Evenimente
EXCLUSIV/MEMORIU DE FUNDAMENTARE A SESIZARII PENALE INTOCMITE DE OFITERUL SRI PERCHEZITIONAT ILEGAL DE NEGULESCU MIRCEA
Acuzațiile grave ale unui fost șef la contraspionaj
Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI
Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat
Acuzații grave se regăsesc într-o plângere adresată de fostul șef al al contraspionajului din SRI Prahova președintelui Curții Militare de Apel București, intrată în posesia Evenimentul zilei și a publicației Incisiv de Prahova. În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.
În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție. Despre Kovesi, Evenimentul zilei a dezvăluit că a avansat în funcțiile de procuror general și cea de șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) grație lui Florian Coldea, trecut în rezervă, în ianuarie2017, după dezvăluirile ex-deputatului Sebastian Ghiță, dat în urmărire internațională.
Fapte pentru care România a fost condamnată
Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu. Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.
Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”
Criticile unui judecător CSM la adresa procurorilor
Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii
Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”, prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.
Plângerea fostul șef de la contraspionaj a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:
- Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
- Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri, în numele fostului director al SRI, George Maior.
Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:
– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;
– Colonel Bogdan Pasăre, șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;
– Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;
– Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;
– Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;
– Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă, al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.
Toți cei enumerați de Florin Gulianu în plângerea adresată președinteluli Curții Militare de Apel sunt acuzați că au întocmit, aprobat sau au avizat, după caz, rapoarte nereale despre el și despre alți doi ofițeri, ori au omis, cu bună știință, să înregistreze unele date sau împrejurări care îl acuzau pe șeful SRI Prahova, colonelul Constantin Marin. Toate acestea au avut drept consecință sancționarea disciplinară a lui Gulianu, eliberarea sa din funcția de șef sector, punerea la dispoziție, mutarea la altă unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate și, în final, trecerea în rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului. În context, ofițerul de la contraspionaj arată că nu a fost sancționat de o comisie numită de directorul SRI, așa cum este legal, ci de o altă entitate, respective de unitatea central „Securitate internă”. Ca o confirmare a abuzurilor, Gulianu punctează pe un fapt șocant: a fost sancționat pe baza unei dispoziții inexistente. Mai exact, în adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Direcției Generale Resurse Umane și Organizare i s-a comunicat că a fost sancționat disciplinar în baza în ordinului directorului (OD) SRI nr. 00894/04.03.2003. Însă, literele și textele invocate nu există în acel ordin, ci într-altul, din 2005.
Despre maiorul George Bogdan Alexandru, Florin Gulianu susține că a dat ordin, în toamna anului 2012, prin care lui Gulianu să I se interzică să mai întrețină legaturile interumane cu doi prieteni personali și de familie, cu care se cunoștea din copilărie și din școală, respectiv parlamentarii Daniel Savu ți Ion Eparu. „Pretextul penibil”: o continuare a comunicării / contactelor cu aceștia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvoltă un potențial contrainformativ care prejudiciază SRI.
Iata ca plangerile impotriva lui Coldea si Kovesi clasate ilegal de procuroii militari vor fi repuse pe tapet.
In acest articol va prezentam memoriul de fundamentare a plangerii penale:
Subsemnatul GULIANU FLORIN, cu datele de identificare precizate in adresa de inaintare si in sesizarea propriu-zisa, am am fost cadru militar activ in Serviciul Roman de Informatii, cu gradul si functia de colonel, avand, pana la data de 23.06. 2014, o vechime ca militar de aproximativ 19 ani si 30 ani vechime totala in munca (filele 1-8, 10 si 11 din documentatia anexata).
Prin Ordinul directorului SRI nr. 0207 din 23.06.2014, am fost trecut in rezerva abuziv, din oficiu, din motive considerate a-mi fi imputabile, in baza art. 85, alin. 1, lit. m (nerevalidarea certificatului de securitate) si alin. 2 din Statutul cadrelor militare, acesta fiind cel din urma act administrativ netemeinic si nelegal care a incheiat o serie diversa de abuzuri savarsite fata de mine si de alti doi colegi de serviciu in perioada aproximativa noiembrie 2013 – iunie 2014 (asa cum detaliez si argumentez in Sesizare).
* * *
Sunt absolvent al Facultatii de drept din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi, promotia 1984, cursuri de zi, obtinand Diploma de licenta in stiinte juridice, specializarea drept (in sesiunea iunie 1984) cu nota 10 (zece), media generala de absolvire a facultatii fiind 9,50 (filele 12 – 16).
Am indeplinit functia de procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti (1991) (filele 3, 4 si 17 – 19).
In prezent sunt consilier juridic definitiv, membru al Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania – Colegiul Consilierilor Juridici Bucuresti (filele 20, 21), angajat la o beneficiara a unei francize din Bucuresti.
In anul 2004, am frecventat la Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti cursurile postuniversitare de specializare in “Stiinte penale”, media studiilor fiind 10 (zece), iar la examenul de absolvire am fost notat cu 10 (zece) (filele 22, 23).
De-a lungul carierei, am parcurs fiecare treapta a ierarhiei militare, de la ofiter de executie, sef compartiment, sef birou pana la functia de sef sector pe care am indeplinit-o, pe diferite profiluri de munca, timp de peste 12 ani in total[1].
In luna iulie 2008 am indeplinit functia de desemnat la comanda UM 0735 Ploiesti.
In septembrie 1998 si in iunie 2014, urmare devoalarii institutionale si procedurale interne a comiterii unor abuzuri in serviciu si a savarsirii unor infractiuni de coruptie si asimilate, am fost obligat abuziv, in ambele situatii (la presiunile unor generali si ofiteri deranjati de adevar), sa trec in rezerva de cadre a SRI.
Pana in prezent, cel putin fata de cei vizati in prima situatie (din 1998), organele judiciare ale statului au luat masurile legale care s-au impus, infractorii fiind inculpati, arestati si condamnati definitiv si irevocabil la diferite pedepse privative de libertate, cu privire la unii din acestia (ma refer la cadrele de securitate ale fostei Sectii de Informatii Prahova), dovedindu-se, deci, ca sustinerile mele au fost corecte si adevarate. Au fost perioade nefaste pentru SRI, cand au depistate, cercetate si sanctionate multiplele si gravele infractiuni savarsite de generali si ofiteri cu grade superioare din SRI aflati in functii importante de comanada, exemple relevante fiind: generalii EUGEN GRIGORESCU[2], OVIDIU SOARE[3], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[4] si PETRACHE CANDEA[5], coloneii PALTANEA CORNELIU[6], BUCUR DANIEL[7] si DUMITRACHE GHEORGHE[8], majoritatea cu legaturi infractionale directe in Prahova sau / si cu activitatea Sectiei Judetene de Informatii Prahova.
In concluzie: Am considerat necesar a face toate aceste precizari (unele exhaustive) pentru ca dv.:
- sa aveti reprezentarea seriozitatii subsemnatului cu privire la acest demers si pentru a va contura certitudinea ca nominalizarea persoanelor suspecte, actiunilor / inactiunilor penale ale acestora, a imprejurarilor si celorlalte elemente relevante, este realizata cu toata responsabilitatea;
- sa constatati ca demersul este legitim, deoarece subsemnatul, pe de o parte, ca persoana vatamata, am calitatea de subiect procesual (in sensul 32 si 33 din noul Cod de procedura penala), iar pe de alta parte, ca ofiter de informatii intr-un Serviciu pus in slujba interesul public si al natiunii, sunt obligat sa sesizez organul de urmarire penala cand, în exercitarea / in legatura cu atributiilor mele, am luat la cunostinta de savarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune în miscare din oficiu (in sensul art. 1, alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. 291, alin. 2 din noul Cod de procedura penala);
- sa va formati convingerea ca, in raport cu elementele concrete ale cauzei cu care va investesc, urmarirea penala este oportuna si exista interes public in realizarea obiectivelor actiunii penale (condamnarea faptuitorilor, preventia generala, evitarea unei noi decredibilizarii a SRI in spatiul public, in fata societatii civile si a puterilor in stat).
Nu in ultimul rand, va informez ca, la Directia Nationala Anticoruptie, au fost inregistrate doua cauze penale privindu-l pe colonelul SRI MARIN CONSTANTIN:
- la Sectia a IV-a de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, dosar 83 / P /2014 urmare denuntului depus de mr. (r) SRI FLOREA DANIEL din Ploiesti impotriva col. SRI MARIN CONSTANTIN si altii, dosarul fiind repartizat domnului procuror militar g-ral. brig. dr. LUPULESCU NICOLAE, delegat de la PICCJ – Sectia Parchetelor Militare, la Directia Nationala Anticoruptie in functia de procuror militar sef adjunct sectie (pana la 14.11.2014);
- la aceeasi Sectie a fost solutionata cu NUP, in anul 2013, de fostul procuror militar sef serviciu, PAUL NICOLAE PETROVAN, cauza penala constituita in 2011 urmare denuntului (r.) SRI TEODORESCU VALENTIN (in prezent procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Secuiesc) privind unele infractiuni asimilate coruptiei / sau in legatura directa cu coruptia savarsite de acelasi col. SRI MARIN CONSTANTIN.
Adresez respectoasa rugaminte de a se aborda integrat toate documentele depuse, avand in vedere elementele de complementaritate continute de fiecare din acestea.
14.08.2014 Cu deosebit respect,
DOMNULUI TIBERIU MIHAIL NITU, PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
[1] Am indeplinit functiile de sef al Sectoarelor Contraspionaj economic (in prezent Securitate Economica), Antiterorism / Prevenire si Combatere Terorism, Contraspionaj, precum si al Compartimentului Juridic si al Biroului Informativ Antiterorism, activand succesiv la Directia (fosta Sectie) Judeteana de Informatii Prahova sau, dupa caz, pe langa aceasta unitate teritoriala, dar in structura Directiei Juridice Bucuresti.
[2] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani inchisoare pe fostul g-rali. brig. SRI EUGEN GRIGORESCU (pentru abuz in serviciu in forma calificata si sustragerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.
[3] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) OVIDIU SOARE, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru infractiuni de corupţie.
[4] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii IONEL MARIN si DUMITRU ZAMFIR precum si maiorul CATALIN MIU au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si, ulterior, cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.
[5] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12.2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul SRI, pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o: g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi fosti ofiţeri în SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
[6] Cazul a fost extrem de mediatizat si este foarte cunoscut. Exponential pentru intrega istorie a SRI din 26.03.1990 pana in prezent, atat din punct de vedere infractional, cat si din cel al neputintei sistemului de a-i preveni sau stopa/contracara activitatea penala, col. (r) PALTANEA CORNELIU a fost condamnat finalmente la pedepse privative de libertate in trei dosare penale complexe (ex.: prin Decizia penală nr. 3751 din 16.11.2012, ICCJ a hotărât condamnarea inculpatului PĂLTÂNEA CORNELIU, fost şef al Secţiei de Informaţii a SRI Prahova, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: două infracţiuni de luare de mită, ambele în formă continuată, instigare la infracţiunea de delapidare, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. A executat o parte din pedepse si a fost eliberat conditionat in primavara anului 2014.
[7] Prin aceeasi decizie penala, s-a hotarat condamnarea inculpatului col. (r) BUCUR DANIEL, fost prim-locţiitor al Secţiei de Informaţii a SRI Prahova, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: complicitate la infracţiunea de delapidare, în formă continuată; luare de mită, în formă continuată, complicitate la luare de mită, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
[8] Condamnat tot pentru infractiuni de coruptie in acelasi dosar penal cu g-ral. brig. OVIDIU SOARE.
[9] Crescut si educat la “scoala infractionala” a col. PALTANEA CORNELIU, mr. (r) SRI DOBIRCIANU SORIN a fost arestat in martie 2013 si condamnat la inceputul lunii octombrie 2013 de Tribunalul Prahova, pentru infractiuni de coruptie (doua fapte de trafic de influenta) la trei ani de inchisoare cu suspendare (în perioada 2009-2013, a primit din partea unor persoane sume de bani și diverse bunuri pentru a interveni pe lângă angajaţi ai SRI, Politiei si Garzii Financiare in diverse cauze judiciare).
Evenimente
„Condu Prudent! Alege Viața!” a adus brașovenii față în față cu realitatea accidentelor rutiere, transformând siguranța rutieră într-o experiență trăită, nu doar explicată
Peste 1.000 de brașoveni au participat sâmbătă, 23 mai, la evenimentul „Condu Prudent! Alege Viața!”, una dintre cele mai ample inițiative de educație și conștientizare rutieră organizate la nivel local de Rotaract Kronstadt, alături de autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei auto și motorsportului. Timp de mai multe ore, participanții au avut ocazia să experimenteze, într-un mod controlat și interactiv, efectele reale ale accidentelor rutiere și importanța adoptării unui comportament responsabil în trafic.
Evenimentul, organizat împreună cu autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei automotive și motorsportului, a avut ca obiectiv principal transformarea prevenției într-o experiență practică și accesibilă publicului larg.

Siguranța rutieră, adusă mai aproape de comunitate
Datele privind accidentele rutiere din România continuă să evidențieze necesitatea unor inițiative de educație și prevenție. În 2025, peste 3.000 de persoane au fost rănite grav în accidente rutiere, iar mai mult de 1.300 și-au pierdut viața pe șoselele din țară.
În acest context, campania „Condu Prudent! Alege Viața!” își propune să transforme informația teoretică într-o experiență directă, prin simulări și demonstrații care îi ajută pe participanți să înțeleagă concret impactul deciziilor luate în trafic.
Comunitatea și colaborarea dintre instituții fac diferența
Unul dintre cele mai importante elemente ale evenimentului a fost colaborarea dintre voluntari, autorități și partenerii implicați în proiect. Participanții au avut acces la demonstrații realizate de reprezentanții ISU Brașov, experiențe VR care simulează efectele consumului de alcool și ale distragerii atenției la volan, sesiuni dedicate siguranței copiilor în mașină și expoziții de automobile de competiție.
„Succesul acestui eveniment a fost posibil datorită unei colaborări solide între voluntari, autorități și parteneri privați. Suntem recunoscători instituțiilor locale – IPJ, ISU și Inspectoratului de Jandarmerie Brașov – precum și tuturor companiilor și organizațiilor care au susținut proiectul. Împreună am reușit să transmitem un mesaj clar: siguranța rutieră trebuie să devină o prioritate pentru întreaga comunitate”, a precizat Teodor Filip, Project Manager.
Conducerea defensivă și motorsportul, explicate direct de profesioniști
Pe parcursul evenimentului, participanții au avut ocazia să interacționeze cu instructori auto, specialiști în conducere defensivă și piloți de motorsport, care au explicat diferența dintre condusul sportiv și comportamentul responsabil în trafic.
„Poligonul este esențial în formarea unui șofer, pentru că acolo înveți gabaritul mașinii, poziționarea, frânarea, utilizarea oglinzilor și reacțiile de bază, fără presiunea traficului real. Abia după aceea ar trebui făcut pasul către circulația urbană. La fel de importantă este și înțelegerea sistemelor de siguranță ale mașinii: airbag-ul este proiectat să funcționeze împreună cu centura de siguranță, iar fără centură corpul ajunge prea repede în contact cu airbag-ul, care poate deveni periculos în loc să protejeze. Cele două sisteme trebuie privite ca un ansamblu de siguranță”, explică Alexandru Păun, trainer Academia Titi Aur.
Zona dedicată motorsportului a atras, de asemenea, un număr mare de participanți, care au putut vedea îndeaproape mașini de competiție și au discutat cu piloți profesioniști despre importanța disciplinei și a reflexelor corecte în trafic.

„Cele mai multe accidente se produc pentru că oamenii sunt grăbiți și conduc sub presiunea timpului. Noi încercăm să le transmitem că viața de zi cu zi nu este o probă specială de raliu și că prioritatea trebuie să fie întotdeauna siguranța. Am venit la acest eveniment pentru a fi mai aproape de comunitatea din Brașov și pentru a le arăta oamenilor că motorsportul înseamnă, înainte de toate, disciplină, responsabilitate și siguranță. Pe lângă prezentarea mașinilor de competiție, încercăm să le explicăm participanților cât de importante sunt reflexele corecte și deciziile responsabile în trafic”, a declarat Andrei Gîrtofan, pilot la ProRally.

Campania „Condu Prudent! Alege Viața!” face parte dintr-un proiect național desfășurat în mai multe orașe din România, printre care București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Mureș, având ca obiectiv principal reducerea numărului de accidente prin educație, prevenție și implicarea activă a comunității.
Proiectul a fost organizat cu sprijinul partenerilor și sponsorilor: Allianz Țiriac, Accenture, Coresi, Autoliv, Academia Titi Aur, ISU, IPJ, IJJ, Pro Rally Racing Team (ERA), OC Racing Team, LS Driving Academy, Siguranța Auto Copii, Lifetime Events, Ugly Bikers, Oaki, Crust Focacceria și Panoramic.
Despre Rotaract
Rotaract este o organizație internațională dedicată tinerilor cu vârste de peste 18 ani, care dezvoltă proiecte de voluntariat, educație, leadership și implicare comunitară. Parte a familiei Rotary International, Rotaract reunește tineri profesioniști și studenți care își propun să genereze schimbări pozitive în comunitățile din care fac parte, prin inițiative sociale, educaționale, culturale și civice.
Sursa articol: BVON.ro
Evenimente
Scrisoarea Repatriot către românii din afara granițelor
E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ
Dragi români de pretutindeni,
Vă mulțumim pentru mesajele voastre de solidaritate și vă trimitem chemarea noastră de a acționa neîntârziat oriunde ați fi în lume.
Vineri, 29 mai, noaptea în jur de ora 2.00 AM o dronă rusească Geran-2 (Shahed) a lovit acoperișul unui bloc cu 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați.
Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu. O mamă și copilul ei de 14 ani au fost răniți. Zeci de familii au fost evacuate în miezul nopții. Panica s-a instalat în tot orașul.
Cu o deviație de câțiva metri a traiectoriei, drona ar fi intrat direct într-unul dintre apartamente.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm:
„Întreaga responsabilitate pentru acest incident îi aparține Federației Ruse.”
Pentru prima dată de la începutul războiului, Rusia a provocat victime omenești pe teritoriul unui stat NATO și UE. Nu a fost un accident. Drona a zburat o distanță semnificativă pe teritoriul României înainte de a lovi un bloc de locuințe civile.
Noi, românii, am deschis larg porțile și inimile pentru milioane de refugiați ucraineni. Sute de mii de Ucraineni au găsit protecție și siguranță în țara noastră. I-am primit, i-am ajutat, i-am sprijinit cu resursele unei țări care nu este bogată, dar care știe ce înseamnă demnitate și solidaritate.
Acum a venit rândul nostru să cerem solidaritate.
Rusia a trecut o linie roșie extrem de gravă. A testat reacția Alianței pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, și a produs victime. Dacă nu răspundem ferm și unitar acum, mâine același lucru se poate întâmpla la Varșovia, la Riga, la Vilnius, la Helsinki, la Berlin, la Paris sau la Londra.
Pericolul nu mai este teoretic, el este real și a ajuns în casele românilor.
RePatriot lansează un CALL TO ACTION urgent către întreaga diasporă română:
Deveniți chiar astăzi vocea României în țările în care trăiți. Vorbiți cu vecinii, colegii, prietenii și, mai ales, cu autoritățile și aleșii locali.
Ce puteți face concret, chiar acum:
- Sensibilizați opinia publică locală
Postați pe rețelele sociale (Tiktok, Facebook, X, Instagram, LinkedIn) în limba țării în care locuiți: „O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, România – stat NATO și UE. O mamă și un copil de 14 ani au fost răniți. Războiul lui Putin nu mai este doar despre Ucraina. El a ajuns deja pe teritoriul UE și NATO. Dacă nu oprim Rusia acum, următorul oraș ar putea fi al vostru.”
- Contactați direct autoritățile
Trimiteți un email sau un mesaj parlamentarului, senatorului, europarlamentarului, consilierului local sau primarului din zona voastră de exemplu:
„Ca român rezident în [orașul/țara], vă solicit sprijin public pentru România după atacul rusesc asupra civililor din Galați. O dronă rusească a provocat victime pe teritoriul unei țări UE și NATO. Vă rog să susțineți întărirea apărării Flancului Estic și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.”
- Distribuiți masiv mesajul:
„Lideri ai Occidentului: Rusia a atacat teritoriul NATO la Galați – acționați acum!
Dorim ca apărarea aeriană a NATO să intercepteze amenințările mai devreme, cât încă sunt pe teritoriul Ucrainei, nu doar după ce intră în spațiul NATO, tocmai pentru a evita escaladarea și pentru a demonstra forță. O zonă tampon este necesară pentru apărare eficientă”
- Acțiuni suplimentare cu impact
– Faceți un video scurt pe TikTok/Instagram/Reels explicând situația celor din țara în care locuiți.
– Organizați o scrisoare deschisă semnată de comunitatea românească din orașul vostru.
– Vorbiți și spuneți la cât mai multă lume că Europa și NATO trebuie să aibă o voce comună împotriva atacurilor pe teritoriile sale.
Românii au contribuit mult la dezvoltarea țărilor unde trăiesc, crează și muncesc. Acum avem nevoie ca aceste țări să stea alături de România, înainte ca Rusia să aducă războiul și în casele lor.
Noi, cei din țară, ne pregătim și acționăm după cum cer vremurile, întărind România acolo unde este cea mai expusă.
Împreună suntem mai puternici decât cred ei. Vocea noastră unită contează și poate face diferența.
Distribuiți acest mesaj în toate grupurile de români, paginile comunitare și chat-urile de diaspora. Cu cât acționăm mai rapid și mai unit, cu atât mesajul nostru va avea mai multă forță. O reacție largă va ajuta România și o va face mai sigură.
RePatriot – Conectăm românii de pretutindeni pentru un Acasă mai sigur.
Echipa RePatriot este acum în Madrid și pregătește ultimele detalii pentru conferința de azi, la care se așteaptă participarea a peste 90 de antreprenori, investitori, profesioniști și lideri români din România, Spania, Franța, Anglia și Germania. Oameni care construiesc, conectează comunități și caută oportunități de colaborare dincolo de granițe. Mai multe aici.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.
Evenimente
Cele 3 întrebări critice într-un test poligraf de fidelitate – Cum le formulăm corect?
Într-o relație, încrederea este unul dintre cele mai importante lucruri. Atunci când apar suspiciuni de infidelitate, lipsa comunicării și nesiguranța pot afecta profund relația dintre doi parteneri. Uneori, discuțiile repetate nu mai reușesc să aducă liniște sau claritate, iar unul dintre parteneri simte nevoia unei confirmări obiective. În astfel de situații, testul poligraf de fidelitate poate deveni o soluție serioasă și discretă pentru clarificarea adevărului.
Tot mai multe persoane aleg această variantă nu pentru scandal sau presiune, ci pentru a elimina îndoielile și pentru a putea merge mai departe, indiferent de rezultat. Totuși, un aspect foarte important într-un astfel de test este formularea întrebărilor. De fapt, succesul și relevanța testului depind foarte mult de modul în care sunt construite întrebările adresate persoanei testate.
Într-un test poligraf nu contează doar răspunsul „da” sau „nu”, ci și claritatea întrebării. Dacă întrebările sunt prea generale, ambigue sau formulate emoțional, rezultatele pot deveni neclare. Tocmai de aceea, specialiștii în domeniu acordă o atenție foarte mare acestei etape.
De ce întrebările trebuie să fie clare și foarte precise
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii atunci când se gândesc la un test poligraf de fidelitate este formularea unor întrebări prea vagi. De exemplu, întrebări precum „M-ai înșelat vreodată?” pot părea directe, dar în realitate sunt mult prea generale pentru un test profesionist.
Un specialist în poligraf va încerca întotdeauna să transforme întrebarea într-una clară, exactă și legată de un anumit context sau perioadă de timp. Spre exemplu, formularea poate deveni: „Ai avut contact intim cu altă persoană în timpul relației actuale?” sau „Ai ascuns în mod intenționat o relație romantică față de partenerul tău în ultimele 12 luni?”
Acest tip de formulare elimină interpretările și îi oferă persoanei testate posibilitatea de a răspunde foarte clar. În plus, întrebările precise reduc riscul unor reacții emoționale cauzate de confuzie sau stres inutil.
Este important de înțeles că testul poligraf nu funcționează ca în filme, unde apar întrebări dramatice și presiune exagerată. În realitate, procedura profesionistă presupune calm, claritate și o discuție detaliată înainte de testare. Persoana testată știe exact ce întrebări vor fi adresate și are posibilitatea să le înțeleagă complet înainte de începerea testului.
În cazul testelor de fidelitate, întrebările trebuie formulate astfel încât să urmărească fapte concrete, nu presupuneri sau interpretări personale. Acesta este unul dintre motivele pentru care experiența examinatorului contează foarte mult.
Cele 3 întrebări considerate esențiale într-un test de fidelitate
Deși fiecare caz este diferit și întrebările sunt adaptate în funcție de situație, există câteva direcții considerate esențiale într-un test poligraf de fidelitate. Aceste întrebări sunt construite pentru a clarifica exact ceea ce dorește să afle persoana care solicită testul.
1. A existat o relație ascunsă?
Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări într-un astfel de test. Formularea trebuie să fie clară și să evite exprimările interpretabile. De exemplu:
„Ai avut o relație romantică sau intimă ascunsă față de partenerul tău în timpul relației actuale?”
Această întrebare urmărește existența unei relații ascunse și stabilește foarte clar contextul. Nu lasă loc pentru interpretări legate de prietenii, conversații banale sau simple interacțiuni sociale.
2. Au existat contacte intime cu altă persoană?
Aceasta este probabil întrebarea centrală în majoritatea testelor de fidelitate. Și aici este important ca termenii să fie clar definiți înainte de testare.
Un exemplu corect formulat poate fi:
„Ai avut contact sexual cu altă persoană în perioada relației actuale?”
Specialistul va clarifica înainte ce înseamnă exact „contact sexual”, tocmai pentru a evita ambiguitățile. Acest lucru este extrem de important pentru acuratețea testului.
3. Au fost ascunse intenționat anumite conversații sau întâlniri?
Infidelitatea nu înseamnă întotdeauna doar contact fizic. În multe situații, suspiciunile apar din cauza unor conversații ascunse, întâlniri secrete sau relații emoționale.
O întrebare relevantă poate fi:
„Ai ascuns în mod intenționat întâlniri sau conversații cu o persoană de care erai atras(ă)?”
Această formulare urmărește comportamentul intenționat de ascundere și poate oferi clarificări importante în relație.
Toate aceste întrebări sunt adaptate în funcție de situația concretă și sunt discutate înainte de test împreună cu examinatorul. Un test profesionist nu înseamnă intimidare, ci o procedură controlată și bine structurată.
Rolul specialistului în obținerea unor rezultate relevante
Un aspect extrem de important într-un test poligraf este experiența specialistului care îl realizează. Chiar dacă multe persoane se concentrează doar pe aparat, în realitate examinatorul are un rol esențial în întregul proces.
Acesta stabilește formularea corectă a întrebărilor, explică procedura, observă reacțiile și se asigură că persoana testată înțelege perfect fiecare întrebare. Un profesionist cu experiență știe să creeze un mediu calm și echilibrat, fără presiune inutilă.
De asemenea, specialistul trebuie să evite întrebările capcană sau exprimările emoționale. Scopul testului nu este manipularea sau intimidarea, ci obținerea unor răspunsuri clare și relevante.
În multe cazuri, simpla clarificare oferită de test poate ajuta un cuplu să depășească o perioadă dificilă. Uneori rezultatul confirmă fidelitatea și elimină suspiciunile, iar alteori oferă adevărul necesar pentru luarea unor decizii importante.
Important este ca testul să fie făcut într-un cadru profesionist, confidențial și cu respect pentru toate persoanele implicate.
Concluzie
Testul poligraf de fidelitate este un instrument care poate aduce claritate într-o situație tensionată și plină de incertitudini. Însă eficiența lui depinde foarte mult de modul în care sunt formulate întrebările și de profesionalismul specialistului care realizează testarea.
Întrebările clare, precise și bine construite pot face diferența dintre un rezultat relevant și unul interpretabil. Tocmai de aceea, alegerea unei echipe specializate este extrem de importantă pentru ca procesul să fie corect, discret și profesionist.
Pentru persoanele care își doresc să apeleze la un astfel de serviciu, Best-Polygraph reprezintă o opțiune de încredere, fiind specializați în teste poligraf, inclusiv în testele de fidelitate și oferind discreție, seriozitate și o abordare profesionistă adaptată fiecărei situații în parte.




