Evenimente
Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA
(Preluare PRESA CURATĂ):
Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători!
DNA a ţinut un dosar pe un judecător şi peste 12 ani. 5 dosare pe magistraţi au stat peste 5 ani în DNA, peste 1900 de judecători din România au fost vizaţi de DNA, uneori instanţele aproape cu totul . 97,08% din cererile de supraveghere a magistraţilor au fost admise!
Horărârea plenului CSM, publicată ieri, prin care se adoptă raportul Inspecţiei Judiciare după verificările făcute la DNA pe dosarele făcute magistraţilor, arată că în mai bine de 4 ani, DNA cercetat mai bine de 1900 de judecători care au fost prinşi în dosare penale, 5 dosare pe judecători făcute de Secţia I a DNA şi DNA Piteşti au stat în nelucrare mai bine de 5 ani, ba chiar un dosar a fost ţinut pe un judecător şi timp de 12 ani şi 6 luni, iar după aceea a fost clasat, iar un altul a fost ţinut timp de 7 ani şi 2 luni.
Raportul arată sursele, metodele de operare, măsurile şi procedurile folosite de DNA în dosarele făcute pe judecători şi procurori, la limita sau în afara legii, şi mai subliniază că procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică pe magistraţi a fost de un nivel uriaş: 97,08%!
Aşa se face, potrivit Hotărârii CSM de 128 de pagini şi raportului Inspecţiei Judiciare, votat şi el de CSM, DNA – structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale – au înregistrat 1459 de dosare pe procurori. În 163 de dosare pe procurori, cercetările au fost pe sesizare din oficiu, în 1296 de dosare- cercetările au fost ca urmare a plângerilor şi disjungerilor. Au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri CSM şi 5 inspectori judiciari procurori
DNA- strcutura centrală şi cele 14 structuri teritoriale- au îngresitat 1443 dosare pe judecători, din ele 1208 au fost soluţionate iar 235 nu au fost soluţionate când s-a înfiinţat SIIJ. În 113 (77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) dosare pe judecători cercetările au fost pe sesizări din oficiu, iar în 1368 de dosare cercetările au fost ca urmare a plângerilor, denunţurilor, disjungerilor. Au fost vizaţi în total 1962 de judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă, 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foŞti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari.
În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători: 293 în materie penală, 1293 în materie civilă, 11 judecători membri CSM, 1 judecător CCR, 5 judecători inspectori.
În doarele nesoluţionate, au fost vizaţi în total 433 judecători: 59 în materie penală, 365 în materie civilă, 2 membri CSM, 7 inspectori judiciari.
În plus, au existat situaţii în care judecători au fost vizaţi de mai multe dosare, unele soluţionate, altele nesoluţionate sau în care o singură sesizare viza mai mulţi judecători care erau vizaţi şi de alte plângeri, denunţuri sau sesizări.
Pe de altă parte, au fost identificate numeroase situaţii în care judecătorii care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri DNA teritoriale diferite, ori judecători care nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care în vizau sau în vizează, sau judecători care au fost transferaţi la unităţi de parchet.
Există un număr semnificativ de cauze în care plângerile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.
5 dosare pe care DNA le-a ţinut mai mult de 5 ani: unul l-a ţinut 12 ani şi 6 luni până l-a închis, un altul 7 ani şi 2 luni până l-a închis
Secţia I a DNA:
dosar disjuns din 2004 pe un judecător sindic din Tribunalul Timiş- Secţia comercială şi de contencios administrativ, care a fost soluţionat prin clasare la 23.08.2018, înainte de înfiinţarea SIIJ, după 12 ani şi 6 luni de la înregistrare.
Dosar din 2.07.2013 pe un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, lăsat în nelucrare şi soluţionat prin clasare înainte de înfiinţarea SIIJ, la 24.08.2018, după 5 ani şi 1 lună.
DNA Piteşti:
Dosar înregistrat în 7.05.2010, pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, soluţionat prin clasare la 18.08.2017, după 7 ani şi 2 luni, în care au fost prelungite succesiv timp de 7 ani autorizaţiile de interceptare. Dosarul are 8 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 25.02. 2013, pe un judecător sindic de la Tribunalul Mehedinţi, clasat pe 11.10.2018, după 5 ani şi 8 luni. Dosarul are 4 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 23.05.2013 pe judecători de la judecătoria Drăgăşani, soluţionat prin clasare şi declinare la 27.09.2018, după 5 ani şi 4 luni, înainte de înfiinţarea SIIJ. Dosarul are 3 volume de urmărire penală!
