[8] Condamnat tot pentru infractiuni de coruptie in acelasi dosar penal cu g-ral. brig. OVIDIU SOARE.

[9] Crescut si educat la “scoala infractionala” a col. PALTANEA CORNELIU, mr. (r) SRI DOBIRCIANU SORIN a fost arestat in martie 2013 si condamnat la inceputul lunii octombrie 2013 de Tribunalul Prahova, pentru infractiuni de coruptie (doua fapte de trafic de influenta) la trei ani de inchisoare cu suspendare (în perioada 2009-2013, a primit din partea unor persoane sume de bani și diverse bunuri pentru a interveni pe lângă angajaţi ai SRI, Politiei si Garzii Financiare in diverse cauze judiciare).

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

De ce mulți români ajung la dentist abia când apare durerea? Problemele dentare ascunse care pot fi descoperite prin investigații imagistice

Publicat

acum 30 de minute

pe

octombrie 15, 2026

De

Spektradent

Absența durerii nu înseamnă întotdeauna că dinții sunt sănătoși. Numeroase probleme dentare pot evolua fără simptome evidente, iar atunci când apar primele semne de disconfort, afecțiunile pot fi deja într-un stadiu avansat. În acest context, radiografiile dentare și tomografiile computerizate 3D au devenit instrumente importante pentru stabilirea unui diagnostic corect și planificarea tratamentelor stomatologice.

Pentru mulți pacienți, vizita la medicul stomatolog este asociată cu apariția unei dureri, a unei inflamații sau a unui disconfort care nu mai poate fi ignorat. În realitate, o parte dintre afecțiunile dentare se dezvoltă treptat, fără să producă manifestări evidente în fazele inițiale.

Cariile ascunse între dinți, infecțiile de la nivelul rădăcinilor, pierderea osoasă asociată bolilor parodontale sau poziționarea problematică a măselelor de minte sunt doar câteva dintre situațiile în care examinarea clinică poate necesita completarea cu investigații imagistice. Acestea îi permit medicului stomatolog să observe structuri care nu pot fi evaluate direct și să stabilească o conduită terapeutică adaptată fiecărui pacient.

Problemele dentare care nu se văd cu ochiul liber

Una dintre cele mai mari provocări în stomatologie este identificarea afecțiunilor înainte ca acestea să provoace complicații. O carie localizată între doi dinți poate fi dificil de observat în timpul unei examinări obișnuite. În anumite situații, radiografiile dentare pot evidenția modificări care nu sunt vizibile la suprafața dintelui.

De asemenea, infecțiile din jurul rădăcinilor pot evolua uneori fără dureri importante. Pacientul poate considera că totul este în regulă, deși la nivelul osului există modificări care necesită evaluare. În cazul bolilor parodontale, investigațiile radiologice pot contribui la aprecierea nivelului osului care susține dinții, oferind informații suplimentare față de examinarea clinică.

Nu orice problemă dentară necesită o radiografie, însă atunci când există o indicație medicală, imagistica poate aduce informații esențiale pentru diagnostic.

Radiografia panoramică, o imagine de ansamblu asupra sănătății dentare

Radiografia panoramică dentară, cunoscută și sub denumirea de ortopantomogramă, este una dintre investigațiile imagistice utilizate frecvent în stomatologie. Aceasta oferă o imagine de ansamblu asupra dinților, maxilarelor și anumitor structuri anatomice din vecinătate.

Prin intermediul unei astfel de investigații, medicul poate evalua poziția dinților, prezența măselelor de minte, anumite modificări osoase sau alte situații care necesită investigații suplimentare. Radiografia panoramică poate fi utilă și în planificarea unor tratamente ortodontice, chirurgicale sau de reabilitare orală, în funcție de particularitățile cazului.

Totuși, aceasta nu înlocuiește toate celelalte tipuri de radiografii dentare. Pentru identificarea anumitor carii sau evaluarea detaliată a unui dinte, medicul poate recomanda investigații mai specifice.

