Connect with us
Track all markets on TradingView

Evenimente

EXCLUSIV/MEMORIU DE FUNDAMENTARE A SESIZARII PENALE INTOCMITE DE OFITERUL SRI PERCHEZITIONAT ILEGAL DE NEGULESCU MIRCEA

Publicat

acum 7 ani

pe

Acuzațiile grave ale unui fost șef la contraspionaj

Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI

Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat

Acuzații grave se regăsesc într-o plângere adresată de fostul șef al al contraspionajului din SRI Prahova președintelui Curții Militare de Apel București, intrată în posesia Evenimentul zilei și a publicației Incisiv de Prahova. În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.

În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție.  Despre Kovesi, Evenimentul zilei a dezvăluit că a avansat în funcțiile de procuror general și cea de șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) grație lui Florian Coldea, trecut în rezervă, în ianuarie2017, după dezvăluirile ex-deputatului Sebastian Ghiță, dat în urmărire internațională.

Fapte pentru care România a fost condamnată

Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și  sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu.  Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.

Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”

Criticile unui judecător CSM la adresa procurorilor

Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii

Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”,  prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.

Plângerea fostul șef de la contraspionaj  a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:

  • Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
  • Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri,  în numele fostului director al SRI, George Maior.

Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:

– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;

–  Colonel Bogdan Pasăre,  șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;

–  Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;

–  Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);

–  Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;

–  Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;

–  Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă,  al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.

Toți cei enumerați de Florin Gulianu în plângerea adresată președinteluli Curții Militare de Apel sunt acuzați că au întocmit, aprobat sau au avizat, după caz, rapoarte nereale despre el și despre alți doi ofițeri, ori au omis, cu bună știință, să înregistreze unele date sau împrejurări  care îl acuzau pe șeful SRI Prahova, colonelul Constantin Marin. Toate acestea au avut drept consecință sancționarea disciplinară a lui Gulianu, eliberarea sa din funcția de șef sector, punerea la dispoziție, mutarea la altă unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate și, în final, trecerea în rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului. În context, ofițerul de la contraspionaj arată că nu a fost sancționat de o comisie numită de directorul SRI, așa cum este legal, ci de o altă entitate, respective de unitatea central „Securitate internă”.  Ca o confirmare a abuzurilor, Gulianu punctează pe un fapt șocant: a fost sancționat pe baza unei dispoziții inexistente. Mai exact, în adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Direcției Generale Resurse Umane și Organizare i s-a comunicat că a fost sancționat disciplinar în baza în ordinului directorului (OD) SRI nr. 00894/04.03.2003. Însă, literele și textele invocate nu există în acel ordin, ci într-altul, din 2005.

Despre  maiorul George Bogdan Alexandru, Florin Gulianu susține că a dat ordin, în toamna anului 2012, prin care lui Gulianu să I se interzică să mai întrețină legaturile interumane cu doi prieteni personali și de familie, cu care se cunoștea din copilărie și din școală, respectiv parlamentarii Daniel Savu ți Ion Eparu. „Pretextul penibil”: o continuare a comunicării / contactelor cu aceștia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvoltă un potențial contrainformativ care prejudiciază SRI.

Iata ca plangerile impotriva lui Coldea si Kovesi clasate ilegal de procuroii militari vor fi repuse pe tapet.

In acest articol va prezentam memoriul de fundamentare a plangerii penale:

Subsemnatul GULIANU FLORIN, cu datele de identificare precizate in adresa de inaintare si in sesizarea propriu-zisa, am am fost cadru militar activ in Serviciul Roman de Informatii, cu gradul si functia de colonel, avand, pana la data de 23.06. 2014, o vechime ca militar de aproximativ 19 ani si 30 ani vechime totala in munca (filele 1-8, 10 si 11 din documentatia anexata).

Prin Ordinul directorului SRI nr. 0207 din 23.06.2014, am fost trecut in rezerva abuziv, din oficiu, din motive considerate a-mi fi imputabile, in baza art. 85, alin. 1, lit. m (nerevalidarea certificatului de securitate) si alin. 2 din Statutul cadrelor militare, acesta fiind cel din urma act administrativ netemeinic si nelegal care a incheiat o serie diversa de abuzuri savarsite fata de mine si de alti doi colegi de serviciu in perioada aproximativa noiembrie 2013 – iunie 2014 (asa cum detaliez si argumentez in Sesizare).

*  *  *

Sunt absolvent al Facultatii de drept din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi, promotia 1984, cursuri de zi, obtinand Diploma de licenta in stiinte juridice, specializarea drept (in sesiunea iunie 1984) cu nota 10 (zece), media generala de absolvire a facultatii fiind 9,50 (filele 12 – 16).

Am indeplinit functia de procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti (1991) (filele 3, 4 si 17 – 19).

In prezent sunt consilier juridic definitiv, membru al Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania – Colegiul Consilierilor Juridici Bucuresti (filele 20, 21), angajat la o beneficiara a unei francize din Bucuresti.

In anul 2004, am frecventat la Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti cursurile postuniversitare de specializare in “Stiinte penale”, media studiilor fiind 10 (zece), iar la examenul de absolvire am fost notat cu 10 (zece) (filele 22, 23).

De-a lungul carierei, am parcurs fiecare treapta a ierarhiei militare, de la ofiter de executie, sef compartiment, sef birou pana la functia de sef sector pe care am indeplinit-o, pe diferite profiluri de munca, timp de peste 12 ani in total[1].

In luna iulie 2008 am indeplinit functia de desemnat la comanda UM 0735 Ploiesti.

In septembrie 1998 si in iunie 2014, urmare devoalarii institutionale si procedurale interne a comiterii unor abuzuri in serviciu si a savarsirii unor infractiuni de coruptie si asimilate, am fost obligat abuziv, in ambele situatii (la presiunile unor generali si ofiteri deranjati de adevar), sa trec in rezerva de cadre a SRI.

Pana in prezent, cel putin fata de cei vizati in prima situatie (din 1998), organele judiciare ale statului au luat masurile legale care s-au impus, infractorii fiind inculpati, arestati si condamnati definitiv si irevocabil la diferite pedepse privative de libertate, cu privire la unii din acestia (ma refer la cadrele de securitate ale fostei Sectii de Informatii Prahova), dovedindu-se, deci, ca sustinerile mele au fost corecte si adevarate. Au fost perioade nefaste pentru SRI, cand au depistate, cercetate si sanctionate multiplele si gravele infractiuni savarsite de generali si ofiteri cu grade superioare din SRI aflati in functii importante de comanada, exemple relevante fiind: generalii EUGEN GRIGORESCU[2], OVIDIU SOARE[3], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[4] si PETRACHE CANDEA[5], coloneii PALTANEA CORNELIU[6], BUCUR DANIEL[7] si DUMITRACHE GHEORGHE[8],  majoritatea cu legaturi infractionale directe in Prahova sau / si cu activitatea Sectiei Judetene de Informatii Prahova.

In concluzie: Am considerat necesar a face toate aceste precizari (unele exhaustive) pentru ca dv.:

  • sa aveti reprezentarea seriozitatii subsemnatului cu privire la acest demers si pentru a va contura certitudinea ca nominalizarea persoanelor suspecte, actiunilor / inactiunilor penale ale acestora, a imprejurarilor si celorlalte elemente relevante, este realizata cu toata responsabilitatea;
  • sa constatati ca demersul este legitim, deoarece subsemnatul, pe de o parte, ca persoana vatamata, am calitatea de subiect procesual (in sensul 32 si 33 din noul Cod de procedura penala), iar pe de alta parte, ca ofiter de informatii intr-un Serviciu pus in slujba interesul public si al natiunii, sunt obligat sa sesizez organul de urmarire penala cand, în exercitarea / in legatura cu atributiilor mele, am luat la cunostinta de savarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune în miscare din oficiu (in sensul art. 1, alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. 291, alin. 2 din noul Cod de procedura penala);
  • sa va formati convingerea ca, in raport cu elementele concrete ale cauzei cu care va investesc, urmarirea penala este oportuna si exista interes public in realizarea obiectivelor actiunii penale (condamnarea faptuitorilor, preventia generala, evitarea unei noi decredibilizarii a SRI in spatiul public, in fata societatii civile si a puterilor in stat).

Nu in ultimul rand, va informez ca, la Directia Nationala Anticoruptie, au fost inregistrate doua cauze penale privindu-l pe colonelul SRI MARIN CONSTANTIN:

  • la Sectia a IV-a de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, dosar 83 / P /2014 urmare denuntului depus de mr. (r) SRI FLOREA DANIEL din Ploiesti impotriva col. SRI MARIN CONSTANTIN si altii, dosarul fiind repartizat domnului procuror militar g-ral. brig. dr. LUPULESCU NICOLAE, delegat de la PICCJ – Sectia Parchetelor Militare, la Directia Nationala Anticoruptie in functia de procuror militar sef adjunct sectie (pana la 14.11.2014);
  • la aceeasi Sectie a fost solutionata cu NUP, in anul 2013, de fostul procuror militar sef serviciu, PAUL NICOLAE PETROVAN, cauza penala constituita in 2011 urmare denuntului (r.) SRI TEODORESCU VALENTIN (in prezent procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Secuiesc) privind unele infractiuni asimilate coruptiei / sau in legatura directa cu coruptia savarsite de acelasi col. SRI MARIN CONSTANTIN.

 

Adresez respectoasa rugaminte de a se aborda integrat toate documentele depuse, avand in vedere elementele de complementaritate continute de fiecare din acestea.

 

 

14.08.2014                                Cu deosebit respect,

 

 

 

DOMNULUI TIBERIU MIHAIL NITU, PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

[1] Am indeplinit functiile de sef al Sectoarelor Contraspionaj economic (in prezent Securitate Economica), Antiterorism / Prevenire si Combatere Terorism, Contraspionaj, precum si al Compartimentului Juridic si al Biroului Informativ Antiterorism, activand succesiv la Directia (fosta Sectie) Judeteana de Informatii Prahova sau, dupa caz, pe langa aceasta unitate teritoriala, dar in structura Directiei Juridice Bucuresti.

[2] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani inchisoare pe fostul g-rali. brig. SRI EUGEN GRIGORESCU (pentru abuz in serviciu in forma calificata si sustragerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.

[3] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) OVIDIU SOARE, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru infractiuni de corupţie.

[4] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii IONEL MARIN si DUMITRU ZAMFIR precum si maiorul CATALIN MIU au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si, ulterior, cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[5] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12.2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul SRI, pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o: g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi fosti ofiţeri în SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

[6] Cazul a fost extrem de mediatizat si este foarte cunoscut. Exponential pentru intrega istorie a SRI din 26.03.1990 pana in prezent, atat din punct de vedere infractional, cat si din cel al neputintei sistemului de a-i preveni sau stopa/contracara activitatea penala, col. (r) PALTANEA CORNELIU a fost condamnat finalmente la pedepse privative de libertate in trei dosare penale complexe (ex.: prin Decizia penală nr. 3751 din 16.11.2012, ICCJ a hotărât condamnarea inculpatului PĂLTÂNEA CORNELIU, fost şef al Secţiei de Informaţii a SRI Prahova, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: două infracţiuni de luare de mită, ambele în formă continuată, instigare la infracţiunea de delapidare, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. A executat o parte din pedepse si a fost eliberat conditionat in primavara anului 2014.

[7] Prin aceeasi decizie penala, s-a hotarat condamnarea inculpatului col. (r) BUCUR DANIEL, fost prim-locţiitor al Secţiei de Informaţii a SRI Prahova, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: complicitate la infracţiunea de delapidare, în formă continuată; luare de mită, în formă continuată, complicitate la luare de mită, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

[8] Condamnat tot pentru infractiuni de coruptie in acelasi dosar penal cu g-ral. brig. OVIDIU SOARE.

[9] Crescut si educat la “scoala infractionala” a col. PALTANEA CORNELIU, mr. (r) SRI DOBIRCIANU SORIN a fost arestat in martie 2013 si condamnat la inceputul lunii octombrie 2013 de Tribunalul Prahova, pentru infractiuni de coruptie (doua fapte de trafic de influenta) la trei ani de inchisoare cu suspendare (în perioada 2009-2013, a primit din partea unor persoane sume de bani și diverse bunuri pentru a interveni pe lângă angajaţi ai SRI, Politiei si Garzii Financiare in diverse cauze judiciare).

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu nu dă Delta Dunării pe Dubai: „Uneori, Paradisul este mai aproape decât credem”

Publicat

acum o săptămână

pe

martie 7, 2026

De

Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al faptului că mii de români au rămas blocați în această zonă ca urmare a închiderii spațiului aerian, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a vorbit, de-a lungul câtorva postări, despre potențialul turistic pe care-l are țara noastră și despre zonele unice în lume de care românii s-ar putea îndrăgosti dacă le-ar cunoaște.

Una dintre aceste zone cu potențial turistic uriaș este, în opinia lui Dragoș Anastasiu, Delta Dunării, un loc în care „ai și deltă, și mare, și natură sălbatică, într-un peisaj care nu seamănă cu nimic din Europa”.

Fostul vicepremier face apologia Deltei Dunării de-a lungul mai multor postări pe Facebook. Într-una dintre acestea, Anastasiu vorbește despre „destinațiile extraordinare, unele dintre ele cu adevărat exotice” din România și dă exemplul unui loc pe care-l adoră, localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dunării.

Dragoș Anastasiu, elogiu Deltei Dunării: „Locul unic unde Dunărea se întâlnește cu marea, un peisaj care nu seamănă cu nimic din Europa”

Fostul vicepremier subliniază faptul că pe lângă faptul că România beneficiază de multe „destinații care pot concura fără complexe cu multe locuri considerate exotice”, țara noastră este și „una dintre cele mai sigure țări din Europa”. Un aspect, de altfel, extrem de important într-o perioadă în care întreaga lume este zguduită de conflicte sângeroase, care par interminabile.

„Lumea în care călătorim devine din ce în ce mai imprevizibilă. Vedem zilele acestea ce se întâmplă în zona Golfului. Nu este prima dată când destinații turistice populare sunt afectate brusc de evenimente pe care nimeni nu le poate controla: conflicte, pandemii, fenomene naturale sau tensiuni geopolitice.

Nu spun asta pentru a descuraja românii să călătorească în străinătate. Dimpotrivă. Călătoriile ne deschid mintea și sunt o parte importantă din viața noastră. Dar este bine să plecăm informați și protejați.

Iar atunci când alegem destinații îndepărtate, este mult mai sigur să călătorim prin agenții de turism, care pot oferi suport real în situații neprevăzute. În același timp, poate merită să ne reamintim că avem și acasă destinații extraordinare, unele dintre ele cu adevărat exotice.

Un exemplu pe care îl iubesc este Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării – locul unic unde Dunărea se întâlnește cu Marea Neagră. Acolo ai și deltă, și mare, și natură sălbatică, într-un peisaj care nu seamănă cu nimic din Europa.

Pandemia ne-a arătat un lucru simplu: uneori, cele mai frumoase vacanțe sunt cele mai aproape de casă. România este, în același timp, una dintre cele mai sigure țări din Europa, membră NATO și UE, cu o natură extraordinară și cu destinații care pot concura fără complexe cu multe locuri considerate „exotice”.

De aceea cred că avem două lucruri importante de făcut:

noi, românii, să redescoperim și să luăm în calcul mai des destinațiile din propria țară atunci când ne planificăm vacanțele;

statul român să înțeleagă că turismul nu se dezvoltă singur”, a scris Dragoș Anastasiu pe Facebook.

În încheierea postării, fostul vicepremier a făcut referire la modul în care țara noastră ar putea fi promovată, astfel încât să fie redescoperită nu doar de români, dar și de străini.

„Avem nevoie de bugete reale de promovare, de organizații de management al destinațiilor (DMO) – promise de peste 15 ani – și de o strategie serioasă prin care să spunem Europei un lucru simplu:

România este o destinație frumoasă, autentică și sigură.

Dacă vom reuși să facem acest lucru, nu doar românii vor redescoperi țara.

Vom aduce mult mai mulți turiști europeni într-un loc care merită cu adevărat descoperit. Iar uneori, paradisul este mai aproape decât credem”, a mai scris Anastasiu pe rețelele sociale.

Dragoș Anastasiu recomandă vacanțele cumpărate prin agenții de turism, și nu pe cont propriu: „Oameni care caută soluşii. Alternative găsite. Responsabilitate. Recuperarea costurilor”

Într-o altă postare, Dragoș Anastasiu își exprimă regretul vizavi de faptul că Delta Dunării a avut foarte mult de suferit de pe urma războiului din Ucraina. Și asta întrucât percepția oamenilor este că Delta a devenit o zonă cu potențial periculos.

În acest context, fostul vicepremier le recomandă oamenilor să apeleze cu încredere la agențiile de turism, care pot găsi soluții și alternative atunci când zonele în care se achiziționează vacanțe sunt problematice.

„Ultimele zile mi-au amintit ce inseamna sa fii transportator sau sa lucrezi pentru o agentie de turism. Industrii sensibile la cele mai mici modificari suferite de mediul inconjurator: cutremure, inundatii, nori de cenusa, razboaie, instabilitate geopolitica, pandemie. Lucruri pe care nu le controlezi catusi de putin, dar care iti pot schimba viata de la o ora la alta.

De ani de zile si Delta Dunarii sufera, pe nedrept, pentru ca exista razboi in Ucraina, o situatie pe care noi nu o putem influenta, dar ale carei consecinte le simtim si traim. Desi, in toti acesti patru ani, nimic grav nu s-a intamplat pe teritoriul nostru, perceptia afecteaza turismul din Delta.

Zilele acestea m-am uitat atent cum au raspuns autoritatile, companiile aeriene, touroperatorii si agentiile. Mi-am amintit de celulele de criza pe care le infiintam, cand lucram in domeniu si apareau evenimente neasteptate, toate cu implicatii serioase, care impiedicau oamenii sa ajunga in destinatiile dorite.

Toate agentiile de turism au lucrat tot week-end-ul, iar de atunci continua sa o faca, fara oprire, comunicand si preluand cererile clientilor. Industria este mobilizata si continua sa se preocupe de binele clientilor.

Cand totul merge bine diferenta dintre a cumpara prin agentie sau pe cont propriu nu se simte. Doar atunci cand apar probleme, vezi valoarea reala. Telefoane preluate nonstop. Oameni care cauta solutii. Alternative gasite. Responsabilitate. Recuperarea costurilor.

Am fost doi ani presedintele ANAT si, de fiecare data cand spuneam ca e bine sa cumperi prin agentie, mi se spunea ca exagerez si ca sunt subiectiv. Astazi nu mai activez in industrie, dar spun exact acelasi lucru. Iar ultimii ani au aratat ca a avea ca partener de travel o agentie de turism pare a fi chiar mai mult decat o umbrela de protectie.

Felicitari tuturor colegilor din turism pentru dedicare si profesionalism! Inainte sa va organizati singuri urmatoarea vacanta, luati in calcul si agentiile de turism. Merita!”, a scris Dragos Anastasiu pe Facebook.

Citeste in continuare

Evenimente

Cum diferențiem gripa, RSV și COVID-19 în primele 48 de ore?

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

februarie 25, 2026

De

COVID-19

Infecțiile virale respiratorii reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare la medic în sezonul rece, atât în ambulatoriu, cât și în serviciile de urgență. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, gripa sezonieră determină anual între 3 și 5 milioane de cazuri severe la nivel global, iar virusul respirator sincițial (RSV) este responsabil pentru aproximativ 3,6 milioane de spitalizări la copii sub 5 ani. SARS-CoV-2 continuă să circule endemic, cu forme clinice variabile, dar cu impact semnificativ la vârstnici și pacienți cu comorbidități.

În primele 48 de ore de la debutul simptomelor, tabloul clinic este adesea nespecific, iar diferențierea etiologică exclusiv pe baza simptomelor poate fi dificilă. Totuși, analiza atentă a tiparului de debut, a simptomelor predominante și a contextului epidemiologic poate orienta suspiciunea clinică, înainte de confirmarea prin testare.

Debutul clinic și intensitatea simptomelor sistemice

Gripa

Gripa se caracterizează, în mod tipic, printr-un debut brusc, cu febră înaltă (adesea >38,5°C), frison, mialgii intense, cefalee și fatigabilitate marcată. Virusurile gripale determină un răspuns inflamator sistemic intens prin activarea rapidă a citokinelor proinflamatorii (IL-6, TNF-α, interferoni). Această „furtună citokinică” explică debutul brusc și simptomatologia sistemică marcată. Tusea este frecvent seacă în faza inițială, iar congestia nazală poate fi prezentă, dar nu domină tabloul clinic.

RSV

Spre deosebire de gripă, infecția cu RSV are adesea un debut mai progresiv, în special la sugar și copil mic. În primele 24-48 de ore predomină simptomele de tract respirator superior (rinoree, congestie), urmate de afectare de tract inferior, cu tahipnee(respirație rapidă și superficială), wheezing și semne de detresă respiratorie. RSV este principala cauză de bronșiolită la sugari, iar în Europa reprezintă una dintre cele mai frecvente indicații de spitalizare pediatrică în sezonul rece.

COVID-19

COVID-19 prezintă o variabilitate clinică mai mare. În primele 48 de ore poate mima o răceală comună sau o gripă ușoară. Febra este prezentă într-un procent variabil de cazuri, iar simptome precum anosmia și disgeuzia, deși mai rare în ultimele variante virale, pot rămâne sugestive. În anumite cazuri, simptomatologia digestivă poate preceda sau însoți manifestările respiratorii.

Rolul contextului epidemiologic și al grupelor de risc

În evaluarea precoce, contextul epidemiologic rămâne esențial. Circulația dominantă a unui anumit virus într-o regiune sau într-o colectivitate poate orienta probabilitatea diagnostică.

Grupele de risc diferă parțial între cele trei infecții:

  • Gripa este asociată cu risc crescut de complicații la vârstnici, gravide și pacienți cu boli cardiovasculare sau metabolice.
    RSV afectează predominant sugarii, copiii mici și vârstnicii cu patologie cardiopulmonară.
  • COVID-19 rămâne relevant în special la pacienții imunodeprimați și la cei cu comorbidități multiple.

Prezența comorbidităților crește semnificativ riscul de spitalizare pentru toate cele trei etiologii.

Afectarea tractului respirator inferior

Un element clinic important în diferențiere este nivelul afectării respiratorii.

Gripa poate evolua către pneumonie virală primară sau suprainfecție bacteriană, însă afectarea severă a tractului inferior apare de obicei după primele 48 de ore, în special la pacienții cu factori de risc.

RSV are o predilecție clară pentru tractul respirator inferior la copil, fiind frecvent asociat cu wheezing și bronșiolită. Prezența tirajului intercostal, tahipneei sau dificultăților de alimentație la sugar trebuie să ridice suspiciunea de afectare RSV, chiar în absența febrei înalte.

În COVID-19, afectarea pulmonară poate fi disproporționată față de simptomatologia inițială de tract superior. Deși în formele actuale majoritatea cazurilor sunt ușoare, pacienții vârstnici sau cu boli cronice pot dezvolta rapid hipoxemie, uneori cu simptomatologie respiratorie aparent moderată.

Limitările diagnosticului clinic în primele 48 de ore

Simptomatologia se suprapune semnificativ. Sensibilitatea diagnosticului clinic pentru gripă, de exemplu, variază în literatura de specialitate între 50–70%, în funcție de sezon și populație.

Din acest motiv, ghidurile internaționale recomandă confirmarea etiologică prin testare în special la:

  • pacienți cu risc crescut
  • forme moderate sau severe
  • contexte instituționale (școli, centre rezidențiale)
  • cazuri cu indicație potențială de tratament antiviral

Testele rapide antigenice sau moleculare pot susține decizia clinică în primele 48 de ore. Confirmarea etiologică permite:

  • inițierea precoce a terapiei antivirale în gripă, când este indicată
  • evitarea administrării inutile de antibiotice
  • implementarea măsurilor adecvate de izolare
  • protejarea contacților vulnerabili

Testare rapidă multi-țintă pentru orientare clinică rapidă

Pentru situațiile în care vrem să excludem rapid cele mai probabile etiologii virale de sezon și să avem o imagine clinică relevantă încă de la debut, se pot utiliza teste rapide care detectează simultan mai mulți agenți respiratori. În portofoliul DDS Diagnostic, se regăsesc teste cu mai mulți parametri pentru a putea elimina suspiciunea unei infecții cu alt virus.

Implicații sistemice și complicații precoce

Deși în primele 48 de ore infecțiile respiratorii pot părea limitate la tractul respirator superior, procesele fiziopatologice declanșate sunt adesea sistemice și pot avea consecințe precoce semnificative, mai ales la pacienții vulnerabili.

Gripa

În gripă, activarea intensă a răspunsului imun determină eliberarea de citokine proinflamatorii, care nu afectează doar epiteliul respirator, ci și endoteliul vascular. Astfel, inflamația sistemică poate destabiliza plăcile ateromatoase preexistente și crește agregabilitatea plachetară.

Studii observaționale au arătat că riscul de infarct miocardic este semnificativ crescut în primele 7 zile după debutul unei infecții gripale, unele analize estimând o creștere de până la 6 ori a riscului în această perioadă. De asemenea, gripa poate precipita decompensarea insuficienței cardiace sau poate agrava patologia pulmonară cronică.

La nivel respirator, complicațiile precoce includ:

  • pneumonie virală primară, caracterizată prin hipoxemie rapid progresivă;
  • suprainfecție bacteriană secundară (Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus), care poate apărea la câteva zile de la debut;
  • detresă respiratorie acută în formele severe.

RSV

RSV are un impact sistemic diferit, fiind dominat de afectarea bronșiolară. La sugar, diametrul redus al căilor aeriene face ca inflamația și acumularea de secreții să ducă rapid la obstrucție și hipoventilație.

Complicațiile precoce pot include:

  • insuficiență respiratorie acută;
  • apnee la nou-născut;
  • deshidratare prin dificultăți de alimentație;
  • dezechilibre electrolitice secundare aportului redus.

În plus, la copiii cu factori de risc (prematuritate, cardiopatii congenitale, displazie bronhopulmonară), RSV poate avea evoluție severă, necesitând suport ventilator.

La adultul vârstnic, RSV poate precipita exacerbări de BPOC sau insuficiență cardiacă, prin creșterea consumului de oxigen și inflamație sistemică.

COVID-19

SARS-CoV-2 este asociat cu un profil inflamator și trombotic particular. Interacțiunea virusului cu receptorul ACE2 și disfuncția endotelială pot favoriza:

  • microtromboze pulmonare;
  • evenimente tromboembolice;
  • afectare miocardică (miocardită, injurie miocardică acută);
  • tulburări de ritm.

Deși aceste complicații sunt mai frecvente în formele moderate și severe, inflamația sistemică poate începe precoce, chiar în primele zile de boală. La pacienții cu factori de risc (diabet, hipertensiune, obezitate), evoluția poate fi mai rapidă.

Sindromul post-viral și impactul neurocognitiv

Dincolo de complicațiile acute, literatura recentă evidențiază faptul că infecțiile respiratorii virale pot avea consecințe persistente. Sindromul de oboseală post-virală este descris atât după gripă, cât și după COVID-19, caracterizat prin:

  • fatigabilitate persistentă;
  • dificultăți de concentrare;
  • tulburări de somn;
  • intoleranță la efort.

În cazul COVID-19, termenul de „long COVID” include manifestări neurocognitive precum afectarea memoriei de scurtă durată, dificultăți de concentrare („brain fog”) și simptome anxio-depresive.

Mecanismele presupuse includ inflamația persistentă, disfuncția endotelială și alterarea răspunsului imun adaptativ.

Concluzie

Deși debutul poate părea limitat la simptome respiratorii banale, gripă, RSV și COVID-19 pot declanșa procese inflamatorii sistemice cu potențial de complicații precoce. Evaluarea atentă a pacientului, identificarea factorilor de risc și monitorizarea simptomelor în primele zile sunt esențiale pentru prevenirea evoluțiilor severe.

Citeste in continuare

Evenimente

Injectare acid hialuronic București: Beneficii, rezultate și ce trebuie să știi înainte de procedură

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

februarie 24, 2026

De

injectare acid hialuronic

Când cauți o clinică pentru o procedură de injectare acid hialuronic București, probabil nu vrei doar o procedură rapidă, ci îți dorești siguranță, naturalețe și un rezultat care să te reprezinte. Acidul hialuronic nu mai este de mult văzut ca un simplu un trend estetic sau un lux, ci astăzi reprezintă o intervenție medicală minim invazivă care, realizată corect, poate restabili armonia feței fără să îți schimbe identitatea.

În orașele mari, precum București, Cluj, Constanța, unde opțiunile sunt numeroase, diferența o face experiența medicală, tehnica de injectare și planul personalizat. Însă, înainte de a lua o decizie, este important să înțelegi exact ce presupune această procedură de injectare acid hialuronic.

Cum funcționează procedura de injectare acid hialuronic 

Procedura de injectare acid hialuronic presupune introducerea controlată, în straturile dermice sau subdermice, a unui filler pe bază de acid hialuronic, substanță pe care, de altfel, organismul o produce natural și care are rolul de a menține hidratarea și volumul pielii.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nivelul de acid hialuronic scade progresiv. La ce te ajută procedura de injectare acid hialuronic? Ei bine, această “reducere” duce la pierderea elasticității, apariția ridurilor și modificarea conturului facial. Injectarea restabilește volumul pierdut și atrage apă în țesuturi, redând pielii un aspect mai ferm.

Acidul hialuronic injectabil NU acționează doar prin „umplere”. Moleculele sale interacționează cu matricea extracelulară, care susțin hidratarea profundă și stimulează indirect producția de colagen. De aceea, rezultatul este unul tridimensional: volum, netezire și îmbunătățirea calității pielii.

Ce zone pot fi tratate prin injectare acid hialuronic în București?

În cadrul procedurilor de injectare acid hialuronic București, cele mai frecvent tratate zone sunt:

– buzele (augmentare și redefinire contur)
– șanțurile nazolabiale
– liniile marionetă
– pomeții
– cearcănele adânci
– bărbia și linia mandibulară

Abordarea modernă nu se concentrează exclusiv pe o ridură, întrucât medicina estetică actuală pune accent pe armonie facială globală. Uneori, pentru a corecta șanțurile nazolabiale, este necesară restaurarea volumului în zona pomeților, nu doar injectarea directă a pliului.

Planul corect este stabilit în urma unei evaluări medicale complete, în care se analizează proporțiile feței, calitatea pielii și așteptările pacientei.

injectare acid hialuronic

Care sunt beneficiile reale ale procedurii de injectare acid hialuronic?

Unul dintre cele mai mari avantaje ale procedurii de injectare acid hialuronic București este biocompatibilitatea. Deoarece este o substanță naturală, riscul de reacții alergice este extrem de redus.

Un alt beneficiu important este reversibilitatea. Dacă este necesar, fillerul poate fi dizolvat cu hialuronidază. Sigur ai auzit pe TikTok domnișoare și doamne care au fost la procedura de topire acid buze. Această caracteristică de reversibilitate oferă un plus de siguranță comparativ cu alte materiale de umplere utilizate în trecut.

Rezultatele sunt vizibile imediat, însă forma finală se stabilizează în câteva zile, după ce edemul post-procedural dispare. Durata efectului variază între 6 și 12 luni, în funcție de zona tratată, tipul de produs utilizat și metabolismul individual.

Pe lângă volum, pacientele observă:
– piele mai hidratată
– contur facial mai bine definit
– aspect mai odihnit
– estomparea liniilor fine

Cum decurge procedura de injectare acid hialuronic?

Procedura de injectare acid hialuronic se realizează în cabinet medical și durează, în medie, între 20 și 45 de minute. Înainte de injectare, se aplică cremă anestezică pentru confort. Medicul utilizează fie ac fin, fie canulă atraumatică, în funcție de zona tratată și de tehnica aleasă. Alegerea instrumentului influențează gradul de confort și riscul de echimoze (cunoscute popular sub denumirea de “vânătăi”).

După procedură, pot apărea:
– ușor edem
– sensibilitate locală
– mici echimoze

Reacții sunt temporare și dispar, de regulă, în câteva zile. Majoritatea pacientelor își reiau activitatea imediat.

Este sigură injectarea cu acid hialuronic?

Siguranța unei proceduri de injectare acid hialuronic București depinde în mod esențial de experiența medicului și de calitatea produsului utilizat.

Complicațiile sunt rare, dar pot include:
– asimetrii temporare
– edem persistent
– ocluzii vasculare (extrem de rare, dar serioase)

De aceea, este esențial ca procedura să fie realizată exclusiv de medic specialist, într-un cadru clinic autorizat, cu produse aprobate și trasabile. Consultația inițială este obligatorie. Medicul trebuie informat despre eventuale boli autoimune, tratamente anticoagulante, alergii sau intervenții anterioare.

Pentru cine este potrivită procedura de injectare acid hialuronic?

Injectarea cu acid hialuronic este potrivită atât pentru femeile care doresc corectarea semnelor vizibile de îmbătrânire, cât și pentru paciente tinere care vor redefinire discretă sau prevenție.

În jurul vârstei de 25-30 de ani, se pot realiza proceduri subtile de hidratare profundă sau conturare minimă, fără modificări dramatice. Important este ca așteptările să fie realiste. Scopul nu este schimbarea identității faciale, ci restaurarea armoniei.

De ce să alegi injectare acid hialuronic București la Clinica Dr. Dali?

În cadrul Clinicii Dr. Dali, procedurile de injectare acid hialuronic București sunt realizate exclusiv de medici cu experiență în chirurgie și estetică facială.

Fiecare pacientă beneficiază de:
– analiză facială personalizată
– plan de tratament adaptat proporțiilor individuale
– produse premium, aprobate medical
– tehnici moderne de injectare pentru rezultate naturale

Obiectivul nu este „mai mult volum”, ci echilibru și naturalețe. În 2026, estetica înseamnă subtilitate.

Dacă te gândești la injectare acid hialuronic București, informează-te corect, alege o clinică medicală și discută deschis cu medicul despre obiectivele tale.

Acidul hialuronic poate reda prospețimea și echilibrul feței, dar diferența o face tehnica, experiența și planificarea corectă. Programează o consultație la Clinica Dr. Dali și descoperă ce variantă de tratament ți se potrivește cu adevărat.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE