Evenimente
Jocul politic în jurul valorii de 4,8 lei pentru un Euro a imputinat rezervele valutare cu peste un miliard de Euro

(Preluare Inpolitics):
Ziua de 1 decembrie a fost, anul acesta, una mai specială: pe lîngă aniversarea Marii Uniri, a fost și prima zi națională din cel de al doilea mandat prezidențial, obținut prin alegerile din 24 noiembrie. Un mandat care a încununat, declarativ cel puțin, lupta președintelui cu ”hidra pesedistă”, firul călăuzitor al primilor săi cinci ani la Cotroceni. Proclamînd marea victorie în fața PSD, ar fi fost de așteptat ca președintele să arunce o ploaie de decorații și onoruri peste cei care i-au fost alături în această luptă pe viață și pe moarte. De ce nu a făcut-o?
Am fost, probabil, primii care atrăgeam atenția, zilele trecute, că la scurt timp după alegeri, Klaus Iohannis a revărsat un potop de avansări în grade și de decorări ale șefilor serviciilor secrete autohtone, SRI, SIE, STS, SPP, ale unor oameni din MAI și MApN șamd. Interesant de aflat meritele, bunăoară, ale celor din STS care au dat cunoscutul chix în cazul Caracal, soldat cu decapitarea serviciului.
”Securitatea națională reprezintă condiția fundamentală a existenței națiunii și a statului român și urmărește să asigure starea de normalitate la care aspiră societatea, cetățenii și Statul Român, pe temeiul eforturilor care vizează deplina instaurare a legalității, făurirea prosperității economice, echilibrul social și stabilitatea politică. România normală este România în care cetățeanul are încredere în stat, în instituțiile acestuia și în care se simte în siguranță și protejat.” grăit-a președintele la ceremonia de vineri, de la Cotroceni, după decorarea oamenilor din servicii.
Zeci și zeci, poate sute, de persoane decorate ori avansate, cu numele secretizate, nu de alta, dar să nu periclităm siguranța națională cînd le așternem epoleții pe umeri.
O răsplată pe deplin cuvenită, știută fiind încrederea maximă pe care o au în acest moment cetățenii în instituțiile statului.
În acele instituții care gazează cetățenii la proteste de stradă, care nu pot lămuri luni de zile cazul a două copile răpite, care bat pasul în tragedia de la Colectiv, care pierd lupta cu oile înecate, care audiază 5000 de martori într-un singur proces, fie el și al revoluției și exemplele ar putea continua. Da, ultimii ani au adus cu sine o mare creștere a încrederii cetățenilor în instituțiile statului, în special în cele din domeniul siguranței.
Adevăratele semne de întrebare nu sunt ridicate, totuși, de suspecta generozitate a președintelui față de băieții din serviciile secrete. O generozitate care pare să explice una dintre marile ciudățenii ale anului: de ce a vrut Iohannis să aniverseze Revoluția din decembrie 1989 în ziua de 20 mai. Iar răspunsul, de abia acum întrezărit, e că președintele dorea ca avansările în grad din servicii să aibă loc, în mod excepțional, cu cîteva zile înaintea alegerilor europarlamentare și nu la final de an, după ce ambele alegeri se vor fi epuizat.
Nu s-a putut, din cauza reacției opiniei publice, dar s-a terminat, oricum, totul cu bine.
Președintele și-a văzut sacii electorali în căruță, de acum poate să-și răsplătească oamenii devotați, cu numerele 1 și 2 din SRI în frunte.
Cum spuneam, adevăratele semne de întrebare legate de ceremoniile cotroceniste din ultimele zile vine nu dinspre comunitatea de informații, ci dinspre societatea civilă.
Pentru președinte, ordinea priorităților a fost clară: întîi a decorat societatea militară, abia ulterior pe cea civilă.
Dincolo de asta, surpriză maximă: oamenii societății civile au fost niște dezertori politici, precum Sorin Câmpeanu, figuri controversate precum Daniela Vișoianu, cîteva universități incluzînd omniprezenta ”Lucian Blaga” din Sibiu, universitarul Mircea Dumitru, recent deconspirat drept turnător la Securitate, un actor craiovean, cîteva muzee și cam atît.
Bomba nucleară, zicem noi, e absența de pe lista civililor decorați de Iohannis – la capătul unui mandat marcat de lupta împotriva ciumei roșii – exact a celor care s-au implicat cel mai mult în această bătălie. A celor care, măcar în aparență, au riscat cel mai mult.
E vorba de ONG-urile anticorupție care s-au ocupat ani de zile de organizarea mișcărilor de protest, de liderii lor, de personalitățile publice care s-au aflat, la propriu, în stradă, de intelectualii care s-au luptat cu măsurile guvernărilor pesediste etc.
Iohannis nu i-a decorat pe cei de la Corupția ucide, de la Inițiativa România, de la VedemJust, de la Asociația Civică ProFest, Asociația România Vie, Miliția Spirituală, Centrul Român pentru Politici Europene, Corupția Ucide, Freedom House România, Geeks for Democracy, grupurile #Rezist din întreaga țară și din diaspora.
Nu i-a decorat pe filosoful Mihai Șora, scriitorii Ana Blandiana și Mircea Cărtărescu, muzicianul Tudor Chirilă, actorii și regizorii Maia Morgenstern, Oana Pellea, Sanda Manu, Dragoș Bucur, Lia Bugnar, Dan Bordeianu, Cătălina Grama, Victor Rebengiuc, Medeea Marinescu, cântărețele Delia Matache ori Dana Nălbaru, gimnasta Andreea Răducan și mulții alții care s-au aflat direct în stradă ori au sprijinit protestele în fel și chip.
Nu l-a decorat pe cetățeanul cu plăcuța suedeză, nici pe tînăra cu ”Mă piș pe el de vot”, nici pe Marin Ceaușescu, Florin Bădiță, Cristi Dide, Mălin Bot, Sandi Matei, Angie, Grigore Cartianu, C.T.Popescu, Ioana Ene Dogioiu, nici pe cei de la Rise Project.
Nu a fost decorat de către președinte nici filantropul George Soros.
Dacă mandatul lui Iohannis a fost definit în principal de lupta împotriva guvernelor PSD, atunci toți cei sus pomeniți meritau să li se recunoască meritele civice de la cel mai înalt nivel la fel de mult ca lui Sorin Câmpeanu ori Mircea Dumitru.
La finalul unui mandat victorios, Klaus Iohannis nu i-a adus aproape, într-o manifestare omagială, organizată special la palatul Cotroceni, pe niciunul dintre cei care l-au susținut ani de zile în bătălia contra ciumei roșii și în mijlocul cărora a descins personal cînd a simțit nevoia.
I-a adus, în schimb, i-a onorat și avansat pe cei din serviciile secrete.
De unde această ingratitudine prezidențială?
Un apropiat mai mucalit îmi explică: atunci cînd onorezi șefii, nu are sens să te mai complici și cu angajații.
Dar, e, desigur, doar o malițiozitate pe care noi nu o vom lua în serios. Și vom continua să așteptăm explicații oficiale de la vechiul-nou președinte.
Evenimente
PROTESTUL SĂRĂCIEI, LA COTROCENI. PRINTRE REVENDICĂRI, REDUCEREA SUBVENȚIILOR ȘI ELIMINAREA PRIVILEGIILOR PENTRU PARTIDE ȘI PARLAMENTARI
Sute de oameni ies în stradă, astăzi, să protesteze în fața Palatului Cotroceni. Sunt revoltați din cauza traiului tot mai greu, dar și din cauza faptului că decidenții din coaliție continuă să ignore vocea poporului. Oamenii cer stoparea imediată a măsurilor de austeritate, care lovesc în muncitori și pensionari.
Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA” anunţă organizarea unui protest la Cotroceni, astăzi, începând cu ora 11:00, reclamând lipsa de transparenţă a decidenţilor politici şi lipsa unei consultări reale a societăţii. Sindicaliştii cer, printre altele, o reformă fiscală echitabilă, stoparea măsurilor de austeritate, care „lovesc în lucrători şi cetăţeni”, redimensionarea „corectă” a administraţiei publice, „nu prin tăieri, ci prin investiţii în resursă umană”, reducerea subvenţiilor şi eliminarea privilegiilor pentru partide şi parlamentari şi o Preşedinţie activă, care să medieze conflictele sociale şi să garanteze justiţia socială. Potrivit Cartel Alfa, problema deficitului este esenţial determinată de incapacitatea de colectare şi de un sistem fiscal retrograd.
„În ciuda promisiunilor post-electorale privind transparenţa, consultarea reală şi orientarea politicilor către nevoile societăţii, decidenţii din coaliţie continuă să ignore vocea lucrătorilor şi a sindicatelor. Puterea lucrătorilor este solidaritatea, iar acum, mai mult ca oricând, trebuie să ne facem auziţi! România se află într-o criză socială şi economică profundă, iar răspunsul autorităţilor constă în măsuri de austeritate, în ciuda dovezilor clare că problema deficitului este in mod esenţial determinată de incapacitatea de colectare şi de un sistem fiscal retrograd care nu asigură suficiente venituri pentru a susţine în mod adecvat infrastructura publică şi cheltuielile necesare funcţionării aparatului de stat”, menţionează CNS Cartel Alfa într-un comunicat de presă.
Potrivit sindicaliştilor, România are servicii publice esenţiale subfinanţate şi un aparat bugetar subdimensionat, nu supradimensionat.
„Tăierile de personal, blocarea angajărilor şi reducerea şi mai acută a finanţării serviciilor publice paralizează instituţiile afectează cetăţenii şi subminează orice şansă de redresare durabilă”, se arată în comunicat.
Cartel Alfa cere o reformă fiscală echitabilă, în care sarcina să fie distribuită corect între capital şi muncă, orice măsuri de reducere a cheltuielilor publice să înceapă „în primul şi în primul rând” cu decidenţii politici (partide si parlamentari) prin reducerea subvenţiilor şi eliminarea privilegiilor, stoparea imediată a măsurilor de austeritate, care lovesc în lucrători şi cetăţeni, redimensionarea corectă a administraţiei publice, nu prin tăieri, ci prin investiţii în resursă umană, dialog social real şi incluziv, cu participarea tuturor actorilor – sindicate, patronate şi societate civilă, şi o Preşedinţie activă, care să medieze conflictele sociale şi să garanteze justiţia socială.
