Connect with us

Evenimente

Judecatorii ICCJ sunt fierti pe un membru CSM

Publicat

pe

Dacă ,,omul de rând” al lui Iohannis este cel care joacă golf miercurea la Clubul Diplomaților sau cel care nu reușește să justifice cum trăiește, cu familia lui, cu 3000 de lei pe lună, da, în acest caz Iohannis are dreptate: pentru ,,omul lui de rând”, impactul deciziei S&P nu va fi măsurabil, întrucât omul LUI de rând nu plătește golful sau pe cei care îi cară crosele, costurile fiind acoperite de la buget. #rating. Am detaliat, mai jos precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

,Pentru omul de rând, impactul revizuirii S&P nu va fi măsurabil”. Iohannis când dă testul PISA?
Sau despre ,,omul de rând” al lui Iohannis în comparație cu ,,omul LUI de rând”. Tare sunt curios ce înțelege domnul Klaus Iohannis prin ,,omul de rând”. Pentru că din declarația lui de după reducerea perspectivei de rating suveran al României, de la ,,stabilă” la ,,negativă” de către cea mai mare agenție de rating din lume – S&P îmi apare ca o necesitate ca domnul Klaus Iohannis să dea, până de Crăciun, testele PISA.
Dacă ,,omul de rând” al lui Iohannis este cel care joacă golf miercurea la Clubul Diplomaților sau cel care nu reușește să justifice cum trăiește, cu familia lui, cu 3000 de lei pe lună, da, în acest caz Iohannis are dreptate: pentru ,,omul lui de rând”, impactul deciziei S&P nu va fi măsurabil, întrucât omul LUI de rând nu plătește golful sau pe cei care îi cară crosele, costurile fiind acoperite de la buget.
Pentru că omul de rând începe deja să plătească prețul retrogradării dispuse CORECT, dar pentru motive expriamte ERONAT, de către S&P. Dobânda ROBOR a urcat astăzi la cel mai înalt nivel din luna septembrie (ROBOR la 3 luni este de 3,09% și va mai urca în continuare). Doar în ultimele 10 zile, ROBOR la trei luni s-a majorat de la 2,99% la 3,09%, cu 0,1 puncte procentuale (ceea ce înseamnă o majorare a costurilor cu dobânzile, în numai 2 săptămâni, cu aproape 3,5%). Majorare pe care o simte omul de rând, dar pe care nu o simte OMUL LUI DE RÂND. Asta mușcă din venitul disponibil al omului de rând, are un impact măsurabil și nu are niciun impact asupra omului LUI de rând, cel care joacă golf pe bani publici sau cel care nu își poate justifica traiul de zi cu zi. Oamenii LUI de rând.
Nu este însă prima oară când Iohannis se exprimă prost. Dacă ar fi spus că omului de rând nu îi pasă de retrogradarea S&P, poate ar fi avut dreptate. Dar Iohannis minte categoric spunând că impactul modificării perspectivei de risc (înrăutățire) nu este măsurabil pentru omul de rând. Este chiar foarte măsurabil. Modificarea dobânzilor din piața monetară este o primă măsură.
Așa cum și costurile crizei sunt măsurabile sau costurile subordonării politice ale BNR în apărarea nivelului de curs de 4,8 lei până la turul II al prezidențialelor, ca să se realeagă Iohannis. Peste un miliard de Euro a risipit BNR în luna noiembrie din rezerva valutară, ca să îi sufle în spate (respectiv în ceafă), candidatului Iohannis.
Dar proababil că Iohannis a primit o informare de la SRI și s-a considerat informat și anume că omul de rând nu este impactat măsurabil de decizia S&P.
Altceva, în afară de faptul că decizia S&P are un impact măsurabil asupra omului de rând este la fel de important. Am detaliat ieri pentru psnews, și reiau aici comentariul și anume:
Motivul real al reducerii perspectivei de rating este ca economia a fost gestionata prost de vechiul guvern si este gestionata si mai prost de actualul guvern.
Reducerea perspectivei de rating a Romaniei de catre cea mai importanta agentie globala, S&P, de la stabil la negativ (si la doar un pas de retrogradarea la categoria JUNK – respectiv – recomandat pentru investitii cu grad ridicat de risc), este o decizie corecta din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice, dar care subliniaza proasta gestionare a finantelor publice din prezent, nu din trecut. In evaluare, S&P face atat erori de judecata cat si aprecieri politice eronate, insa asta conteaza mai putin pentru ca important este nu cum ajunge S&P la concluzii ci concluzia la care ajunge, iar concluzia este una corecta: cei care vor investi in Romania vor solicita dobdanzi mai mari, intrucat perspectiva de risc s-a majorat si pe buna dreptate. Ca sa sumarizez, este o decizie corecta, dar din motive diferite decat cele invocate public de S&P.
In privnita gestionarii relatiei cu S&P guvernul actual da dovada de o lasitate infioratoare: parca si-au dorit aceasta retrogradare, parca au vrut-o cu tot dinadinsul pentru a da vina pe greaua mosternire si relevant pentru acest lucru este ca actualul guvern a reusit sa determine analistul S&P sa insereze chiar de la inceput o fraza politica, care nu isi avea locul si oricum este fara sens.
Fraza la care ma refer, plina de politica si subtire din punct de vedere economic este urmatoarea: ,,deviatiile de cheltuieli mari facute de guvernul precedent au fortat actualii lideri sa revizuiasca in sus tintele de deficit pentru 2019 si 2020, fata de incetinirea economiei. Majorarile de salarii si pensii vor contribui la largirea deficitului de cont curent in 2020, deja substantial. Presupunem ca vor incepe masuri de consolidare fiscala anul urmator, dar structura rigida a bugetului si mediul politic volatil aduc riscuri pentru acest scenariu”.
In primul rand ca nu e vorba despre deviatii de cheltuieli ale ,,precedentului guvern” ci ale precedentilor lideri, care in esenta, sunt aceiasi. Guvernul a pus in practica politica decisa de parlament, iar parlamentul nu s-a schimbat. Majorarile de salarii si pensii au trecut fara nicio problema de Presedintele Romaniei, care mai mult, a castigat alegerile prezidentiale cu promisiunea sa si a noului guvern ca vor continua majorarile de salarii si pensii, conform calendarului. Deci ceea ce a facut precedentul guvern, ca derapaj, baietii noi si onesti sublimeaza: amplifica derapajul.
Iată și promisiunea lui Iohannis cu care a câștigat alegerile și care a stat la baza deciziei de înrăutățire a perspectivei de rating:

Revizuirea deficitului bugetar in sus este pusa de analistii S&P pe seama incetinirii economiei (ceea ce se intampla oricum) dar, aici este partea a doua politica – vechiul guvern poate sa sustina, neconvingator, ca deficitul lui ar fi fost mai mic, ba poate chiar ar fi reusit sa raporteze un deficit mai mic de 4,4%. Tineti minte ca la anuntul rectificarii, prima tinta de deficit a noului guvern era de 4%, iar acum este deja 4%. Or, noul deficit reflecta in esenta politica NOULUI GUVERN, si nu mai reflecta pe a vechiului. Cum poate demonstra S&P ca deficitul nu ar fi fost, spre exemplu, 3,5% in 2019 daca ramanea vechiul guvern?
În al treilea rand: cum poate sa creada S&P ca va fi redus deficitul bugetar de la 4,4% in 2019 pana la 3,6% in 2020, de noul guvern, asa cum si-a asumat? Raspunsul este simplu: NU CREDE. Si are si motive sa nu creada: deja noua majoritate ia masuri pentru adancirea deficitului (parerea mea este ca va fi dublu fata de cel estimat in 2020, de 3,6%, respectiv aproape 7%).
Si eu, si S&P stim ca masura eliminarii supra-accizei si cea anuntata a abrogarii taxei bancare, pe telecomunicatii etc (din OUG 114) sunt de natura SA MAJOREZE deficitul, nu sa il scada. Acesta motivul real al reducerii perspectivei de rating. economia a fost gestionata prost de vechiul guvern si este gestionata si mai prost de actualul guvern. S&P retrogradeaza economia pentru ce face actualul guvern (care nu face nimic bun) nu pentru ce a facut vechiul guvern (care a facut multe lucruri proaste).
Si inca ceva: daca guvernul asta nou ar fi avut ceva minte, l-ar fi recuzat pe analistul S&P. va reamintesc, ca in martie, acelasi analist a avut motive solide sa retrogradeze perspectiva, dar guvernul de atunci, nu cu mult mai inteligent, dar mai atent, a facut apel la decizia analistului Si a castigat acest apel, prin urmare, perspectiva de rating ramanand nemodificata pana azi, cand reflecta rezultate si promisiunile actualului guvern. Era un motiv suficient de recuzare a analistului, doar ca actualul guvern, iresponsabil, nu si-a dorit recuzarea analistului (care in esenta ajunge la o concluzie corecta, la fel cum ajungea si in martie 2019) dar de data asta vine si cu comentarii politice).
In orice caz, dupa admiterea apelului din martie 2019, cand analistul si-a inghitit dorinta de modificare a perspectivei, este foarte clar ca judecata sa a fost intunecata iar intunecarea judecarii a fost chiar alimentata politic de actualul guvern, subliniez, chiar daca ajunge la o concluzie corecta, dar pentru motive diferite, pe care analistul nu le spune in clar: actualul guvern gestioneaza si mai prost econonomia Romaniei fata de guvernele anterioare, care au gestionat-o TOT prost. (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Lovitură pentru Guvernul Ciolacu. Comisia Europeană cere suspendarea celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro

Publicat

pe

România nu și-a respectat angajamentele luate în ceea ce privește reforma întreprinderilor de stat, dar şi cele legate de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor. Motiv pentru care Comisia Europeană cere suspendarea tranșei de plată numărul 3, din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.

Comisia Europeană (CE) a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.

În acest context, Comisia Europeană propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. „Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, precizează Executivul comunitar în comunicat.

Potrivit sursei citate, cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se află stimularea eficienţei energetice în industrie. Astfel, a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

De asemenea, în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii, a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.

În plus, vor fi investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent în condiţiile în care au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiţii şi de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziţie o lună pentru a-i transmite Comisiei observaţiile sale.

„În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România. În cazul în care, în urma observaţiilor transmise de România, Comisia îşi confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăţi (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre”, se mai arată în comunicatul CE.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea şi va efectua plata cuantumului suspendat, apreciază reprezentanţii CE.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. 

Citeste in continuare

Evenimente

Un mare producător de zahăr din România CONCEDIAZĂ zeci de angajați. Ce ofertă li s-a făcut oamenilor?

Publicat

pe

Agrana România, unul dintre cei mai mari producători de zahăr de pe piața locală, va disponibiliza zeci de angajași de la Fabrica din Buzău, până la finele anului. Decizia companiei austriece a fost luată la câteva luni după oprirea procesului de rafinare.

Producătorul austriac a notificat Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Buzău, anunțând că s-a ajuns la un acord cu sindicaliștii, iar din decembrie vor pleca acasă peste 50 de oameni, potrivit regulile privind concedierea colectivă.

„Începând cu 10 decembrie, 55 de salariați vor fi afectați de măsura concedierii, dintr-un număr de aproximativ 350 cât înseamnă tot grupul Agrana. Aceste persoane care vor fi concediate vor primi plăți compensatorii, respectiv 6 salarii brute individuale pentru o vechime între 1-10 ani, 9 salarii pentru o vechime între 10 și 15 ani, 12 salarii pentru vechime 15-20 de ani și pentru peste 20 de ani, 15 salarii brute individuale”, a declarat directorul AJOFM Buzău pentru presa locală.

Acesta a precizat că în total sunt în jur de 350 de persoane angajate şi din acest grup, 55 de salariaţi sunt concediaţi, „în niciun caz nu reiese că s-ar închide fabrica”. nici că va fi relocată

Citeste in continuare

Evenimente

Este scandal uriaș pe implementarea salariului european. Sindicaliștii cer guvernului măsuri de urgență

Publicat

pe

Este scandal uriaș pe implementarea salariului european în țara noastră. Sindicaliștii cer de urgență Guvernului să stabilească mecanismul de creștere al venitului și cer să fie respectate prevederile directivei, potrivit Realitatea Plus.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, venitul brut ar trebui să ajungă la 4.300 de lei, însă simulările de până acum arată că salariul va ajunge la 4.100 de lei brut ceea ce înseamnă un salariu net de puțin peste 2.400 de lei.

Miercuri, sindicatele și patronatele discută cu premierul despre venit, iar sindicaliștii cer ca formula de calcul să fie bazată pe date efective și nu pe prognoze.

Mai mult, directiva spune că salariul minim se va raporta la jumătate din salariul mediu. Ultimele date publicate de INS arată că în luna august salariul mediu a scăzut.

Citeste in continuare

Trending