78 de dosare pe magistraţi au zăcut în DNA până la 5 ani. 21 de dosare pe magistraţi a avut numai DNA Braşov, 13 dosare pe magistraţi a avut DNA Ploieşti. Prin dosarele făcute şi ţinute, DNAurile din ţară şi-au ţinut sub control instanţele
9 dosare pe magistraţi Secţia I a DNA:
Secţia I a DNA, ţinte: 9 dosare pe: judecători de la Tribunalul Braşov şi de la Curtea de Apel Braşov, judecători şi procurori CSM, mai bine de 3 judecători ÎCCJ, judecătoria Negreşti Oaş, Curtea de Apel Timişoara, procurori DNA, procuror PCA Constanţa.
Secţia I a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar ţinut în nelucrare 3 ani, dosar cu interceptări de peste 3 ani clasat după 5 ani şi 1 lună, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 5 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar clasat după 1 an şi 6 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani.
2 dosare pe magistraţi Secţia a II-a a DNA:
Secţia a II-a a DNA, ţinte: 2 dosare pe: procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, judecător de la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia a II-a a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar cu mandate de supraveghere pe 16 persoane, clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi Serviciul militar al DNA:
Serviciul Militar al DNA, ţinte: 1 dosar.
Serviciul Militar al DNA, perioade de ţinut sub control: ţinut de 3 ani în DNA, 2 ani şi 2 luni nu au făcut niciun act de urmărire penală.
1 dosar pe magistraţi DNA Bacău:
DNA Bacău ţinte: 1 dosar pe: judecători de la Curtea de Apel Bacău.
DNA Bacău, perioade ţinute sub control: dosar pe abuz în serviciu, clasat pe faptele nu există, după 1 an şi 1 lună, jumătate de an nelucrându-se în el.
21 de dosare pe magistraţi DNA Braşov:
DNA Braşov ţinte: 21 de dosare pe: procuror de la PJ Sf. Gheorghe, judecător Tribunalul Braşov, judecători Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, judecători Tribunalul Covasna, de la Judecătoria Braşov, al judecător de la Tribunalul Braşov, judecător sindic Tribunalul Braşov, judecători Curtea de Apel Braşov, al judecător sindic Tribunalul Braşov, al judecător al Tribunalului Braşov, de la judecătoria Aleşd, de la Curtea de Apel Braşov, de la Judecătoria Covasna, alt judecător al Judecătoriei Braşov, pe un membru CSM şi judecători de la Curtea de Apel Braşov, judecător de la Judecătoria Făgăraş.
DNA Braşov, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 3 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după alţi 4 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar clasa după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar soluţionat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 1 lună, dosar cu începere a urmăririi penale după 2 ani şi 8 luni, dosar în care se fac acte după 2 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani şi 1 lună.
6 dosare pe magistraţi DNA Cluj:
DNA Cluj ţinte: 6 dosare pe: judecător de la Tribunalul Satu Mare, de la Judecătoria Cluj Napoca, de la Tribunalul Comercial Cluj şi fost judecător de la Tribunalul Cluj, de la Tribunalul Comercial Cluj, de la judecătoria Huedin, de la Tribunalul Specializat Cluj,
DNA Cluj, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani, doaar nelucrat timp de 5 ani, dosar nelucrat timp de 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani.
3 dosare pe magistraţi DNA Constanţa:
DNA Constanţa ţinte: 3 dosare pe: judecător şi procuror generic, procuror, judecător Tribunalul Constanţa
DNA Constanţa, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar nelucrat de mai bine de 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Galaţi:
DNA Galaţi ţinte: 1 dosar pe: judecători din cadrul judecătoriei Galaţi
DNA Galaţi, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Iaşi:
DNA Iaşi ţinte: 1 dosar pe: judecător de la judecătoria Bârlad
DNA Iaşi, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere tehnică în care nu s-au confirmat alegaţiile, clasat după 3 ani.
4 dosare pe magistraţi DNA Oradea:
DNA Oradea ţinte: 4 dosare pe: judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe procuror, pe judecători, pe judecători al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea.
DNA Oradea, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani şi 9 luni, dosar clasat după 1 an şi 5 luni, dosar clasat după aroape 1 an, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 1 an şi 4 luni.