„Este inacceptabil ca politica fiscală a ţării să fie dictată doar de mediul de afaceri şi de grupuri de lobby interesate exclusiv de păstrarea profitului existent. România are nevoie de un Preşedinte mediator, nu de un spectator care validează tacit politici nedrepte. În locul unei reforme fiscale construite împreună cu partenerii sociali, guvernanţii susţin măsuri care vor sărăci şi mai mult lucrătorii, fără a atinge cauzele reale ale dezechilibrelor bugetare”, precizează Cartel Alfa.
Sursa citată reaminteşte decidenţilor că România are printre cele mai mici taxe pe business din UE, contribuţia lucrătorilor la bugetul social (pensii şi sănătate) depăşeşte cu mult 50%, ceea ce contravine standardelor internaţionale, pe care România le-a ratificat, număr restrâns de funcţionari raportat la populaţie.
„Fără realizarea unei reforme energetice care să creeze competitivitatea companiilor din România inflaţia va eroda orice politică de echilibrare. Păstrând aceleaşi persoane din actualul guvern în viitorul guvern – miniştri care nu au realizat obligaţiile din PNRR la termen şi în sensul reformei reale –, noua echipă guvernamentală nu va fi mai eficientă”, subliniază confederaţia sindicală.
CNS Cartel Alfa cere Preşedintelui României să îşi asume rolul constituţional de mediator între stat şi societate, să apere interesele tuturor cetăţenilori, nu doar ale privilegiaţilor, să iniţieze un pact social pentru reconstrucţia României, bazat pe justiţie socială, solidaritate şi responsabilitate.
„Protestul din 12 iunie nu este doar despre salarii şi condiţii de muncă – este despre viitorul nostru comun. Este despre ce fel de societate vrem să construim: una a echităţii şi demnităţii, sau una a sacrificiului unora pentru privilegiile altora? Împreună suntem mai puternici. Ne vedem în stradă!”, încheie sindicaliştii Cartel Alfa.
Evenimente
Prețurile carburanților ar putea crește semnificativ. Scenariu de coșmar pentru români, toate prețurile ar sări în aer
Gaura din bugetul de stat ar putea fi plătită inclusiv de șoferi. La negocierile pentru stabilirea pachetului fiscal care are ca scop reducerea deficitului din România se discută, potrivit unor surse, și creșterea accizelor la carburanți cu 20%.
Această creștere a accizelor la benzină și motorină ar însemna că, la pompă, carburanții vor fi mai scumpi cu circa 40 de bani pe litru, potrivit Realitatea Plus.
Concret, șoferii vor plăti cu aproximativ 20 de lei mai mult la plinul de benzină și cu 18 lei mai mult cel de motorină.
Evenimente
Statul a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei datorie! Avertismentul directorului Trezoreriei
Directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, a anunțat că statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care, în februarie, nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari.
Ieșirea publică a directorului general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind depășirea pragului de 1.000 miliarde lei datorie publică este un act excepțional cu valoare de avertisment tehnocrat de rang înalt.
Într-un context obișnuit, astfel de informații sunt comunicate prin canale instituționale și fără declarații anticipative. Faptul că directorul Trezoreriei a vorbit public înainte de publicarea oficială a datelor indică o tensiune gravă între responsabilitatea tehnică și deriva politică actuală.
-
Evenimenteacum 2 zile
PSD ar putea să nu intre la guvernare alături de USR. Mărul discordiei îl reprezintă măsurile de reducere a deficitului – SURSE
-
Evenimenteacum 2 zile
MONEDA EUROPEANĂ ȘI ALTE VALUTE IMPORTANTE SCAD ÎN RAPORT CU LEUL
-
Evenimenteacum 2 zile
Banii din pensii private, Pilonul II şi Pilonul III, vor putea fi încasaţi prin retragere programată sau pensie viageră
-
Evenimenteacum o zi
Dragoş Anastasiu, despre ajutorul de deces: Nu am discutat sau propus tăierea ori diminuarea acestuia
-
Evenimenteacum o zi
Datoria României, o bombă cu ceas care nu mai poate fi ignorată. Semnal de alarmă de la Mugur Isărescu
-
Evenimenteacum o zi
Teoria chibritului: Burduja, ministrul explicațiilor inutile și al facturilor uriașe. România, în beznă
-
Evenimenteacum 23 de ore
Energia solidarității, pe spinarea românilor: cum a ajuns Sebastian Burduja arhitectul unei inechități energetice
-
Evenimenteacum 20 de ore
INFLAȚIA A SĂRIT ÎN AER ÎN LUNA MAI. TĂVĂLUG DE SCUMPIRI PENTRU ROMÂNII DE RÂND, ÎNAINTE DE CATASTROFA FACTURILOR DE ENERGIE