Elemente de incompatibilitate pentru accesul la informaţii secrete de stat/SRI este “stat” in “stat”/Dragnea si Tariceanu nu s-au trezit si Iohannis isi rade in „barba”

0
104

Cei doi numiti in functia de demnitate publica respectiv presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor din cadrul Parlamentului Romaniei, chiar daca sunt alesi prin vointa populara, sunt in situatia legala de a nu putea sa aiba acces la informatii clasificate secret de stat in conformitate cu prevederile din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare:

 “art.10.  Activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are caracter secret de stat. Informaţiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decît în condiţiile prezentei legi.

art.11 Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:

  1. a) preşedintelui Senatului, preşedintelui Adunării Deputaţilor, precum şi comisiilor permanente pentru apărare şi asigurarea ordinii publice ale celor două camere ale Parlamentului;
  2. b) miniştrilor şi şefilor departamentelor din ministere, cînd informaţiile privesc probleme ce au legătură cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund;
  3. c) prefecţilor, primarului general al Capitalei, precum şi conducătorilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru problemele ce vizează competenţa organelor respective;
  4. d) organelor de urmărire penală, cînd informaţiile privesc săvîrşirea unei infracţiuni.

Comunicarea informaţiilor se aprobă de către conducătorii organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Prevederile art. 10 privitoare la apărarea secretului de stat se aplică în mod corespunzător tuturor persoanelor prevăzute la alin. 1 lit. a)-d).”

De altfel, in conformitate cu art.1, alin (5) din Constitutia Romaniei se precizeaza ca orice cetatean indiferent de statul sau social “In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”, iar prin art.70 Mandatul deputatilor si al senatorilor, alin. (2) “Calitatea de deputat sau de senator incetează la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”, iar prin art. 71 Incompatibilitati, alin (3) din legea fundamentala se stipuleaza ca Alte incompatibilităti se stabilesc prin lege organică.”

Pe acest fond si in corelatie cu cele de mai sus si prevederile Legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, respectiv ale HG nr.585/2002 Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor, in speta cele cuprinse in – art.160 “Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:

  1. a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
  2. b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
  3. c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
  4. d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
  5. e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
  6. f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
  7. g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
  8. h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;

 

Ca atare institutiile ce fac parte din sistemul national de aparare al tarii, in concret serviciile de informatii nominalizate prin Legea nr.51/1991, si organizate prin legi speciale cum ar fi Legea nr.14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informati, Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, etc, vor fi conform legii aplicabile obligate sa nu transmita nicio informatie clasificata secret de stat catre cei doi demnitari daca acestia nu indeplinesc si cerintele normative anterior citate.

Ca atare, chiar daca sunt informatii ca nivel de informare pentru cele doua functii de demnitate public in statul Roman, respectiv a doua si a treia functie statala dupa cea a presedintelui Romaniei, totusi conducerea serviciilor de informatii, inclusiv cele departamentale si SPP, nu vor putea sa le comunice intrucat s-ar incalca legile privind protectia informatiilor clasificate secret de stat si chiar Constitutia Romaniei, cu toate consecintele negative ce ar pot decurge dintr-un astfel de demes institutional.

Astfel, chiar daca prin art.7 din Legea nr.182/2002 accesul la astfel de documente clasificate ca secret de stat, este garantat de depunerea juramantului etc.., accesul nu este implicit ci este conditionat de prevederile /reglementarile normative anterior mentionat si de principiul “nevoia de a sti”, sens in care intr-o atare situatie cei doi demnitari sunt pusi in situatia de a nu isi indeplini roulul functiei ocupate si, implicit al mandatului de parlamentar stabilit prin Constitutie si regulamentele celor doua camere parlamentare. Pe acest fond se ridica o problemea majora in sfera separatiilor puterii in stat cand cele doua functii nu se pot indeplini in integrum, fiind limitate de blocarea temporara a accesului la informatii clasificate secret de stat, prin actiunea de nefurnizarea a acestora in sensul respectarii legii aplicabile, iar presedintele tarii si al CSAT poate fi informat cu aspectele ce tin de competenta sa dar nu poate discuta cu cei doi reprezentanti ai statului in Parlament pe problemele ridicate in sistem clasificat etc…..Oare ce se poate intampla intr-o astfel de stare de fapt cand cele trei functii in stat nu pot comunica intre ele in probleme de securitate national si in luarea de decizii strategice de nivel inalt in domeniul militar, aparare a tarii si securitate nationala. Dar in comunicarea cu cei doi parlamentari, respectiv cu un premier persoane care pot intra sub incidenta unor  posibile incompatibilitati ale statului lor prevazute prin legi si hotarari de guvern?

A se vedea si o serie de decizii ale Curtii Constitutionale cum ar fi Decizia CCR nr.1440/2012 unde se precizeaza:

    “…în cazul de faţă, Curtea observă că îngrădirile aduse accesului la informaţii sunt prevăzute de lege – Legea nr.182/2002 -, au un scop legitim – protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigură acest tip de informaţii, prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor -, şi sunt necesare într-o societate democratică. În consecinţă, reglementarea criticată îndeplineşte atât condiţiile prevăzute de art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi pe cele ale art. 19 paragraful 3 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, potrivit cărora „Exercitarea libertăţilor prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol comportă îndatoriri şi răspunderi speciale. În consecinţă, ea poate fi supusă anumitor limitări care trebuie însă stabilite în mod expres prin lege şi care sunt necesare: a) respectării drepturilor sau reputaţiei altora; b) apărării securităţii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralei publice.” Totodată, Curtea observă că reglementarea criticată respectă şi prevederile art. 7 din Acordul dintre România şi Uniunea Europeană privind procedurile de securitate pentru schimbul de informaţii clasificate, semnat la Bruxelles la 22 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 267/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 10 octombrie 2005, potrivit cărora 1. Părţile se vor asigura că toate persoanele care, în îndeplinirea îndatoririlor oficiale, necesită acces sau ale căror îndatoriri ori funcţii pot permite accesul la informaţiile clasificate furnizate sau schimbate în temeiul prezentului acord sunt verificate corespunzător înainte de a li se acorda accesul la astfel de informaţii. 2. Procedurile de verificare vor stabili dacă o persoană poate avea acces la informaţii clasificate, ţinând cont de loialitatea, încrederea şi onestitatea sa”, precum şi pe cele ale art. 3 din Acordul dintre părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997, la care România a aderat prin Legea nr. 423/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 28 octombrie 2004, potrivit cărora (1) Părţile se vor asigura că toţi cetăţenii lor, care, în îndeplinirea îndatoririlor oficiale, necesită sau pot avea acces la informaţii clasificate «CONFIDENŢIAL» (SECRET) şi de nivel superior, sunt verificaţi corespunzător înainte de preluarea îndatoririlor. (2) Procedurile de verificare de securitate vor fi concepute pentru a stabili dacă, ţinând cont de loialitatea şi încrederea sa, o persoană poate avea acces la informaţii clasificate fără ca acest lucru să constituie un risc inacceptabil de securitate.

(3) La cerere, fiecare dintre părţi va coopera cu celelalte părţi la realizarea procedurilor proprii de verificare de securitate.” (Cerasela N.).

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here