6 dosare pe magistraţi DNA Piteşti:
DNA Piteşti ţinte: 6 dosare pe: procuror de la Parchetul Judecătoriei Brezoi, pe judecător de la Judecătoria Drăgăşani, pe procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, pe judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, un dosar cu 8 volume de urmărire penală pe un prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pe judecători de la Judecătoria Drăgăşani,
DNA Piteşti, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar clasat după 4 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere tehnică clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani.
13 dosare pe magistraţi DNA Ploieşti:
DNA Ploieşti ţinte: 13 dosare pe: procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, pe judecător de la Tribunalul Prahova, pe judecători de la Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, procurori DIICOT Buzău, dosar pe judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, pe procurori de la DIICOT Dâmboviţa, pe judecător de la Tribunalul Buzău, pe procuror de la PJ Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecător de la Judecătoria Ploieşti, dosar pe alt judecător, dosar pe “o grupare coordonată” de Preşedintele Secţiei Civile a Judecătoriei Pucioasa şi alţi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecători şi fost magistrate judecăt din Curtea de Apel Iaşi.
DNA Ploieşti, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar nesoluţionat de 5 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar nefinalizat de 3 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Suceava:
DNA Suceava ţinte: 1 dosar pe: judecător al Curţii de Apel Suceava.
DNA Suceava, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere, clasat după 4 ani.
2 dosare pe magistraţi DNA Timişoara
DNA Timişoara ţinte: 2 dosare pe: judecători din Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, pe procuror de la Parchetul pe pe lângă Judecătoria Ineu.
DNA Timişoara, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani.
7 dosare DNA Târgu Mureş:
DNA Târgu Mureş ţinte: 7 dosare pe: procuror de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa, pe procuror de la Parcheul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, pe procuror al Pachetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, pe judecător de la Tribunalul Mureş, pe judecător de la Judecătoria Luduş, pe judecători de la Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş şi de la Judecătoria Târgu Mureş, pe judecător de la Judecătoria Topliţa,
DNA Târgu Mureş, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani.
35 de dosare penale pe magisraţi în care procurorii DNA nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au închis dosarele
Secţia I a DNA: 3 dosare ce vizau judecători ai Tribunalului Bucureşti, ai Judecătoriei Bicaz, judecători de la Curtea de Apel Timişoara- Secţia Penală.
DNA Alba: 3 dosare ce vizau un judecător neidentificat de la Tribunalul Sibiu, un judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, un procuror de la PJ Sibiu.
DNA Bacău: 4 dosare ce vizau judecători de la Curtea de Apel Bacău, judecători de la Curtea de Apel Bacău şi ÎCCJ, un judecător de la Judecătoria Neamţ şi un judecător de la Judecătoria Târgu Neamţ.
DNA Braşov: 4 dosare ce vizau judecători de la Tribunalul Covasna, de la Curtea de Apel Braşov, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.
DNA Constanţa: 1 dosar pe un judecător de la Tribunalul Constanţa.
DNA Craiova: 4 dosare pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, un judecător Sindic de la Tribunalul Dolj, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
DNA Galaţi: 2 dosare pe judecători ai Tribunalului Vrancea, judecători ai Tribunalului Vrancea, Curţii de Apel Galaţi, procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
DNA Oradea: 5 dosare pe judecători ai Tribunalului Bihor, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi procurorul şef secţie, pe procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare şi un alt procuror pensionat, dosar făcut ca urmare a lucrărilor înregistrate la Serviciul Informaţii Clasificate, dosar pe un judecător al Judecătoriei Beiuş, un dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi un al dosar pe un judecător al Judecătoriei Oradea.
DNA Piteşti: 5 dosare pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, o serie de judecători ai Tribunalului Argeş, o altă serie de Judecători de la Curtea de Apel Piteşti care au emis hotărâri judecătoreşti, un judecător de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, un judecător de la Judecătoria Piteşti.
DNA Ploieşti: 1 dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
DNA Timişoara: 2 dosare pe un judecător sindic de la Tribunalul Caraş Severin şi un dosar pe un judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare.
DNA Târgu Mureş: 1 dosar.
31 de dosare penale pe magistraţi ale DNA în care nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem”
Inspecţia Judiciară a constatat că nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem” la:
DNA Alba: 8 dosare.
DNA Bacău: 4 dosare.
DNA Braşov: 2 dosare.
DNA Cluj: 4 dosare.
DNA Constanţa: 1 dosar.