Tomografia dentară 3D: când este nevoie de informații suplimentare

Dezvoltarea imagisticii dentare a adus în practica stomatologică metode care permit evaluarea tridimensională a structurilor anatomice. Tomografia computerizată cu fascicul conic, cunoscută sub denumirea de CBCT, oferă imagini 3D ale dinților și structurilor osoase, fiind utilizată în anumite situații în care radiografiile convenționale nu furnizează suficiente informații.

Această investigație poate avea un rol important în planificarea inserării implanturilor dentare, evaluarea poziției unor dinți incluși, investigarea anumitor probleme endodontice sau pregătirea intervențiilor chirurgicale.

De exemplu, înaintea unui tratament cu implant dentar, medicul poate avea nevoie să cunoască dimensiunile și particularitățile osului, precum și raporturile cu structurile anatomice importante. Imaginile tridimensionale pot contribui la o planificare mai precisă și la identificarea unor riscuri care trebuie luate în considerare înaintea intervenției.

CBCT nu reprezintă însă o investigație de rutină pentru orice pacient. Utilizarea sa trebuie justificată medical, ținând cont de beneficiile diagnostice și de expunerea la radiații.

Clinica SPEKTRADENT și rolul imagisticii dentare în stabilirea diagnosticului

În București, Clinica SPEKTRADENT activează în domeniul radiologiei și imagisticii dentare, un segment medical care contribuie la evaluarea afecțiunilor orale și la planificarea tratamentelor stomatologice. Serviciile de radiologie dentară, inclusiv radiografiile panoramice și investigațiile tomografice 3D, oferă medicilor stomatologi informații suplimentare despre structurile dentare și osoase care nu pot fi analizate complet prin simpla examinare clinică.

Importanța unor astfel de investigații este deosebit de mare în cazurile complexe, atunci când deciziile terapeutice depind de poziția exactă a dinților, de anatomia rădăcinilor sau de particularitățile structurilor osoase. Pentru pacient, imagistica dentară reprezintă o etapă a procesului de diagnostic, atunci când medicul consideră că aceasta este necesară. Pentru medic, imaginile obținute pot constitui un suport important în alegerea și planificarea tratamentului.

Prin specificul serviciilor sale, clinica SPEKTRADENT se înscrie în această componentă a stomatologiei moderne, în care investigațiile imagistice completează evaluarea clinică și sprijină luarea unor decizii medicale informate.

De ce amânarea diagnosticului poate însemna tratamente mai complicate

O problemă dentară descoperită târziu poate necesita intervenții mai complexe decât una identificată într-un stadiu incipient. O carie netratată poate avansa către pulpa dentară, necesitând tratament endodontic. O infecție persistentă poate afecta țesuturile din jurul rădăcinii, iar o afecțiune parodontală necontrolată poate duce la pierderea suportului osos al dinților.

În asemenea situații, stabilirea diagnosticului poate necesita atât examinare clinică, cât și investigații radiologice specifice. Costurile suplimentare nu sunt legate neapărat de investigația imagistică în sine, ci de complexitatea tratamentelor care pot deveni necesare atunci când afecțiunile evoluează.

Identificarea timpurie a problemelor poate permite, în anumite cazuri, intervenții mai conservatoare, reducând riscul unor complicații și al unor proceduri costisitoare.

Investigațiile imagistice nu înlocuiesc consultația stomatologică

Un aspect important pentru pacienți este înțelegerea diferenței dintre examinarea clinică și investigațiile imagistice. Radiografia dentară sau tomografia 3D nu stabilesc, singure, diagnosticul complet al unei afecțiuni. Imaginile trebuie interpretate în contextul simptomelor, istoricului medical și constatărilor clinice.

De aceea, alegerea tipului de investigație trebuie făcută în funcție de indicația medicală, evitându-se examinările inutile. În plus, radiografiile dentare utilizează radiații ionizante, motiv pentru care beneficiile fiecărei investigații trebuie evaluate în raport cu necesitatea medicală.

Tehnologia modernă poate furniza informații valoroase, dar utilizarea corectă a acesteia presupune o abordare individualizată.

Prevenția începe înainte să apară durerea

Sănătatea orală nu ar trebui să devină o preocupare doar atunci când apare o urgență stomatologică. Controalele periodice, igiena orală corespunzătoare și investigațiile recomandate de medic pot contribui la identificarea timpurie a unor afecțiuni și la prevenirea complicațiilor.

În acest proces, centrele specializate în imagistică dentară, precum SPEKTRADENT, au un rol complementar activității medicilor stomatologi, oferind investigații care pot ajuta la clarificarea diagnosticului și la planificarea tratamentelor.

Un zâmbet sănătos nu înseamnă doar absența durerii, ci și atenție acordată problemelor care nu sunt întotdeauna vizibile. Iar atunci când este indicată medical, o investigație imagistică poate oferi informațiile necesare pentru a interveni la momentul potrivit.

Citeste in continuare

Evenimente

Ce înseamnă, de fapt, o construcție de calitate? 7 lucruri pe care beneficiarul nu le vede la recepție

Publicat

acum 3 zile

pe

octombrie 12, 2026

De

construcție de calitate

Atunci când o construcție este finalizată, primele lucruri pe care le observăm sunt aproape întotdeauna cele vizibile: fațada, finisajele, pardoseala, tâmplăria sau modul în care au fost amenajate spațiile. Paradoxal, o mare parte din ceea ce determină calitatea reală a unei clădiri nu mai poate fi văzută în momentul recepției.

În spatele unui perete perfect finisat pot exista zeci de detalii de execuție care vor face diferența abia peste câțiva ani. Iar în construcții, problemele care apar târziu sunt, de cele mai multe ori, și cele mai costisitoare.

De aceea, specialiștii din domeniu atrag atenția că evaluarea unei construcții exclusiv prin prisma aspectului final poate fi înșelătoare. Calitatea începe mult înainte de finisaje și depinde de modul în care sunt executate etapele care, odată încheiat șantierul, devin practic invizibile.

1. Ce se află sub finisaje

Un perete drept și proaspăt vopsit spune foarte puțin despre ceea ce se întâmplă în interiorul său. Modul în care au fost pregătite suprafețele, aplicarea corectă a straturilor, armarea zonelor vulnerabile sau respectarea timpilor tehnologici sunt elemente care pot influența comportamentul construcției în timp.

Fisurile, desprinderile sau apariția infiltrațiilor nu sunt întotdeauna rezultatul materialelor slabe. Uneori, cauza este mult mai simplă: o etapă executată incorect sau prea repede.

Tocmai de aceea, într-un proiect bine gestionat, verificarea trebuie făcută permanent, nu doar atunci când lucrarea este gata.

2. Hidroizolația – o lucrare pe care speri să nu o vezi niciodată

Hidroizolația este unul dintre cele mai bune exemple de element esențial care dispare aproape complet din câmpul vizual după finalizarea lucrărilor.

Fundațiile, terasele, acoperișurile sau zonele expuse permanent umidității trebuie protejate corect încă din faza de execuție. O eroare aparent minoră poate produce, în timp, infiltrații, mucegai, degradarea finisajelor și chiar intervenții ample pentru remediere.

Problema este că beneficiarul descoperă de cele mai multe ori deficiența abia când apar primele semne vizibile. Iar atunci accesul la zona problematică poate presupune deja demolarea unor finisaje și costuri suplimentare.

3. Izolația termică înseamnă mai mult decât grosimea materialului

În ultimii ani, eficiența energetică a devenit unul dintre criteriile importante în construcții și renovări. Dar simpla prezență a unui strat consistent de termoizolație nu garantează automat performanța clădirii.

