Evenimente
1 decembrie 1918. Unirea nefructificată a românilor
Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.
În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.
Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.
Alegerea zilei de 1 decembrie, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia care a avut loc la 1 decembrie 1918.
După ce la 27 martie/9 aprilie 1918, cu majoritate zdrobitoare, Sfatul Țării moldovean hotăra unirea Basarabiei cu patria mamă și în Bucovina aveau să aibă loc evenimente desfășurate într-o strânsă legătură și unitate cu cele din Basarabia și Transilvania.
Astfel, la 28 noiembrie 1918, s-a desfășurat Congresul reprezentanților populației din Bucovina, care, într-o deplină unanimitate a adoptat o Moțiune prin care se hotăra „unirea necondiționata și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu regatul României.”
Actul final al desăvârșirii unității noastre naționale l-a constituit unirea Transilvaniei cu România.
La 1 decembrie 1918 au început lucrările Marii Adunări Naționale în cadrul căreia a fost prezentată declarația de unire. Vasile Goldiș, om de o vastă cultură, a avut cinstea să prezinte în fața delegaților hotărârea de unire care, la punctul 1 prevedea că „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat (…), adunati prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România (…)”
Cartea de Aur a istoriei României înscrie pentru eternitate Marea Unire din anul 1918 alături de acele evenimente memorabile care marchează ăn mod sacru trecutul glorios al neamului românesc. Este o dreptate a istoriei ca primul Parlament al României, ales după evenimentele din decembrie 1989, după 45 de ani de comunism, a hotărât ca cea mai importantă zi din istoria noastră contemporană – 1 Decembrie – să devină și să fie sărbătorită în fiecare an ca Ziua Naționala a României și a românilor de pretutindeni.
Evenimente
Un mare producător de zahăr din România CONCEDIAZĂ zeci de angajați. Ce ofertă li s-a făcut oamenilor?
Agrana România, unul dintre cei mai mari producători de zahăr de pe piața locală, va disponibiliza zeci de angajași de la Fabrica din Buzău, până la finele anului. Decizia companiei austriece a fost luată la câteva luni după oprirea procesului de rafinare.
Producătorul austriac a notificat Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Buzău, anunțând că s-a ajuns la un acord cu sindicaliștii, iar din decembrie vor pleca acasă peste 50 de oameni, potrivit regulile privind concedierea colectivă.
„Începând cu 10 decembrie, 55 de salariați vor fi afectați de măsura concedierii, dintr-un număr de aproximativ 350 cât înseamnă tot grupul Agrana. Aceste persoane care vor fi concediate vor primi plăți compensatorii, respectiv 6 salarii brute individuale pentru o vechime între 1-10 ani, 9 salarii pentru o vechime între 10 și 15 ani, 12 salarii pentru vechime 15-20 de ani și pentru peste 20 de ani, 15 salarii brute individuale”, a declarat directorul AJOFM Buzău pentru presa locală.
Acesta a precizat că în total sunt în jur de 350 de persoane angajate şi din acest grup, 55 de salariaţi sunt concediaţi, „în niciun caz nu reiese că s-ar închide fabrica”. nici că va fi relocată
Evenimente
Este scandal uriaș pe implementarea salariului european. Sindicaliștii cer guvernului măsuri de urgență
Este scandal uriaș pe implementarea salariului european în țara noastră. Sindicaliștii cer de urgență Guvernului să stabilească mecanismul de creștere al venitului și cer să fie respectate prevederile directivei, potrivit Realitatea Plus.
Potrivit calculelor făcute de sindicate, venitul brut ar trebui să ajungă la 4.300 de lei, însă simulările de până acum arată că salariul va ajunge la 4.100 de lei brut ceea ce înseamnă un salariu net de puțin peste 2.400 de lei.
Miercuri, sindicatele și patronatele discută cu premierul despre venit, iar sindicaliștii cer ca formula de calcul să fie bazată pe date efective și nu pe prognoze.
Mai mult, directiva spune că salariul minim se va raporta la jumătate din salariul mediu. Ultimele date publicate de INS arată că în luna august salariul mediu a scăzut.
Evenimente
Ce angajați români din străinătate vor beneficia de al 13-lea salariu și prime de Crăciun?
Românii care lucrează în unele țări ale Uniunii Europene se pot bucura chiar și de al 14-lea salariu, precum și de bonusuri acordate la final de an. Mai precis, este vorba de două state care acordă astfel de beneficii angajaților.
În Austria şi Italia, angajaţii primesc două salarii în plus pe an. Unul dintre ele vine chiar înainte de vacanța de vară, în timp ce celălalt este plătit înaintea sărbătorilor de Crăciun.
Românii care lucrează în aceste două țări se pot bucura din plin de al 13-lea și al 14-lea salariu. Acestea sunt numite „Prime de Crăciun și de vacanță” sau uneori „al 13-lea și al 14-lea salariu”, scrie BZI.
Alte țări UE care le oferă bonusuri angajaților se află Portugalia, Spania, Grecia, Austria și Italia.
Unele companii împart cele două plăți speciale pe cursul anului, la fiecare trei luni, adică de patru ori pe an.
-
Uncategorizedacum o zi
Adams Vision lansează campania de toamnă pentru creșterea imunității
-
Evenimenteacum 2 zile
SERIAL MARATON DE INTERVIURI EXPLOZIVE, LA REALITATEA PLUS. DEZVĂLUIRI DIN SUFRAGERIA LUI VANGHELIE CARE RESCRIU ISTORIA
-
Evenimenteacum o zi
MARIAN VANGHELIE, DEZVĂLUIRI BOMBĂ DIN INTERIORUL STATULUI PARALEL. DOCUMENTELE ȘI ÎNREGISTRĂRILE CARE ZDRUNCINĂ DIN TEMELII GAȘCA PENALILOR
-
Uncategorizedacum o zi
Cum un Magazin Online Crește Vizibilitatea Afacerii Tale
-
Uncategorizedacum o zi
Nature Republic: O oază de natură pentru îngrijirea delicată a pielii și a părului
-
Evenimenteacum o zi
Benyamin Steinmetz, miliardarul din spatele afacerilor de la Roșia Montană și Ferma Băneasa, reținut la Atena – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. PREȚURI MAI MICI ȘI SECURITATE ENERGETICĂ PRIN ENERGIE VERDE
-
Evenimenteacum 24 de ore
TU DECIZI! LIA OLGUȚA VASILESCU: ÎL VĂD PE MARCEL CIOLACU PREȘEDINTE ȘI MI-AȘ DORI SĂ CÂȘTIGE. ȘTIU CÂTĂ EMPATIE ARE