DNA Iaşi: 2 dosare.
DNA Ploieşti: 4 dosare.
DNA Suceava: 3 dosare
DNA Timişoara: 4 dosare.
4 servicii teritoriale ale DNA unde au fost date ordonanţe de delegare a atribuţiilor “în alb”, fapt ce permite întocmirea unor lucrări cu date false
DNA Braşov: 21 de ordonanţe de delegare în alb.
DNA Suceava: ordonanţe de delegare “în alb” în 2 dosare.
DNA Piteşti: ordonanţe de delegare “în alb în 2 dosare.
DNA Târgu Mureş: ordonanţe de delegare “în alb în 3 dosare.
5 dosare penale pe magistraţi care au fost redistribuite în DNA fără nicio motivare
DNA Alba: 2 dosare, redistribuit la 5 procurori şi la 3 procurori
DNA Târgu Mureş: 3 dosare, nu există ordinul de redistribuire.
Dosare penale ale DNA pe magistraţi în care activităţile specifice de urmărire penală au fost făcute de SRI şi alte servicii de informaţii
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Galaţi: 2 dosare.
DNA Oradea: 4 dosare.
DNA Piteşti: 14 dosare.
DNA Timişoara: 6 dosare.
Secţia I DNA şi 4 servicii teritoriale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători
DNA Secţia I: 1 dosar.
DNA Braşov: 4 dosare.
DNA Piteşti: 1 dosar.
DNA Ploieşti: 5 dosare.
DNA Timişoara: 1 dosar.
S-au înregistrat dosare la DNA Central pentru o zi, ca să se obţină interceptări pe magistrate în aceeaşi zi, şi apoi a fost trimisă cauza la structura teritorială, s-a reînregistrat dosarul sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică: situaţia de la DNA Constanţa în dosar ce viza procurori de la PT Constanţa.
S-a solicitat preluarea dosarului de DNA Central după modul ce un judecător de la Curtea de Apel Alba a respins cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică: caz DNA Alba.
S-au făcut comentarii inadecvate cu privire la soluţia pronunţată într-o hotărâre judecătorească: DNA Oradea.
S-au înregistrat dosare pe alte nume decât magistraţii, cu toate că magistraţii erau vizaţi de dosare.
DNA Secţia I şi 11 servicii teritoriale ale DNA au făcut 28 de dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe
S-au sesizat din oficiu şi au făcut dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe:
DNA Secţia I- 4 dosare.
DNA Alba- 2 dosare.
DNA Braşov- 1 dosar.
DNA Constanţa- 1 dosar.
DNA Craiova- 2 dosare.
DNA Galaţi- 2 dosare.
DNA Oradea- 4 dosare.
DNA Piteşti- 5 dosare.
DNA Ploieşti- 5 dosare.
DNA Suceava- 1 dosar.
DNA Timişoara- 1 dosar.
DNA Târgu Mureş- 1 dosar.
6 servicii teritoriale DNA şi Secţia a II-a a DNA au închis în bloc şi pe repede înainte, de frica SIIJ, 28 dosare pe magistraţi, lăsate în nelucrare de ani
DNA Secţia 1: 5 dosare.
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Braşov: 12 dosare.
DNA Constanţa: 2 dosare.
DNA Oradea: 2 dosare.
DNA Piteşti: 4 dosare.
DNA Ploieşti 1 dosar.
97,08% din cererile DNA de supraveghere a magistraţilor în dosare penale au fost admise de alţi judecători
Din toate dosarele pe magistraţi făcute, DNA a trimis în judecată doar 66 de dosare, 46 dintre ele având soluţii definitive şi 20 soluţii care nu sunt definitive.
Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică au fost cerute în perioada 2014-2016, ca după 2016 numărul să scadă semnificativ în urma deciziei 51 a CCR.
În majoriatea cazurilor toţi judecătorii secţiilor penale au fost abilitaţi să soluţioneze cereri de măsuri de supraveghere tehnică, excepţie făcând ÎCCJ, Tribunalul Caraş, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Alba şi Iaşi unde au fost desemnaţi un număr limitat de judecători.
Raportul arată şi că a fost o practică a blocării de la repartizare a unor completuri de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate.
Procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică a fost de 97,08%!
Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA, uneori instanţele aproape cu totul
Hotârârea CSM arată că DNA a vizat în dosare peste 1900 de judecători iar cercetate uneori au fost chiar instanţele aproape cu totul. Aşa se face că DNA a vizat în dosare la:
ÎCCJ- mai mult de 75 de judecători (9 fiind cercetaţi de DNA Braşov, Oradea şi Constanţa
Curtea de Apel Bucureşti- 100 de judecători
Curtea de Apel Oradea- 35 de judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Ploieşti- 30 de judecători dintr-un total de 50
Curtea de Apel Braşov- 25 de judecători
Curtea de Apel Iaşi- 20 de judecători dintr-un total de 45
Curtea de Apel Constanţa- 15 judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Iaşi- 15 judecători dintr-un total de 60
Tribunalul Bucureşti- peste 85 de judecători
Tribunalul Argeş- peste 25 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Bihor-peste 30 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Dolj- peste 25 de judecători din totalul de peste 70
Evenimente
„Condu Prudent! Alege Viața!” a adus brașovenii față în față cu realitatea accidentelor rutiere, transformând siguranța rutieră într-o experiență trăită, nu doar explicată
Peste 1.000 de brașoveni au participat sâmbătă, 23 mai, la evenimentul „Condu Prudent! Alege Viața!”, una dintre cele mai ample inițiative de educație și conștientizare rutieră organizate la nivel local de Rotaract Kronstadt, alături de autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei auto și motorsportului. Timp de mai multe ore, participanții au avut ocazia să experimenteze, într-un mod controlat și interactiv, efectele reale ale accidentelor rutiere și importanța adoptării unui comportament responsabil în trafic.
Evenimentul, organizat împreună cu autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei automotive și motorsportului, a avut ca obiectiv principal transformarea prevenției într-o experiență practică și accesibilă publicului larg.
Siguranța rutieră, adusă mai aproape de comunitate
Datele privind accidentele rutiere din România continuă să evidențieze necesitatea unor inițiative de educație și prevenție. În 2025, peste 3.000 de persoane au fost rănite grav în accidente rutiere, iar mai mult de 1.300 și-au pierdut viața pe șoselele din țară.
În acest context, campania „Condu Prudent! Alege Viața!” își propune să transforme informația teoretică într-o experiență directă, prin simulări și demonstrații care îi ajută pe participanți să înțeleagă concret impactul deciziilor luate în trafic.
Comunitatea și colaborarea dintre instituții fac diferența
Unul dintre cele mai importante elemente ale evenimentului a fost colaborarea dintre voluntari, autorități și partenerii implicați în proiect. Participanții au avut acces la demonstrații realizate de reprezentanții ISU Brașov, experiențe VR care simulează efectele consumului de alcool și ale distragerii atenției la volan, sesiuni dedicate siguranței copiilor în mașină și expoziții de automobile de competiție.
„Succesul acestui eveniment a fost posibil datorită unei colaborări solide între voluntari, autorități și parteneri privați. Suntem recunoscători instituțiilor locale – IPJ, ISU și Inspectoratului de Jandarmerie Brașov – precum și tuturor companiilor și organizațiilor care au susținut proiectul. Împreună am reușit să transmitem un mesaj clar: siguranța rutieră trebuie să devină o prioritate pentru întreaga comunitate”, a precizat Teodor Filip, Project Manager.
Conducerea defensivă și motorsportul, explicate direct de profesioniști
Pe parcursul evenimentului, participanții au avut ocazia să interacționeze cu instructori auto, specialiști în conducere defensivă și piloți de motorsport, care au explicat diferența dintre condusul sportiv și comportamentul responsabil în trafic.
„Poligonul este esențial în formarea unui șofer, pentru că acolo înveți gabaritul mașinii, poziționarea, frânarea, utilizarea oglinzilor și reacțiile de bază, fără presiunea traficului real. Abia după aceea ar trebui făcut pasul către circulația urbană. La fel de importantă este și înțelegerea sistemelor de siguranță ale mașinii: airbag-ul este proiectat să funcționeze împreună cu centura de siguranță, iar fără centură corpul ajunge prea repede în contact cu airbag-ul, care poate deveni periculos în loc să protejeze. Cele două sisteme trebuie privite ca un ansamblu de siguranță”, explică Alexandru Păun, trainer Academia Titi Aur.
Zona dedicată motorsportului a atras, de asemenea, un număr mare de participanți, care au putut vedea îndeaproape mașini de competiție și au discutat cu piloți profesioniști despre importanța disciplinei și a reflexelor corecte în trafic.