Contează modul în care este montat, continuitatea stratului termoizolant, tratarea zonelor sensibile și evitarea punților termice. O execuție necorespunzătoare poate face ca o clădire care arată impecabil la exterior să piardă inutil energie în fiecare sezon rece.

Companii din domeniu precum Avision Strategy, implicată în proiecte de construcții, renovare și eficientizare energetică, pun accent tocmai pe aceste etape mai puțin vizibile ale execuției. În astfel de proiecte, performanța finală nu este determinată doar de materialele alese, ci și de respectarea soluțiilor tehnice și de coordonarea corectă a lucrărilor.

4. Instalațiile pe care nu le mai poți verifica ușor după închiderea pereților

Țevile și cablurile dispar rapid în pereți, tavane sau pardoseli. Din acel moment, orice intervenție devine mai complicată. Traseele corecte, conexiunile, dimensionarea instalațiilor și respectarea proiectului sunt lucruri pe care proprietarul obișnuit nu le poate evalua doar privind construcția finalizată.

Importanța lor devine evidentă atunci când apare prima problemă.

O instalație executată corect poate funcționa ani întregi fără să atragă atenția. Una realizată superficial poate transforma o defecțiune relativ banală într-o intervenție care presupune spargerea pereților sau a pardoselilor.

5. Detaliile mici pot produce probleme mari

În construcții există numeroase zone în care diferențele de câțiva milimetri sau o etapă aparent nesemnificativă pot avea consecințe disproporționat de mari. Îmbinările dintre elemente, racordurile, glafurile, evacuarea apei, zonele de contact dintre materiale diferite sau etanșarea tâmplăriei sunt doar câteva exemple.

Sunt detalii care rareori impresionează într-o fotografie de prezentare, însă tocmai aici poate fi observată diferența dintre o lucrare realizată doar pentru a arăta bine la predare și una gândită să reziste.

6. Materialele bune nu compensează automat execuția slabă

Una dintre cele mai răspândite idei este că utilizarea unor materiale premium garantează automat o construcție de calitate. În realitate, materialul reprezintă doar o parte a ecuației.

Un produs performant utilizat necorespunzător poate avea rezultate mai slabe decât un material corect ales și pus în operă conform specificațiilor tehnice. De aceea, experiența echipei de execuție, coordonarea lucrărilor și respectarea etapelor tehnologice sunt cel puțin la fel de importante ca marca produselor utilizate.

Este și motivul pentru care prețul cel mai mic al unei lucrări nu trebuie analizat izolat. Economiile realizate în timpul execuției pot deveni costuri semnificativ mai mari în perioada de exploatare.

7. Ceea ce contează cu adevărat se vede peste 5, 10 sau 20 de ani

Recepția marchează finalizarea șantierului, nu și testul definitiv al unei construcții. Adevărata verificare începe după ce clădirea este utilizată și trece prin cicluri repetate de temperatură, precipitații, îngheț, umiditate și utilizare zilnică.

O construcție bună nu este neapărat cea care impresionează cel mai mult în prima zi, ci aceea care continuă să funcționeze corect după ani de exploatare, fără intervenții permanente și fără costuri neprevăzute.

Această perspectivă schimbă inclusiv modul în care ar trebui privit costul unei construcții. Prețul inițial este important, dar nu spune întreaga poveste. Costurile de întreținere, consumul energetic, reparațiile și durata de viață a diferitelor componente pot ajunge să cântărească mult mai mult pe termen lung.

Calitatea unei construcții începe acolo unde nu se mai vede

Pentru beneficiari, poate fi tentant să evalueze rezultatul după ceea ce pot observa imediat. Pentru constructori, însă, responsabilitatea este exact inversă: o mare parte din atenție trebuie acordată lucrurilor pe care beneficiarul nu le va mai vedea niciodată.

Hidroizolația corect executată, termoizolația continuă, instalațiile bine realizate, respectarea proiectului, materialele potrivite și verificarea fiecărei etape nu sunt elemente spectaculoase într-o fotografie. Sunt însă cele care stabilesc dacă o clădire va avea nevoie de reparații peste câțiva ani sau își va îndeplini rolul pentru zeci de ani.

Într-o piață în care beneficiarii devin tot mai atenți atât la costuri, cât și la performanța clădirilor, companii precum Avision Strategy mizează pe o abordare în care calitatea execuției și atenția acordată etapelor tehnice trebuie să rămână criterii centrale ale unui proiect.

Pentru că, în construcții, ceea ce nu se vede la recepție este adesea exact ceea ce va conta cel mai mult mai târziu.

Citeste in continuare

Evenimente

Inactivitate fiscală. Administratorii au câteva săptămâni la dispoziție pentru a evita riscul declarării societății ca inactive

Publicat

acum 3 zile

pe

octombrie 12, 2026

De

Inactivitate fiscală

De la 1 ianuarie 2026, numărul situațiilor în care o firmă poate fi declarată inactivă fiscal a crescut de la șapte la nouă, potrivit Legii nr. 239/2025. Unul dintre noile motive este nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de cinci luni de la împlinirea termenului legal. Pentru societățile cu exercițiul financiar corespunzător anului calendaristic, cărora li s-a aplicat termenul de 2 iunie 2026 pentru bilanțul aferent anului 2025, intervalul de cinci luni se împlinește la 2 noiembrie 2026. Pentru mulți administratori, perioada rămasă este scurtă. Intervalul nu reprezintă o prelungire a termenului de depunere, iar declararea inactivității se realizează prin decizia organului fiscal competent.

Ce a schimbat Pachetul 2 fiscal

Legea nr. 239/2025 a adăugat două cazuri noi de inactivitate fiscală: lipsa unui cont de plăți deschis în România sau a unui cont la Trezoreria Statului și nedepunerea bilanțului în termen de cinci luni de la împlinirea termenului legal. Verificarea acestui din urmă criteriu se realizează începând cu exercițiul financiar raportat în anul 2026, astfel că exercițiul 2025 este primul vizat pentru societățile cu exercițiul financiar corespunzător anului calendaristic. Depunerea se face exclusiv în format electronic, iar entitățile care nu au desfășurat activitate de la constituire depun o declarație pe propria răspundere, în 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Reforma schimbă și regulile privind menținerea stării de inactivitate. Dacă societatea nu se reactivează într-un an de la declararea inactivității, organul fiscal are obligația de a formula cererea de dizolvare, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de lege, indiferent dacă societatea are sau nu obligații fiscale restante, dacă nu este subiectul unor sesizări penale. Pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990 se aplică procedura specială prevăzută de Legea nr. 239/2025. Statutul de inactiv nu mai este așadar o situație care poate fi amânată fără costuri.

Consecințele pentru societate și pentru administratori

Efectele depășesc zona de imagine. Dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, înregistrarea se anulează la data comunicării deciziei de inactivitate, iar TVA colectată în perioada inactivității trebuie declarată și plătită, fără drept de deducere în această perioadă, potrivit regulilor aplicabile. Inactivitatea fiscală se înscrie, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de lege, în cazierul fiscal al societății și al reprezentanților ei legali. Obligațiile fiscale rămân în vigoare, deci societatea continuă să declare și să plătească, dar cu restricțiile privind deducerea cheltuielilor și a TVA.

Mențiunea afectează și administratorii, nu doar firma. La aceste efecte se poate adăuga impactul asupra relației cu partenerii comerciali, băncile și instituțiile publice, pentru care statutul fiscal poate fi un criteriu de evaluare. Nerespectarea termenelor poate influența atât situația fiscală a entității, cât și relația ei cu terții și cu instituțiile publice.

„Miza neconformării fiscale depășește cu mult spectrul unor simple amenzi administrative. Vorbim despre un efect de domino care blochează activitatea operațională a companiei și afectează nemijlocit reputația și patrimoniul reprezentanților legali. Cazierul fiscal pătat al administratorului limitează dreptul acestuia de a mai deține funcții de conducere sau de a fonda alte societăți pe o perioadă îndelungată, iar în cazuri extrem de severe, expunerea poate îmbrăca forma răspunderii patrimoniale personale sau a penalului economic”, explică doamna avocat Laura Dicu, specialist în dreptul afacerilor și litigii comerciale.

O procedură care poate genera controverse

Procedura de declarare a inactivității fiscale poate genera dispute, inclusiv în situațiile în care motivul invocat privește sediul social sau imposibilitatea efectuării verificărilor. Legalitatea unei asemenea decizii trebuie analizată în raport cu situația concretă și cu respectarea pașilor procedurali aplicabili. Faptul că mai multe societăți au sediul la aceeași adresă nu constituie, în sine, un motiv distinct de inactivitate fiscală.

Totodată, ANAF a clarificat că mandatul administratorilor stabilit pe durată nelimitată nu determină, în sine, declararea inactivității sau transmiterea unor notificări pentru acest motiv. Clarificarea nu exclude declararea inactivității pentru alte cauze prevăzute de lege.

În acest context, contează două lucruri: administratorul să poată dovedi conformarea și să cunoască din timp căile de contestare a deciziei, în termenele prevăzute de lege.

Perspectiva avocatului

„Reperul din noiembrie nu trebuie tratat ca o formalitate contabilă. Un bilanț nedepus poate duce la declararea inactivității fiscale și la pierderea codului de TVA, iar nereactivarea în termenul legal poate conduce la o procedură de dizolvare. Recomand administratorilor să verifice acum, nu în ultima săptămână, dacă situațiile financiare au fost depuse și validate și dacă dețin recipisa”, explică doamna avocat Laura Dicu.

Administratorii pot descoperi problema abia când partenerul de afaceri sau banca o semnalează, adică după ce efectele s-au produs deja. De aceea, Laura Dicu consideră că verificarea preventivă poate evita necesitatea unor demersuri ulterioare de reactivare sau contestare.

Pași practici până la începutul lunii noiembrie

  1. Verificați depunerea. Confirmați că situațiile financiare pe 2025 au fost transmise electronic și validate și păstrați recipisa de validare.
  2. Verificați statutul fiscal. Consultați starea societății în evidențele ANAF, inclusiv pentru firmele din grup sau cele cu activitate redusă.
  3. Regularizați imediat. Dacă bilanțul lipsește, depuneți-l fără întârziere. Dacă firma nu a desfășurat activitate de la constituire, verificați și îndepliniți obligația de depunere a declarației pe propria răspundere. Lipsa activității doar în anul 2025 nu permite înlocuirea bilanțului cu această declarație.
  4. Verificați cadrul formal. Asigurați-vă că dreptul de folosință asupra sediului social este valabil, că există contul de plăți cerut de lege și că situația organelor statutare este în ordine.
  5. Pregătiți dovezile. Păstrați documentele care atestă conformarea, utile în cazul unei eventuale contestații. Dacă societatea a fost deja declarată inactivă, analizați condițiile reactivării și, după caz, contestarea deciziei. Termenul general de contestare este de 45 de zile de la comunicare, iar contestația nu suspendă automat executarea actului.

Concluzie

Pentru administratorii societăților cu raportări restante, luna octombrie este, așadar, un moment de verificare și remediere. Confirmarea depunerii, examinarea comunicărilor ANAF și clarificarea situației juridice a firmei pot preveni consecințe care depășesc costul unei amenzi și afectează continuitatea afacerii.

Doamna avocat Laura Dicu oferă consultanță juridică și reprezentare pentru companii și persoane fizice, în domenii precum dreptul societar, fiscalitatea, compliance și litigiile complexe.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE