Connect with us

Evenimente

Editorial/ Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule!

Publicat

pe

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al Inspectoratului de Contraspionaj, Ionel Bidireci, fostul şef al Secretariatului general, Marius Brăteanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Constantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ. De departe, cea mai răsunătoare trecere în rezervă a fost a generalului Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului Securităţii, Iulian Vlad.

SRI-ul lui Sorin Ovidiu Vântu (doar câteva exemple, pentru că Reţeaua a fost mult mai mare): În timpul când Timofte conducea SRI, Sorin Ovidiu Vântu avea o influenţă extraordinară în acest serviciu. Nu se mulţumea doar să primească informaţii care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii, în SRI. Vântu a reuşit să tragă marile tunuri sub umbrela creată de angajaţii consilieri şi colaboratorii foste cadre ale serviciilor de informaţii.

– Unul dintre aceştia a fost Ştefan Alexie, fost general de securitate, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj şi secretar de Stat în Ministerul de Interne înainte de decembrie 1989. Din 1990 a fost consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vasile Alexoaie, fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat în conducerea SRI din Iaşi după decembrie 1989, după trecerea în rezervă a devenit preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor.

– Vasile Buliga, fost ofiţer de securitate a devenit angajat al trustului Gelsor.

– Aurelian Deaconescu, fost ofiţer de securitate, fost şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra, a fost implicat în fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vasile Doroş, fost colonel de securitate, şef al SRI Bacău timp de 8 ani, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău prin fiul său, Claudiu Doroş.

– Dan Gheorghe, fost ofiţer de securitate, comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI după decembrie 1989, transferat apoi la UM 0215 (unitatea de informaţii şi contrainformaţii a Ministerului de Interne), a revenit în SRI în calitate de consilier al noului director Radu Timofte în 2000, iar la 1 noiembrie 2001 a demisionat.

– Nicolae Constantin Haţeganu, fost ofiţer de securitate şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări Astra, a participat şi el la fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Florian Ioan, fost ofiţer de securitate, reactivat în Serviciul de Protecţie şi Pază al Preşedinţiei în perioada lui Emil Constantinescu, ajuns la gradul de colonel, a trecut în rezervă în 1998 pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vlad Mărgineanu, fost ofiţer de securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov, a devenit apoi fondator al Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra.

– Ogăşanu Dumitru, fost ofiţer de securitate cu gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A participat la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

– Gheorghe Raţiu, fost ofiţer de securitate (D.I.E., acoperit ca diplomat în M.A.E.) a fost cooptat în calitate de consilier şi partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Cornel Rudăreanu, fost colonel de securitate, fost şef de cabinet al lui Măgureanu, a devenit şi el consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu. Rudăreanu s-a numărat printre primii camarazi ai lui Vântu, alături de Ion Văsâi, propuşi pentru reîncadrare de generalul SRI Gioni Popescu. Şi a devenit şef de complex balnear şi de odihnă cu circuit închis.

– Vlad Soare, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior în timpul guvernării CDR-iste, apoi preşedinte al grupului financiar Gelsor.

– Răzvan Temeşan, fost ofiţer de securitate acoperit în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, a devenit preşedintele Bancorex din decembrie 1989, funcţie în care s-a menţinut până în 1996. Răzvan Temeşan a fost profund implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu.

– căpitan Stoica Liviu, ofiţer de contraspionajj la SRI Prahova.

– Victor Velişcu, fost ofiţer de securitate în cadrul Inspectoratului de Securitate Dolj, a devenit în 2001 principalul consilier al şefului SRI, Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri. Victor Velişcu a fost numit în această funcţie la insistenţele lui Sorin Ovidiu Vântu, ca o recompensă a faptului că i-a acoperit afacerile ilegale în perioada cât a fost încadrat ca ofiţer la UM 0215 din cadrul Ministerului de Interne. Victor Velişcu a fost ofiţer de securitate la Craiova până în 1990, unde a făcut parte din Direcţia I (Informaţii Interne) a Direcţiei Securităţii Statului. Ulterior a fost trimis de Măgureanu la reorganizarea secţiei judeţene a SRI Cluj, unde a ocupat poziţia de locţiitor al şefului SRI Cluj un an de zile. Aici Velişcu s-a remarcat prin folosirea în interes personal a banilor din fondul CIS (din care se executa plata informatorilor), şi în urma unei anchete interne a SRI, la sfârşitul lui 1991, a trecut în rezervă. În 1994, Velişcu este recrutat de Sorin Ovidiu Vântu, care îl pune să amenajeze sediul Gelsor, iar în iulie 1995, devine acţionar la SOV Invest, firmă ce avea să administreze dezastrul FNI.