„Cele mai multe accidente se produc pentru că oamenii sunt grăbiți și conduc sub presiunea timpului. Noi încercăm să le transmitem că viața de zi cu zi nu este o probă specială de raliu și că prioritatea trebuie să fie întotdeauna siguranța. Am venit la acest eveniment pentru a fi mai aproape de comunitatea din Brașov și pentru a le arăta oamenilor că motorsportul înseamnă, înainte de toate, disciplină, responsabilitate și siguranță. Pe lângă prezentarea mașinilor de competiție, încercăm să le explicăm participanților cât de importante sunt reflexele corecte și deciziile responsabile în trafic”, a declarat Andrei Gîrtofan, pilot la ProRally.
Campania „Condu Prudent! Alege Viața!” face parte dintr-un proiect național desfășurat în mai multe orașe din România, printre care București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Mureș, având ca obiectiv principal reducerea numărului de accidente prin educație, prevenție și implicarea activă a comunității.
Proiectul a fost organizat cu sprijinul partenerilor și sponsorilor: Allianz Țiriac, Accenture, Coresi, Autoliv, Academia Titi Aur, ISU, IPJ, IJJ, Pro Rally Racing Team (ERA), OC Racing Team, LS Driving Academy, Siguranța Auto Copii, Lifetime Events, Ugly Bikers, Oaki, Crust Focacceria și Panoramic.
Despre Rotaract
Rotaract este o organizație internațională dedicată tinerilor cu vârste de peste 18 ani, care dezvoltă proiecte de voluntariat, educație, leadership și implicare comunitară. Parte a familiei Rotary International, Rotaract reunește tineri profesioniști și studenți care își propun să genereze schimbări pozitive în comunitățile din care fac parte, prin inițiative sociale, educaționale, culturale și civice.
Sursa articol: BVON.ro
E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ
Dragi români de pretutindeni,
Vă mulțumim pentru mesajele voastre de solidaritate și vă trimitem chemarea noastră de a acționa neîntârziat oriunde ați fi în lume.
Vineri, 29 mai, noaptea în jur de ora 2.00 AM o dronă rusească Geran-2 (Shahed) a lovit acoperișul unui bloc cu 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați.
Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu. O mamă și copilul ei de 14 ani au fost răniți. Zeci de familii au fost evacuate în miezul nopții. Panica s-a instalat în tot orașul.
Cu o deviație de câțiva metri a traiectoriei, drona ar fi intrat direct într-unul dintre apartamente.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm:
„Întreaga responsabilitate pentru acest incident îi aparține Federației Ruse.”
Pentru prima dată de la începutul războiului, Rusia a provocat victime omenești pe teritoriul unui stat NATO și UE. Nu a fost un accident. Drona a zburat o distanță semnificativă pe teritoriul României înainte de a lovi un bloc de locuințe civile.
Noi, românii, am deschis larg porțile și inimile pentru milioane de refugiați ucraineni. Sute de mii de Ucraineni au găsit protecție și siguranță în țara noastră. I-am primit, i-am ajutat, i-am sprijinit cu resursele unei țări care nu este bogată, dar care știe ce înseamnă demnitate și solidaritate.
Acum a venit rândul nostru să cerem solidaritate.
Rusia a trecut o linie roșie extrem de gravă. A testat reacția Alianței pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, și a produs victime. Dacă nu răspundem ferm și unitar acum, mâine același lucru se poate întâmpla la Varșovia, la Riga, la Vilnius, la Helsinki, la Berlin, la Paris sau la Londra.
Pericolul nu mai este teoretic, el este real și a ajuns în casele românilor.
RePatriot lansează un CALL TO ACTION urgent către întreaga diasporă română:
Deveniți chiar astăzi vocea României în țările în care trăiți. Vorbiți cu vecinii, colegii, prietenii și, mai ales, cu autoritățile și aleșii locali.
Ce puteți face concret, chiar acum:
- Sensibilizați opinia publică locală
Postați pe rețelele sociale (Tiktok, Facebook, X, Instagram, LinkedIn) în limba țării în care locuiți: „O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, România – stat NATO și UE. O mamă și un copil de 14 ani au fost răniți. Războiul lui Putin nu mai este doar despre Ucraina. El a ajuns deja pe teritoriul UE și NATO. Dacă nu oprim Rusia acum, următorul oraș ar putea fi al vostru.”
- Contactați direct autoritățile
Trimiteți un email sau un mesaj parlamentarului, senatorului, europarlamentarului, consilierului local sau primarului din zona voastră de exemplu:
„Ca român rezident în [orașul/țara], vă solicit sprijin public pentru România după atacul rusesc asupra civililor din Galați. O dronă rusească a provocat victime pe teritoriul unei țări UE și NATO. Vă rog să susțineți întărirea apărării Flancului Estic și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.”
- Distribuiți masiv mesajul:
„Lideri ai Occidentului: Rusia a atacat teritoriul NATO la Galați – acționați acum!
Dorim ca apărarea aeriană a NATO să intercepteze amenințările mai devreme, cât încă sunt pe teritoriul Ucrainei, nu doar după ce intră în spațiul NATO, tocmai pentru a evita escaladarea și pentru a demonstra forță. O zonă tampon este necesară pentru apărare eficientă”
- Acțiuni suplimentare cu impact
– Faceți un video scurt pe TikTok/Instagram/Reels explicând situația celor din țara în care locuiți.
– Organizați o scrisoare deschisă semnată de comunitatea românească din orașul vostru.
– Vorbiți și spuneți la cât mai multă lume că Europa și NATO trebuie să aibă o voce comună împotriva atacurilor pe teritoriile sale.
Românii au contribuit mult la dezvoltarea țărilor unde trăiesc, crează și muncesc. Acum avem nevoie ca aceste țări să stea alături de România, înainte ca Rusia să aducă războiul și în casele lor.
Noi, cei din țară, ne pregătim și acționăm după cum cer vremurile, întărind România acolo unde este cea mai expusă.
Împreună suntem mai puternici decât cred ei. Vocea noastră unită contează și poate face diferența.
Distribuiți acest mesaj în toate grupurile de români, paginile comunitare și chat-urile de diaspora. Cu cât acționăm mai rapid și mai unit, cu atât mesajul nostru va avea mai multă forță. O reacție largă va ajuta România și o va face mai sigură.
RePatriot – Conectăm românii de pretutindeni pentru un Acasă mai sigur.
Echipa RePatriot este acum în Madrid și pregătește ultimele detalii pentru conferința de azi, la care se așteaptă participarea a peste 90 de antreprenori, investitori, profesioniști și lideri români din România, Spania, Franța, Anglia și Germania. Oameni care construiesc, conectează comunități și caută oportunități de colaborare dincolo de granițe. Mai multe aici.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.
Într-o relație, încrederea este unul dintre cele mai importante lucruri. Atunci când apar suspiciuni de infidelitate, lipsa comunicării și nesiguranța pot afecta profund relația dintre doi parteneri. Uneori, discuțiile repetate nu mai reușesc să aducă liniște sau claritate, iar unul dintre parteneri simte nevoia unei confirmări obiective. În astfel de situații, testul poligraf de fidelitate poate deveni o soluție serioasă și discretă pentru clarificarea adevărului.
Tot mai multe persoane aleg această variantă nu pentru scandal sau presiune, ci pentru a elimina îndoielile și pentru a putea merge mai departe, indiferent de rezultat. Totuși, un aspect foarte important într-un astfel de test este formularea întrebărilor. De fapt, succesul și relevanța testului depind foarte mult de modul în care sunt construite întrebările adresate persoanei testate.
Într-un test poligraf nu contează doar răspunsul „da” sau „nu”, ci și claritatea întrebării. Dacă întrebările sunt prea generale, ambigue sau formulate emoțional, rezultatele pot deveni neclare. Tocmai de aceea, specialiștii în domeniu acordă o atenție foarte mare acestei etape.
De ce întrebările trebuie să fie clare și foarte precise
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii atunci când se gândesc la un test poligraf de fidelitate este formularea unor întrebări prea vagi. De exemplu, întrebări precum „M-ai înșelat vreodată?” pot părea directe, dar în realitate sunt mult prea generale pentru un test profesionist.
Un specialist în poligraf va încerca întotdeauna să transforme întrebarea într-una clară, exactă și legată de un anumit context sau perioadă de timp. Spre exemplu, formularea poate deveni: „Ai avut contact intim cu altă persoană în timpul relației actuale?” sau „Ai ascuns în mod intenționat o relație romantică față de partenerul tău în ultimele 12 luni?”
Acest tip de formulare elimină interpretările și îi oferă persoanei testate posibilitatea de a răspunde foarte clar. În plus, întrebările precise reduc riscul unor reacții emoționale cauzate de confuzie sau stres inutil.
Este important de înțeles că testul poligraf nu funcționează ca în filme, unde apar întrebări dramatice și presiune exagerată. În realitate, procedura profesionistă presupune calm, claritate și o discuție detaliată înainte de testare. Persoana testată știe exact ce întrebări vor fi adresate și are posibilitatea să le înțeleagă complet înainte de începerea testului.
În cazul testelor de fidelitate, întrebările trebuie formulate astfel încât să urmărească fapte concrete, nu presupuneri sau interpretări personale. Acesta este unul dintre motivele pentru care experiența examinatorului contează foarte mult.
Cele 3 întrebări considerate esențiale într-un test de fidelitate
Deși fiecare caz este diferit și întrebările sunt adaptate în funcție de situație, există câteva direcții considerate esențiale într-un test poligraf de fidelitate. Aceste întrebări sunt construite pentru a clarifica exact ceea ce dorește să afle persoana care solicită testul.
1. A existat o relație ascunsă?
Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări într-un astfel de test. Formularea trebuie să fie clară și să evite exprimările interpretabile. De exemplu:
„Ai avut o relație romantică sau intimă ascunsă față de partenerul tău în timpul relației actuale?”
Această întrebare urmărește existența unei relații ascunse și stabilește foarte clar contextul. Nu lasă loc pentru interpretări legate de prietenii, conversații banale sau simple interacțiuni sociale.
2. Au existat contacte intime cu altă persoană?
Aceasta este probabil întrebarea centrală în majoritatea testelor de fidelitate. Și aici este important ca termenii să fie clar definiți înainte de testare.
Un exemplu corect formulat poate fi:
„Ai avut contact sexual cu altă persoană în perioada relației actuale?”
Specialistul va clarifica înainte ce înseamnă exact „contact sexual”, tocmai pentru a evita ambiguitățile. Acest lucru este extrem de important pentru acuratețea testului.
3. Au fost ascunse intenționat anumite conversații sau întâlniri?
Infidelitatea nu înseamnă întotdeauna doar contact fizic. În multe situații, suspiciunile apar din cauza unor conversații ascunse, întâlniri secrete sau relații emoționale.
O întrebare relevantă poate fi:
„Ai ascuns în mod intenționat întâlniri sau conversații cu o persoană de care erai atras(ă)?”
Această formulare urmărește comportamentul intenționat de ascundere și poate oferi clarificări importante în relație.
Toate aceste întrebări sunt adaptate în funcție de situația concretă și sunt discutate înainte de test împreună cu examinatorul. Un test profesionist nu înseamnă intimidare, ci o procedură controlată și bine structurată.
Rolul specialistului în obținerea unor rezultate relevante
Un aspect extrem de important într-un test poligraf este experiența specialistului care îl realizează. Chiar dacă multe persoane se concentrează doar pe aparat, în realitate examinatorul are un rol esențial în întregul proces.
Acesta stabilește formularea corectă a întrebărilor, explică procedura, observă reacțiile și se asigură că persoana testată înțelege perfect fiecare întrebare. Un profesionist cu experiență știe să creeze un mediu calm și echilibrat, fără presiune inutilă.
De asemenea, specialistul trebuie să evite întrebările capcană sau exprimările emoționale. Scopul testului nu este manipularea sau intimidarea, ci obținerea unor răspunsuri clare și relevante.
În multe cazuri, simpla clarificare oferită de test poate ajuta un cuplu să depășească o perioadă dificilă. Uneori rezultatul confirmă fidelitatea și elimină suspiciunile, iar alteori oferă adevărul necesar pentru luarea unor decizii importante.
Important este ca testul să fie făcut într-un cadru profesionist, confidențial și cu respect pentru toate persoanele implicate.
Concluzie
Testul poligraf de fidelitate este un instrument care poate aduce claritate într-o situație tensionată și plină de incertitudini. Însă eficiența lui depinde foarte mult de modul în care sunt formulate întrebările și de profesionalismul specialistului care realizează testarea.
Întrebările clare, precise și bine construite pot face diferența dintre un rezultat relevant și unul interpretabil. Tocmai de aceea, alegerea unei echipe specializate este extrem de importantă pentru ca procesul să fie corect, discret și profesionist.
Pentru persoanele care își doresc să apeleze la un astfel de serviciu, Best-Polygraph reprezintă o opțiune de încredere, fiind specializați în teste poligraf, inclusiv în testele de fidelitate și oferind discreție, seriozitate și o abordare profesionistă adaptată fiecărei situații în parte.
