Evenimente
EXCLUSIV/IPJ ILFOV CONFIRMA DEZVALUIRILE NOASTRE/NU IL MAI POATE SANCTIONA PE SUBORDONATUL SAU CU COMPORTAMENT DEVIANT DEOARECE S-A PENSIONAT “BRUSC”
Reamintim cititorilor ca, de cca 3 ani de zile, Incisiv de Prahova a dezvaluit derapajele de la lege ale procurorului Negulescu Mircea, zis Portocală, derapaje de la lege si “obtinerea” de “probe” administrate in cauze penale ale sale si/sau ale colegilor de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti prin acţiuni ce contravin flagrant prevederilor legale si in cazul “Cosma”.
În anul 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus rejudecare dosarului familiei Cosma, motivând că o parte dintre martorii audiaţi au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi ar exista suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Instanța supremă a dat publicităţii, astăzi, motivele pentru care un complet de cinci judecători a decis, pe 26 martie 2018, trimiterea spre rejudecare a dosarului în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a fost condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani închisoare.
Completul de judecată, format din magistraţii Iulian Dragomir (preşedinte), Ştefan Pistol, Ioana Bogdan, Leontina Şerban şi Geanina Arghir, a avut nevoie de un an ca să redacteze motivarea în acest dosar.
„Înalta Curte, Completul de 5 judecători, constată că, în speţă, o parte din martorii şi inculpaţii audiaţi în faţa instanţei de control judiciar, pe ale căror depoziţii instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de condamnare, au oferit informaţii contradictorii prin raportare la cele declarate în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească în fond, de natură să pună sub semnul întrebării legalitatea şi loialitatea administrării probatoriului în faza de urmărire penală, cu posibile consecinţe asupra reţinerii existenţei faptelor şi a săvârşirii lor de către inculpaţi”, se arată în motivare.
O martoră a afirmat, în instanţa de apel, că nu îşi mai menţine declaraţia dată în anul 2014, la DNA Ploieşti, în care recunoştea că procurorii i-au arătat nişte documente găsite pe un stick ridicat de la domiciliul ei în urma unei percheziţii. Martora susţineă că a fost constrânsă şi ameninţată de procurorii de la DNA Ploieşti să dea declaraţii împotriva familiei Cosma.
„Am fost constrânsă pentru acest stick şi datele de pe el. S-a vehiculat că eu aş fi avut un stick, s-au găsit la mine acasă trei stick-uri, toate acestea cu muzică, filme şi poze. Am fost constrânsă de procuror mai înainte de a admite eu acele înscrisuri ce mi s-au arătat şi cu referire la care eu am admis că au fost găsite pe stick-urile mele. Ştiam că trebuie să merg la DNA să dau declaraţii. Mi s-au expus anumite fapte de către domnul procuror N. (Mircea Negulescu – n.r.). În luna ianuarie a anului 2014, am mai dat o declaraţie tot cu referire la faptele imputate în acest dosar, de asemenea, la DNA Ploieşti, în faţa aceluiaşi procuror. Mai arăt că, fiind cercetată într-un dosar de evaziune aflat la Parchetul CA Ploieşti, în care eram arestată, cu ocazia în care eram scoasă din arest împreună cu A., de multe ori fiind şi P. şi E., dar nu în scopul de a fi ascultaţi în cauza în care eram cercetaţi pentru evaziune, ci pentru motivul să ne fie prezentate într-un anume fel situaţiile cercetate şi, respectiv, pentru a fi ameninţaţi să acceptăm să facem declaraţii într-un anume mod în dosarul care privea familia Cosma şi, concomitent, să accept să declar că am fost prezentă la derularea unei situaţii de fapt (deşi nu era real), sens în care am dat declaraţii în calitate de martor cu identitate protejată. Mai arăt că, pentru a întări ameninţările exercitate faţă de mine, pe culoare au fost invitaţi de fiecare dată când am fost eu dusă la sediul PCA Ploieşti (4 – 5 dăţi) şi soţul şi fiica mea.”, a declarat martora S.
Un alt martor, trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti pentru evaziune fiscală, a spus în sala de judecată că procurorul Mircea Negulescu i-a sugerat de câteva ori că poate face oricând un denunţ cu referire la un membru al familiei Cosma. Acest martor a precizat că, în urma refuzului său de a face un denunţ, a stat arestat preventiv circa şase luni.
De asemenea, un alt martor, cercetat tot pentru evaziune fiscală, a relatat că procurorul Negulescu i-a cerut să îi spună „ceva efervescent despre Cosma”, pentru că îl va lăsa în pace, iar el a depus un denunţ cu date care i-au fost indicate de către procuror.
Completul de cinci judecători arată că inculpatul Răzvan Alexe şi-a exprimat, în timpul judecării procesului la instanţa de fond, voinţa de a fi judecat prin procedura simplificată, recunoscând-şi vinovăţia, însă la judecarea apelului a revenit şi a spus că a optat pentru varianta simplificată la îndemnul apărătorilor săi.
„Fără a stabili că declaraţiile date atât de martorii sus-menţionaţi, cât şi de inculpatul A., în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească, au constituit probe în acuzare decisive, instanţa de control judiciar reţine, totuşi, că acestea au avut o importanţă însemnată în stabilirea vinovăţiei inculpaţilor, dovadă motivarea realizată de instanţa de fond. Astfel, se constată, contrar celor susţinute anterior în faţa organului de urmărire penală, respectiv în faţa primei instanţe de fond, că martorii menţionaţi, audiaţi fiind în apel, în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate, au creat indiciile administrării neloiale a probatoriului prin eventuala implicare directă a procurorului N. într-o cauză penală ce nu era în instrumentarea sa, implicare care, potrivit acestora, a avut ca unic scop determinarea şi controlarea administrării unui probatoriu care să conducă la incriminarea familiei Cosma. Martorii au învederat maniera de obţinere şi administrare a probatoriului, fiind posibilă denaturarea adevărului, concomitent cu realizarea unor presupuse presiuni asupra martorilor, presiuni menite a-i determina pe aceştia să dea declaraţii nereale care să susţină acuzaţiile”, precizează Instanţa supremă.
Judecătorii apreciază că, în mod obişnuit, existenţa unor contradicţii între probe şi mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal sunt inevitabile, cauzele fiind diverse, şi nu obligatoriu izvorâte din comportamentul răuvoitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns şi administrat probele.
În opinia judecătorilor, din declaraţiile martorilor rezultă posibilitatea ca formularea acuzaţiilor să se fi realizat ca urmare a presiunilor exercitate de procurori, iar o parte a probelor au fost administrate prin acţiuni ce contravin flagrant prevederilor legale.
„Unele se referă la împrejurări neesenţiale, nerelevante pentru aflarea adevărului şi corecta stabilire a situaţiei de fapt, dar altele pot afecta judicioasa desluşire a stării de fapt şi, în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă. În contextul cauzei, instanţa de control judiciar constată că precizările făcute în faţa instanţei de control judiciar, cu privire la condiţiile în care au fost făcute denunţurile privind faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, nu pot fi privite ca fiind simple afirmaţii făcute pro cauza, având ca unic scop disculparea martorilor de consecinţele penale ale faptelor lor, revenirea în instanţă a martorilor denunţători asupra celor declarate iniţial evidenţiind posibilitatea ca formularea acuzaţiilor să se fi realizat ca urmare a presiunilor exercitate de organul de cercetare penală. Astfel, în cauză s-a conturat suspiciunea că o parte a probatoriului în cursul urmăririi penale a fost obţinut printr-o serie de acţiuni ce contravin flagrant prevederilor legale în activitatea de administrare a probatoriilor în cursul unui proces penal. Totodată, se constată că aspectele învederate nu au fost supuse cenzurii instanţei de fond care, dispunând condamnarea inculpaţilor, nu a putut examina depoziţiile martorilor sus-menţionaţi prin raportare la ansamblul materialului probator administrat în cauză şi prin prisma celor aduse la cunoştinţa instanţei”, se mai arată în motivare.
Completul de 5 judecători afirmă că martora S. a făcut unele afirmaţii în legătură cu existenţa şi conţinutul memory-stik-ului ridicat în urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa sa, susţineri care, de asemenea, nu au fost cunoscute de către instanţa de fond atunci când a evaluat materialul probator. În plus, nu au fost respectate prevederile legale la efectuarea percheziţiei la locuinţa martorei.
„S-a mai învederat că percheziţia sistemului informatic sau a suportului de stocare a datelor informatice se efectuează în prezenţa suspectului ori a inculpatului, căruia i se permite să fie asistat ori reprezentat de o persoană de încredere, conform art. 168 alin. 11, coroborat cu art. 159 alin. 10 Cod procedură penală. În situaţia în care suspectul sau inculpatul este reţinut ori arestat, trebuie adus la percheziţie, iar dacă nu poate fi adus percheziţia în sistem informatic sau a suportului de stocare a datelor informatice se efectuează în prezenţa unui reprezentant ori martor asistent. (…) Situaţia inedită relevată în faţa instanţei de apel pare a fi susţinută de mijloacele de probă ale dosarului de urmărire penală care atestă ridicarea unui memory-stick marca Kingston, model DT101-G2, capacitate 4GB conform procesului verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare din data de 17 octombrie 2013 în dosarul penal nr…/P/2013 instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice asupra mediului de stocare ce nu se regăseşte la dosar”, arată judecătorii.
Judecătorii din completul de cinci au dispus rejudecarea dosarului, motivând că instanţa de fond nu a analizat motivele de nelegalitate invocate de avocaţii inculpaţilor.
„Faţă de considerentele anterior expuse, din perspectiva conformităţii probatoriului cu principiul loialităţii administrării probelor, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă de fond nu a avut posibilitatea să analizeze şi să se pronunţe asupra aspectelor de nelegalitate şi neloialitate a mijloacelor de probă invocate pretins a fi obţinute în urma unei constrângeri exercitate de agenţii statului, întrucât acest fapt a fost susţinut doar în faţa instanţei de control judiciar. Sub acest aspect, se reţine că legalitatea administrării probelor este strâns şi exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. În cauză, faţă de cele reţinute, instanţa de apel constată că soluţia pronunţată s-a fundamentat pe un raţionament juridic care nu a avut în vedere elementele factuale prezentate cu titlu de noutate în faza judecării apelului, fapt ce poate conduce la o concluzie eronată, în neconcordanţă cu realitatea şi care nu poate echivala cu soluţionarea efectivă a cauzei”, spun judecătorii.
Pe 26 martie 2018, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a fost condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. În acelaşi dosar, omul de afaceri Răzvan Alexe primise, în primă instanţă, doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, iar fostul director al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, şase ani de închisoare.
În data de 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită, iar Daniel Alixandrescu de luare de mită şi abuz în serviciu.(Irinel I.).
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