Conform declaraţiilor Mariei Vlas, în angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut foştii ofiţeri SRI, iar de recrutarea şi angajarea lor, într-o primă fază, s-a ocupat Victor Velişcu, asociatul lui Vântu.

Asistăm la o adevărată mistică a serviciilor: într-o Românie în care instituţiile nu merg şi s-au încercat fel de fel de reforme, de la primării la consilii judeţene, regionalizare, reforme ale sistemelor sociale, numai Serviciile sunt imuabile şi performante. Evident, nu acesta este adevărul faptic, pentru că nu avem acces la el – ţine de siguranţa naţională! –, acesta este adevărul mistic.

Acesta nu este intelligence modern, ci este tot fosta Securitate: un uriaş aparat de strîns maculatură destinată să controleze destine, la o adică. Şi adevărul e că nu putem şti cît de mult mai seamănă sau nu SRI şi SIE cu fosta Securitate, pentru că tot ce e acolo ţine de securitatea naţională.

SRI şi SIE au fost singurele instituţii pentru care atât Băsescu, cât și Iohannis au avut cuvinte de laudă de la început pînă la sfârşit. Toate celelalte au avut lipsuri: justiţia a fost murdară (cu excepţia decrepitei foste preşedintă de ÎCC, Livia Stanciu) şi a DNA (doamna doctor Koveşi!), care face treabă bună, dar cînd se apropie de familiile prezidențiale ori acoliți ale acestora, se dovedeşte controlată de forțe obscure și interese ostile comandate din exterior, învățământul și educaţia produc în mod inoportun prea mulţi filozofi, sistemul sanitar ne îmbolnăveşte etc. etc.

Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule! Cam acesta a fost 10 ani discursul lui Traian Băsescu, preluat de doi ani şi ceva, ca un patefon zgâriat, de Iohannis. Sunt mărturii că, pe măsură ce anturajul de la Cotroceni s-a degradat, serviciile au jucat un rol tot mai mare în formarea viziunii despre lume a şefului statului. Cumva, cumva, și Băsescu, și Iohannis au ajuns la concluzia că doar în servicii se poate avea încredere.

Au demonstrat-o din plin Maior şi Coldea! (Ec Adrian Radu).

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

De ce mulți români ajung la dentist abia când apare durerea? Problemele dentare ascunse care pot fi descoperite prin investigații imagistice

Publicat

pe

De

Spektradent

Absența durerii nu înseamnă întotdeauna că dinții sunt sănătoși. Numeroase probleme dentare pot evolua fără simptome evidente, iar atunci când apar primele semne de disconfort, afecțiunile pot fi deja într-un stadiu avansat. În acest context, radiografiile dentare și tomografiile computerizate 3D au devenit instrumente importante pentru stabilirea unui diagnostic corect și planificarea tratamentelor stomatologice.

Pentru mulți pacienți, vizita la medicul stomatolog este asociată cu apariția unei dureri, a unei inflamații sau a unui disconfort care nu mai poate fi ignorat. În realitate, o parte dintre afecțiunile dentare se dezvoltă treptat, fără să producă manifestări evidente în fazele inițiale.

Cariile ascunse între dinți, infecțiile de la nivelul rădăcinilor, pierderea osoasă asociată bolilor parodontale sau poziționarea problematică a măselelor de minte sunt doar câteva dintre situațiile în care examinarea clinică poate necesita completarea cu investigații imagistice. Acestea îi permit medicului stomatolog să observe structuri care nu pot fi evaluate direct și să stabilească o conduită terapeutică adaptată fiecărui pacient.

Problemele dentare care nu se văd cu ochiul liber

Una dintre cele mai mari provocări în stomatologie este identificarea afecțiunilor înainte ca acestea să provoace complicații. O carie localizată între doi dinți poate fi dificil de observat în timpul unei examinări obișnuite. În anumite situații, radiografiile dentare pot evidenția modificări care nu sunt vizibile la suprafața dintelui.

De asemenea, infecțiile din jurul rădăcinilor pot evolua uneori fără dureri importante. Pacientul poate considera că totul este în regulă, deși la nivelul osului există modificări care necesită evaluare. În cazul bolilor parodontale, investigațiile radiologice pot contribui la aprecierea nivelului osului care susține dinții, oferind informații suplimentare față de examinarea clinică.

Nu orice problemă dentară necesită o radiografie, însă atunci când există o indicație medicală, imagistica poate aduce informații esențiale pentru diagnostic.

Radiografia panoramică, o imagine de ansamblu asupra sănătății dentare

Radiografia panoramică dentară, cunoscută și sub denumirea de ortopantomogramă, este una dintre investigațiile imagistice utilizate frecvent în stomatologie. Aceasta oferă o imagine de ansamblu asupra dinților, maxilarelor și anumitor structuri anatomice din vecinătate.

Prin intermediul unei astfel de investigații, medicul poate evalua poziția dinților, prezența măselelor de minte, anumite modificări osoase sau alte situații care necesită investigații suplimentare. Radiografia panoramică poate fi utilă și în planificarea unor tratamente ortodontice, chirurgicale sau de reabilitare orală, în funcție de particularitățile cazului.

Totuși, aceasta nu înlocuiește toate celelalte tipuri de radiografii dentare. Pentru identificarea anumitor carii sau evaluarea detaliată a unui dinte, medicul poate recomanda investigații mai specifice.

Tomografia dentară 3D: când este nevoie de informații suplimentare

Dezvoltarea imagisticii dentare a adus în practica stomatologică metode care permit evaluarea tridimensională a structurilor anatomice. Tomografia computerizată cu fascicul conic, cunoscută sub denumirea de CBCT, oferă imagini 3D ale dinților și structurilor osoase, fiind utilizată în anumite situații în care radiografiile convenționale nu furnizează suficiente informații.

Această investigație poate avea un rol important în planificarea inserării implanturilor dentare, evaluarea poziției unor dinți incluși, investigarea anumitor probleme endodontice sau pregătirea intervențiilor chirurgicale.

De exemplu, înaintea unui tratament cu implant dentar, medicul poate avea nevoie să cunoască dimensiunile și particularitățile osului, precum și raporturile cu structurile anatomice importante. Imaginile tridimensionale pot contribui la o planificare mai precisă și la identificarea unor riscuri care trebuie luate în considerare înaintea intervenției.

CBCT nu reprezintă însă o investigație de rutină pentru orice pacient. Utilizarea sa trebuie justificată medical, ținând cont de beneficiile diagnostice și de expunerea la radiații.

Clinica SPEKTRADENT și rolul imagisticii dentare în stabilirea diagnosticului

În București, Clinica SPEKTRADENT activează în domeniul radiologiei și imagisticii dentare, un segment medical care contribuie la evaluarea afecțiunilor orale și la planificarea tratamentelor stomatologice. Serviciile de radiologie dentară, inclusiv radiografiile panoramice și investigațiile tomografice 3D, oferă medicilor stomatologi informații suplimentare despre structurile dentare și osoase care nu pot fi analizate complet prin simpla examinare clinică.

Importanța unor astfel de investigații este deosebit de mare în cazurile complexe, atunci când deciziile terapeutice depind de poziția exactă a dinților, de anatomia rădăcinilor sau de particularitățile structurilor osoase. Pentru pacient, imagistica dentară reprezintă o etapă a procesului de diagnostic, atunci când medicul consideră că aceasta este necesară. Pentru medic, imaginile obținute pot constitui un suport important în alegerea și planificarea tratamentului.

Prin specificul serviciilor sale, clinica SPEKTRADENT se înscrie în această componentă a stomatologiei moderne, în care investigațiile imagistice completează evaluarea clinică și sprijină luarea unor decizii medicale informate.

De ce amânarea diagnosticului poate însemna tratamente mai complicate

O problemă dentară descoperită târziu poate necesita intervenții mai complexe decât una identificată într-un stadiu incipient. O carie netratată poate avansa către pulpa dentară, necesitând tratament endodontic. O infecție persistentă poate afecta țesuturile din jurul rădăcinii, iar o afecțiune parodontală necontrolată poate duce la pierderea suportului osos al dinților.

În asemenea situații, stabilirea diagnosticului poate necesita atât examinare clinică, cât și investigații radiologice specifice. Costurile suplimentare nu sunt legate neapărat de investigația imagistică în sine, ci de complexitatea tratamentelor care pot deveni necesare atunci când afecțiunile evoluează.

Identificarea timpurie a problemelor poate permite, în anumite cazuri, intervenții mai conservatoare, reducând riscul unor complicații și al unor proceduri costisitoare.

Investigațiile imagistice nu înlocuiesc consultația stomatologică

Un aspect important pentru pacienți este înțelegerea diferenței dintre examinarea clinică și investigațiile imagistice. Radiografia dentară sau tomografia 3D nu stabilesc, singure, diagnosticul complet al unei afecțiuni. Imaginile trebuie interpretate în contextul simptomelor, istoricului medical și constatărilor clinice.

De aceea, alegerea tipului de investigație trebuie făcută în funcție de indicația medicală, evitându-se examinările inutile. În plus, radiografiile dentare utilizează radiații ionizante, motiv pentru care beneficiile fiecărei investigații trebuie evaluate în raport cu necesitatea medicală.

Tehnologia modernă poate furniza informații valoroase, dar utilizarea corectă a acesteia presupune o abordare individualizată.

Prevenția începe înainte să apară durerea

Sănătatea orală nu ar trebui să devină o preocupare doar atunci când apare o urgență stomatologică. Controalele periodice, igiena orală corespunzătoare și investigațiile recomandate de medic pot contribui la identificarea timpurie a unor afecțiuni și la prevenirea complicațiilor.

În acest proces, centrele specializate în imagistică dentară, precum SPEKTRADENT, au un rol complementar activității medicilor stomatologi, oferind investigații care pot ajuta la clarificarea diagnosticului și la planificarea tratamentelor.

Un zâmbet sănătos nu înseamnă doar absența durerii, ci și atenție acordată problemelor care nu sunt întotdeauna vizibile. Iar atunci când este indicată medical, o investigație imagistică poate oferi informațiile necesare pentru a interveni la momentul potrivit.

Citeste in continuare

Evenimente

Ce înseamnă, de fapt, o construcție de calitate? 7 lucruri pe care beneficiarul nu le vede la recepție

Publicat

pe

De

construcție de calitate

Atunci când o construcție este finalizată, primele lucruri pe care le observăm sunt aproape întotdeauna cele vizibile: fațada, finisajele, pardoseala, tâmplăria sau modul în care au fost amenajate spațiile. Paradoxal, o mare parte din ceea ce determină calitatea reală a unei clădiri nu mai poate fi văzută în momentul recepției.

În spatele unui perete perfect finisat pot exista zeci de detalii de execuție care vor face diferența abia peste câțiva ani. Iar în construcții, problemele care apar târziu sunt, de cele mai multe ori, și cele mai costisitoare.

De aceea, specialiștii din domeniu atrag atenția că evaluarea unei construcții exclusiv prin prisma aspectului final poate fi înșelătoare. Calitatea începe mult înainte de finisaje și depinde de modul în care sunt executate etapele care, odată încheiat șantierul, devin practic invizibile.

1. Ce se află sub finisaje

Un perete drept și proaspăt vopsit spune foarte puțin despre ceea ce se întâmplă în interiorul său. Modul în care au fost pregătite suprafețele, aplicarea corectă a straturilor, armarea zonelor vulnerabile sau respectarea timpilor tehnologici sunt elemente care pot influența comportamentul construcției în timp.

Fisurile, desprinderile sau apariția infiltrațiilor nu sunt întotdeauna rezultatul materialelor slabe. Uneori, cauza este mult mai simplă: o etapă executată incorect sau prea repede.

Tocmai de aceea, într-un proiect bine gestionat, verificarea trebuie făcută permanent, nu doar atunci când lucrarea este gata.

2. Hidroizolația – o lucrare pe care speri să nu o vezi niciodată

Hidroizolația este unul dintre cele mai bune exemple de element esențial care dispare aproape complet din câmpul vizual după finalizarea lucrărilor.

Fundațiile, terasele, acoperișurile sau zonele expuse permanent umidității trebuie protejate corect încă din faza de execuție. O eroare aparent minoră poate produce, în timp, infiltrații, mucegai, degradarea finisajelor și chiar intervenții ample pentru remediere.

Problema este că beneficiarul descoperă de cele mai multe ori deficiența abia când apar primele semne vizibile. Iar atunci accesul la zona problematică poate presupune deja demolarea unor finisaje și costuri suplimentare.

3. Izolația termică înseamnă mai mult decât grosimea materialului

În ultimii ani, eficiența energetică a devenit unul dintre criteriile importante în construcții și renovări. Dar simpla prezență a unui strat consistent de termoizolație nu garantează automat performanța clădirii.

Contează modul în care este montat, continuitatea stratului termoizolant, tratarea zonelor sensibile și evitarea punților termice. O execuție necorespunzătoare poate face ca o clădire care arată impecabil la exterior să piardă inutil energie în fiecare sezon rece.

Companii din domeniu precum Avision Strategy, implicată în proiecte de construcții, renovare și eficientizare energetică, pun accent tocmai pe aceste etape mai puțin vizibile ale execuției. În astfel de proiecte, performanța finală nu este determinată doar de materialele alese, ci și de respectarea soluțiilor tehnice și de coordonarea corectă a lucrărilor.

4. Instalațiile pe care nu le mai poți verifica ușor după închiderea pereților

Țevile și cablurile dispar rapid în pereți, tavane sau pardoseli. Din acel moment, orice intervenție devine mai complicată. Traseele corecte, conexiunile, dimensionarea instalațiilor și respectarea proiectului sunt lucruri pe care proprietarul obișnuit nu le poate evalua doar privind construcția finalizată.

Importanța lor devine evidentă atunci când apare prima problemă.

O instalație executată corect poate funcționa ani întregi fără să atragă atenția. Una realizată superficial poate transforma o defecțiune relativ banală într-o intervenție care presupune spargerea pereților sau a pardoselilor.

5. Detaliile mici pot produce probleme mari

În construcții există numeroase zone în care diferențele de câțiva milimetri sau o etapă aparent nesemnificativă pot avea consecințe disproporționat de mari. Îmbinările dintre elemente, racordurile, glafurile, evacuarea apei, zonele de contact dintre materiale diferite sau etanșarea tâmplăriei sunt doar câteva exemple.

Sunt detalii care rareori impresionează într-o fotografie de prezentare, însă tocmai aici poate fi observată diferența dintre o lucrare realizată doar pentru a arăta bine la predare și una gândită să reziste.

6. Materialele bune nu compensează automat execuția slabă

Una dintre cele mai răspândite idei este că utilizarea unor materiale premium garantează automat o construcție de calitate. În realitate, materialul reprezintă doar o parte a ecuației.

Un produs performant utilizat necorespunzător poate avea rezultate mai slabe decât un material corect ales și pus în operă conform specificațiilor tehnice. De aceea, experiența echipei de execuție, coordonarea lucrărilor și respectarea etapelor tehnologice sunt cel puțin la fel de importante ca marca produselor utilizate.

Este și motivul pentru care prețul cel mai mic al unei lucrări nu trebuie analizat izolat. Economiile realizate în timpul execuției pot deveni costuri semnificativ mai mari în perioada de exploatare.

7. Ceea ce contează cu adevărat se vede peste 5, 10 sau 20 de ani

Recepția marchează finalizarea șantierului, nu și testul definitiv al unei construcții. Adevărata verificare începe după ce clădirea este utilizată și trece prin cicluri repetate de temperatură, precipitații, îngheț, umiditate și utilizare zilnică.

O construcție bună nu este neapărat cea care impresionează cel mai mult în prima zi, ci aceea care continuă să funcționeze corect după ani de exploatare, fără intervenții permanente și fără costuri neprevăzute.

Această perspectivă schimbă inclusiv modul în care ar trebui privit costul unei construcții. Prețul inițial este important, dar nu spune întreaga poveste. Costurile de întreținere, consumul energetic, reparațiile și durata de viață a diferitelor componente pot ajunge să cântărească mult mai mult pe termen lung.

Calitatea unei construcții începe acolo unde nu se mai vede

Pentru beneficiari, poate fi tentant să evalueze rezultatul după ceea ce pot observa imediat. Pentru constructori, însă, responsabilitatea este exact inversă: o mare parte din atenție trebuie acordată lucrurilor pe care beneficiarul nu le va mai vedea niciodată.

Hidroizolația corect executată, termoizolația continuă, instalațiile bine realizate, respectarea proiectului, materialele potrivite și verificarea fiecărei etape nu sunt elemente spectaculoase într-o fotografie. Sunt însă cele care stabilesc dacă o clădire va avea nevoie de reparații peste câțiva ani sau își va îndeplini rolul pentru zeci de ani.

Într-o piață în care beneficiarii devin tot mai atenți atât la costuri, cât și la performanța clădirilor, companii precum Avision Strategy mizează pe o abordare în care calitatea execuției și atenția acordată etapelor tehnice trebuie să rămână criterii centrale ale unui proiect.

Pentru că, în construcții, ceea ce nu se vede la recepție este adesea exact ceea ce va conta cel mai mult mai târziu.

Citeste in continuare

Evenimente

Inactivitate fiscală. Administratorii au câteva săptămâni la dispoziție pentru a evita riscul declarării societății ca inactive

Publicat

pe

De

Inactivitate fiscală

De la 1 ianuarie 2026, numărul situațiilor în care o firmă poate fi declarată inactivă fiscal a crescut de la șapte la nouă, potrivit Legii nr. 239/2025. Unul dintre noile motive este nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de cinci luni de la împlinirea termenului legal. Pentru societățile cu exercițiul financiar corespunzător anului calendaristic, cărora li s-a aplicat termenul de 2 iunie 2026 pentru bilanțul aferent anului 2025, intervalul de cinci luni se împlinește la 2 noiembrie 2026. Pentru mulți administratori, perioada rămasă este scurtă. Intervalul nu reprezintă o prelungire a termenului de depunere, iar declararea inactivității se realizează prin decizia organului fiscal competent.

Ce a schimbat Pachetul 2 fiscal

Legea nr. 239/2025 a adăugat două cazuri noi de inactivitate fiscală: lipsa unui cont de plăți deschis în România sau a unui cont la Trezoreria Statului și nedepunerea bilanțului în termen de cinci luni de la împlinirea termenului legal. Verificarea acestui din urmă criteriu se realizează începând cu exercițiul financiar raportat în anul 2026, astfel că exercițiul 2025 este primul vizat pentru societățile cu exercițiul financiar corespunzător anului calendaristic. Depunerea se face exclusiv în format electronic, iar entitățile care nu au desfășurat activitate de la constituire depun o declarație pe propria răspundere, în 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Reforma schimbă și regulile privind menținerea stării de inactivitate. Dacă societatea nu se reactivează într-un an de la declararea inactivității, organul fiscal are obligația de a formula cererea de dizolvare, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de lege, indiferent dacă societatea are sau nu obligații fiscale restante, dacă nu este subiectul unor sesizări penale. Pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990 se aplică procedura specială prevăzută de Legea nr. 239/2025. Statutul de inactiv nu mai este așadar o situație care poate fi amânată fără costuri.

Consecințele pentru societate și pentru administratori

Efectele depășesc zona de imagine. Dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, înregistrarea se anulează la data comunicării deciziei de inactivitate, iar TVA colectată în perioada inactivității trebuie declarată și plătită, fără drept de deducere în această perioadă, potrivit regulilor aplicabile. Inactivitatea fiscală se înscrie, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de lege, în cazierul fiscal al societății și al reprezentanților ei legali. Obligațiile fiscale rămân în vigoare, deci societatea continuă să declare și să plătească, dar cu restricțiile privind deducerea cheltuielilor și a TVA.

Mențiunea afectează și administratorii, nu doar firma. La aceste efecte se poate adăuga impactul asupra relației cu partenerii comerciali, băncile și instituțiile publice, pentru care statutul fiscal poate fi un criteriu de evaluare. Nerespectarea termenelor poate influența atât situația fiscală a entității, cât și relația ei cu terții și cu instituțiile publice.

„Miza neconformării fiscale depășește cu mult spectrul unor simple amenzi administrative. Vorbim despre un efect de domino care blochează activitatea operațională a companiei și afectează nemijlocit reputația și patrimoniul reprezentanților legali. Cazierul fiscal pătat al administratorului limitează dreptul acestuia de a mai deține funcții de conducere sau de a fonda alte societăți pe o perioadă îndelungată, iar în cazuri extrem de severe, expunerea poate îmbrăca forma răspunderii patrimoniale personale sau a penalului economic”, explică doamna avocat Laura Dicu, specialist în dreptul afacerilor și litigii comerciale.

O procedură care poate genera controverse

Procedura de declarare a inactivității fiscale poate genera dispute, inclusiv în situațiile în care motivul invocat privește sediul social sau imposibilitatea efectuării verificărilor. Legalitatea unei asemenea decizii trebuie analizată în raport cu situația concretă și cu respectarea pașilor procedurali aplicabili. Faptul că mai multe societăți au sediul la aceeași adresă nu constituie, în sine, un motiv distinct de inactivitate fiscală.

Totodată, ANAF a clarificat că mandatul administratorilor stabilit pe durată nelimitată nu determină, în sine, declararea inactivității sau transmiterea unor notificări pentru acest motiv. Clarificarea nu exclude declararea inactivității pentru alte cauze prevăzute de lege.

În acest context, contează două lucruri: administratorul să poată dovedi conformarea și să cunoască din timp căile de contestare a deciziei, în termenele prevăzute de lege.

Perspectiva avocatului

„Reperul din noiembrie nu trebuie tratat ca o formalitate contabilă. Un bilanț nedepus poate duce la declararea inactivității fiscale și la pierderea codului de TVA, iar nereactivarea în termenul legal poate conduce la o procedură de dizolvare. Recomand administratorilor să verifice acum, nu în ultima săptămână, dacă situațiile financiare au fost depuse și validate și dacă dețin recipisa”, explică doamna avocat Laura Dicu.

Administratorii pot descoperi problema abia când partenerul de afaceri sau banca o semnalează, adică după ce efectele s-au produs deja. De aceea, Laura Dicu consideră că verificarea preventivă poate evita necesitatea unor demersuri ulterioare de reactivare sau contestare.

Pași practici până la începutul lunii noiembrie

  1. Verificați depunerea. Confirmați că situațiile financiare pe 2025 au fost transmise electronic și validate și păstrați recipisa de validare.
  2. Verificați statutul fiscal. Consultați starea societății în evidențele ANAF, inclusiv pentru firmele din grup sau cele cu activitate redusă.
  3. Regularizați imediat. Dacă bilanțul lipsește, depuneți-l fără întârziere. Dacă firma nu a desfășurat activitate de la constituire, verificați și îndepliniți obligația de depunere a declarației pe propria răspundere. Lipsa activității doar în anul 2025 nu permite înlocuirea bilanțului cu această declarație.
  4. Verificați cadrul formal. Asigurați-vă că dreptul de folosință asupra sediului social este valabil, că există contul de plăți cerut de lege și că situația organelor statutare este în ordine.
  5. Pregătiți dovezile. Păstrați documentele care atestă conformarea, utile în cazul unei eventuale contestații. Dacă societatea a fost deja declarată inactivă, analizați condițiile reactivării și, după caz, contestarea deciziei. Termenul general de contestare este de 45 de zile de la comunicare, iar contestația nu suspendă automat executarea actului.

Concluzie

Pentru administratorii societăților cu raportări restante, luna octombrie este, așadar, un moment de verificare și remediere. Confirmarea depunerii, examinarea comunicărilor ANAF și clarificarea situației juridice a firmei pot preveni consecințe care depășesc costul unei amenzi și afectează continuitatea afacerii.

Doamna avocat Laura Dicu oferă consultanță juridică și reprezentare pentru companii și persoane fizice, în domenii precum dreptul societar, fiscalitatea, compliance și litigiile complexe.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE