Evenimente
Multe și mari semne de întrebare în cifrele bugetului
Multe și mari semne de întrebare în cifrele bugetului la 7 luni, principala certitudine fiind deteriorarea semnificativa a rezultatului bugetar. Si totusi, exista o explicatie… Am detaliat pentru PS News, precizeaza analistul Radu Soviani.
Pentru a-și atinge obiectivele, guvernul are nevoie de creștere economică de 8%. Deja lucrează la ea…
În anul de criză 2008, pentru a își atinge obiectivele anului 2009, guvernul avea nevoie de creștere economică de 5,5%, pe care a și inventat-o prin bugetul anului 2009. A fost scădere economică de aproape 6%.
În anul de criză bugetară 2019 (cheltuielile bugetare sunt estimate să depășească veniturile cu 31 de miliarde de lei), guvernul are nevoie de o creștere economică de 8% față de 5,5% programat pentru a își atinge obiectivele. A început să o inventeze și pe asta.
Deși economia în mod real este divergentă față de prognoze chiar și în condițiile falsificării creșterilor sub-raportate ale prețurilor din economie (în primul trimestru creșterea economică raportată a fost de 4,8% față de 5,5% programat pentru anul 2019 iar inflația anuală ,,doar’’ cea mai mare din Uniunea Europeană 5%), guvernul a început să lucreze la o creștere de 8% pentru anul 2019. O inventează din vorbe: ,,economia crește peste așteptări’’ sau din cifre bizare.
Dacă economia crește peste așteptări, de ce deficitele sunt superioare față de anul precedent? De ce în primele 7 luni ale anului, fiecare zi a însemnat o cheltuială pe datorie (din venituri inexistente și deci din împrumuturi), zilnic, de 86 de milioane lei, ajungându-se la finalul lunii iunie la un minus bugetar (datorie nouă) de 18,3 miliarde de lei în numai 212 zile?
Ca să avem o idee, în anul 2015, anul ratat cu știință și rea-creadință de către decidenți fie ei păpușați în rol de Președinte de țară, șef de guvern, ministru de finanțe sau guvernator BNR, deficitul bugetar (datoria nouă) la final de an era de 10,3 miliarde de lei. Acum, după numai 7 luni, este cu 80% mai mare decât valoarea anuală înregistrată în 2015. Iar la final de an, deficitul bugetar va fi triplu decât cel din 2015: peste 31 de miliarde de lei.
Strategii de lungă durată ai PSD care l-au manevrat pe Ponta în 2015 au realizat că acel an putea fi unul de cotitură pentru România în bine: anul în care, prin politici fiscale și monetare de bun simț, România ar fi putut fi deja în zona Euro, ar fi avut bani de salarii și pensii mai mari (dacă făcea restructurare bugetară și dacă ar fi absorbit bani europeni pentru infrastructură, pe scurt, dacă ar fi administrat inteligent finanțele publice. Cioloș, care a urmat după Ponta, s-a dovedit a fi același gen de paiață a strategilor de lungă durată care îl manevrau și pe Ponta – a pus în operă deteriorarea pe termen lung a finanțelor publice, girând reducerea de TVA (prea târziu și prea abrupt), populist, astfel încât într-un singur an de cioloșisme și tehnocrățeală deficitul bugetar a urcat cu 80% (pe măsurile garantate de Ponta, implementate de Cioloș). 2016, 2017, 2018 înseamnă circa 83 de miliarde de lei cheltuite pe datorie, din împrumuturi, o bucurie pentru cei care au vrut să netezească drumul României către o recesiune severă. Da. Suma și sursa majorărilor de salarii și pensii speciale din ultimii 3 ani acestea sunt: 83 de miliarde de lei, datorie.
În mod evident, datoria în creștere devine tot mai scump finanțabilă pentru România. După 7 luni din 2018, 46% din deficit reprezintă dobânzi la datoria veche și nou creată, într-un ciclul economic în care România ar fi putut să funcționeze cu excedent bugetar. Aceste împrumuturi pentru consum luate de guverne în ultimii 3 ani, girate de BNR, în perioadă de creștere economică, se apropie de echivalentul celor 20 de miliarde de Euro luate în criză, de la FMI, Comisia Europeană și ceilalți.
Situația ar fi stat ceva mai bine, dacă, într-un mod ticălos, premierii din ultimii ani și Mugur Isărescu nu s-ar fi înțeles să confiște din puterea de cumpărare a populației, prin inflație și să o facă și mai mult din 2020, așa cum au făcut în 2009. Ei se ascund ticălos și mincinos sub ideea de ,,performanță’’ spre exemplu cel mai mare ratangiu al țintelor de inflație lăudându-se cu ,,briliantul generat de brilianți’’ profit de 1,2 miliarde de lei, în fapt o banală injecție de scădere de cumpărare a populației cauzată de raportarea contabilă a deprecierii leului, în esență, nimic, dar nimic briliant. Maradona a fost briliant, dar băieții aștia nu sunt Maradona ci ,,maradoniști’’
Uitându-ne acum cu rezervele de rigoare pe cifrele publicate de către ministerul finanțelor, vedem că ele sunt din ce în ce mai greu a fi percepute drept credibile. Iată două exemple: în ultimele 12 luni, potrivit altei surse de date devenită profund discutabilă – Institutul Național de Statistică, aflăm că salariul mediu net s-a majorat cu 15,5% , până la 3.142 de lei. Apoi vine ministerul de finanțe și ne comunică: încasările din contribuțiile de asigurări (+16,6%) au fost influențate de ,,creșterea efectivului salariaților din economie, al câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie’’. Până aici ,,se pupă’’ cifrele. S-a majorat salariul cu 15,5% și da, se pot majora contribuțiile cu 16,6% (cu o creștere a numărului de salariați cotizanți la contribuții). Însă, această majorare ar trebui să se observe și în majorarea impozitului pe salarii. Avem 15%? Avem 16%? Ei bine, nu. Avem doar 0,4% încasări din impozit pe salariu. Devine astfel evident că sumele raportate drept creșteri de încasări din contribuții sunt de fapt artificii contabile asociate cu permutarea contribuțiilor și nu o creșterea reală a numărului de locuri de muncă, în ultimul an. Poate doar pe hârtie. Dacă ar fi existat asta în sectorul privat, real, s-ar fi văzut în profitul companiilor. Care ar fi vărsat un impozit pe profit mai mic generat de majorarea costurilor cu forța de muncă.
Și aici avem al doilea lucru suspect în datele publicate de ministerul finanțelor: brusc, în luna iulie 2019, impozitul pe profit raportat a fi încasat cunoaște un plus de 1,6 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, din care peste jumătate este plus generat doar în iulie 2019. Ministerul finanțelor nu explică cum o economie care crește cu 4,8%, în care impozitul pe salarii încasat se majorează doar cu 0,4% reușește, în fantastica lună iulie în care avea atât de mult nevoie să nu raporteze un deficit bugetar superior celui de 2% din iunie 2019, să încaseze atât de mult impozit pe profit (+15,9% raportat la perioada similară de anul trecut) în condițiile în care și salariile în sectorul privat s-au majorat (mult sub majorările din sectorul public), ceea ce ar fi trebuit să scadă profitabilitatea companiilor și implicit impozitul pe profit. Avem o singură explicație: aceea că guvernul se pregătește să falsifice din nou prognozele de creștere economică și să ,,admită’’ că a fost pesimist atunci când a estimat o creștere economiei de doar 5,5% la începutul anului, și că de fapt creșterea economică va fi de 8%, ba nu, 10%. Și asta în condițiile în care Europa a intrat în recesiune.
O pliere la condițiile reale ale economiei naționale și globale dar și o admitre a adevăratei cifre de creștere a economiei pentru anul acesta (real, între 2 și 3%) și la realele cifre de inflație (între 6 și 8%) ar însemna a recunoaștere a faptului că în România se lucrează după principiul: ,,fă-te că guvernezi’’. Sau după principiul: ,,fă-te că ești președinte’’. Sau după principiul: ,,fă-te că ești guvernator’’. Decât această admitere e mai ușor să pregătească declararea unei creșteri economice de 8%. Ba nu, 10%. Sau 12%. În condițiile în care, în mod real, nu există nici cea de 4%. (Irinel I.).
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
