Evenimente
Constantin Rudnițchi: Polonia-Bulgaria-România, un lanț cu o verigă slabă
Polonia s-a împrumutat recent pe piețele internaționale la dobânzi negative, respectiv a vândut obligațiuni de stat în valoare de 1,5 miliarde euro, la un randament de minus 0,102%. În felul acesta, Polonia este prima economie emergentă care intră în clubul select al statelor care se împrumută la dobânzi negative.
Pe piața secundară, obligațiunile poloneze se tranzacționează cu randamente negative, dar este pentru prima oară când o economie emergentă se împrumută pe piață la dobânzi negative. Este o minune că Polonia reușește această performanță? Nu chiar. Să privim datele macroeconomice ale Poloniei, în comparație cu performanțele României.
Așadar, Polonia are un produs intern brut de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel al României. Polonia a reușit în patru ani, în perioada 2015-2018, să reducă deficitul bugetar de la 2,8% din PIB la 0,2% din PIB.
România, în schimb, în aceeași perioadă, a crescut deficitul bugetar de la 0,6% la 3% din PIB. Evoluția este evident în favoarea Poloniei.
Iar comparațiile nu se opresc aici. De exemplu, veniturile bugetare poloneze sunt de 41,4% din PIB, iar cheltuielile se situează la 41,6% din PIB. România are venituri bugetare de doar 32,3% din PIB și cheltuielile au fost la un nivel de 35,2% din PIB. Deci, sunt diferențe importante între cele două state și la aceste capitole. Avantaj, Polonia.
Nivelul veniturilor bugetare este important, pentru că în România sunt oameni politici sau chiar economiști care cer cu insistență ca structura cheltuielilor bugetare, în special cele sociale, să respecte nivelurile din țările Europei de Vest. Ceea ce omit să spună cei care pledează pentru creșeterea cheltuielilor, este exact faptul că România are cele mai mici venituri bugetare, ca procentaj din PIB, din Uniunea Europeană, după Irlanda. Ceea ce înseamnă că, de fapt, cheltuielile sociale mai mari nu pot fi susținute de încasările bugetare.
Singurul indicator la care România conduce Polonia este datoria publică. Respectiv, în anul 2018, România avea o datorie suverană de 35%, iar Polonia de 48% din PIB.
În plus, pe primele 11 luni ale anului trecut, Polonia avea un excedent comercial de 1,8 miliarde euro, în timp ce România înregistra un deficit de 15,8 miliarde euro.
În cazul în care comparația cu Polonia pare dezavantajoasă pentru România, am putea încerca cu Bulgaria. O țară vecină care se îndreaptă hotărât către zona euro. Dar care, deloc surprinzător, are cifre macroeconomice mai bune decât România. De exemplu, Bulgaria a ajuns să aibă excedent bugetar, are încasări și cheltuieli bugetare, ca procentaj din PIB, mai mari decât România, un deficit comercial minor și o datorie publică infimă, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană (22% din PIB).
Desigur, Bulgaria este o economie mult mai mică decât România, la aproximativ jumătate, dar acesta este un atuu care nu îi folosește prea mult României.
Prea multe cifre, prea multe comparații? Atunci, să explicăm altfel. Este destul de răspândită ideea că România își poate permite să crească deficitul peste orice limite, pentru că deficitul este un factor de dezvoltare. Numai că acum putem constata că România moștenește deficite foarte mari, nu reușește să îmbunătățească nivelul colectării bugetare, iar investițiile publice sunt aproape invizibile. În acest ritm, România nu are nicio șansă să se împrumute de pe piețele financiare internaționale la dobânzi negative.
The post Constantin Rudnițchi: Polonia-Bulgaria-România, un lanț cu o verigă slabă appeared first on Realitatea Financiară.
Evenimente
Premieră în piața financiară. Cea mai mare emisiune de obligațiuni de la o companie de stat
Romgaz a anunțat prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și că acesta este, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă vineri, pe pagina sa de socializare, că Romgaz a anunțat prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și că acesta este, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc, conform Mediafax.
„Programul record de 1,5 miliarde euro vizează ridicarea finanțării necesare pentru susținerea planului de investiții, inclusiv marele proiect Neptun Deep. Se lansează astfel cea mai mare emisiune de obligațiuni din partea unei companii cu capital majoritar de stat. Acest demers vine după ce compania a obținut anterior un rating excelent din partea Fitch (BBB- investment grade), un demers pe care l-am susținut personal în mai multe discuții cu agenția de rating”, arată Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook.
El a caracterizat Romgaz într-un singur cuvânt – curaj – și a dat trei argumente în acest sens.
„Investiția de 2 miliarde de euro în Neptun Deep. Proiectul e în grafic și ne va asigura locul I în UE la producția de gaz, dublând producția de gaz românesc. Rămâne să îi dăm valoare adăugată cât mai mare în economie, prin investiții în fabrici de medicamente, îngrășăminte și producția de energie electrică în grupuri pe gaz. Și da, avem peste 3500MW în lucru, de la Mintia la Ișalnița, Turceni, Iernut și Midia, plus modernizarea CET-urilor care încă utilizează cărbune și vor trece pe gaz (Craiova). Și da, nu ne vom lăsa și vom duce la bun sfârșit acest proiect, chiar dacă deranjăm multe interese, dovadă fiind sabotajul constant al unor organizații”, spune ministrul.
Un al doilea argument este reluarea explorărilor la Caragele, cel mai mare zăcământ de gaz pe uscat din România: „Program de investiții de 1 miliard de lei. Așteptăm vești bune până la finalul anului”.
De asemenea, el susține că un alt argument este deblocarea proiectului de la Iernut, după ani de zile: „Suntem în șantier, lucrăm cu antreprenorul spaniol pentru a pune in funcțiune măcar jumătate din capacitate pana la finalul anului”.
Evenimente
Criză în industria auto. Volkswagen apelează la ajutoarele din partea guvernului Germaniei
Industria auto trece prin clipe destul de dificile, iar ultimii 3 ani au fost presărați numai cu crize majore. Mai nou, Volkswagen anunță că va concedia cel puțin 3.000 de angajați de a fabricile sale din Germania.
Constructorul german se înfruntă acum cu una din cele mai dificile perioade din existența sa. Mai devreme în luna septembrie, directorul financiar al mărcii de la Wolfsburg, Arno Antlitz, a declarat că Volkswagen mai are doar 2 ani pentru a se salva pe plan financiar. Din această cauză, Volkswagen a anunțat că va reduce numărul său de angajați la cel puțin 6 uzine germane. Mai mult, marca germană ia în considerare inclusiv închiderea unor fabrici pentru a reduce costurile.
Acum, guvernul german ia în calcul să sprijine Volkswagen în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut de către Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul economiei din Germania. Habeck a declarat foarte scurt că „Volkswagen are o importanță esențială pentru Germania.”
Alături de acest anunț, a mai apărut în presa germană o informație conform căreia Volkswagen se pregătește să concedieze 30.000 de angajați la uzinele sale din Germania. Asta ar însemna o reducere de 10% a forței de muncă.
Aceste informații au fost, însă, negate de un purtător de cuvânt al sindicatului, care a precizat că aceste cifre „nu au nicio bază și sunt pur și simplu un nonsens.”
Săptămâna viitoare vor începe negocieri între Volkswagen și sindicatul muncitorilor pentru viitorul angajaților. Constructorul de la Wolfsburg a anulat un acord semnat în 1994 care prevedea garantarea locurilor de muncă ale angajaților săi până în 2029.
Evenimente
Ciolacu, după previziunile Fitch privind DEFICITUL excesiv: „Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții” – VIDEO
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, vineri, că rectificarea bugetară din acest an este pozitivă. De asemenea, șeful guvernului a anunțat că deficitul bugetar este „sustenabil”, în ciuda unor estimări pesimiste lansate cu doar o zi înainte de către agenția de rating financiar Fitch.
Este pozitivă și pe venituri, plus că se crește deficitul. E normal că este un surplus. (…) Deficitul bugetar la 6.9% sustenabil, ținând cont că 84% din deficit merge în zona de investiții. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții. La fel a făcut și Germania, și Italia, și Franța. Nu a fost un capăt de țară. (…) În schimb, când a fost un filosof prim-ministru și am avut 9,2 deficit investițiile erau undeva la 1,75%. Vă dați seama cât era pe consum? Acum marja de consum este foarte limitată și asta este important să menținem”, a afirmat Ciolacu.
România ar putea fi nevoită să îngheţe cheltuielile pentru a-şi reduce deficitul, au avertizat zilele trecute analiștii de la agenţia de evaluare financiară Fitch.
-
Uncategorizedacum 2 zile
SPOR la arhitectură! Ingredientele unui sat tradițional lipovenesc: muzica tradițională, stufarul, iconarul și Albastrul de Delta Dunării
-
Evenimenteacum 2 zile
Românii ar putea plăti facturi duble după eliminarea PLAFONĂRII la energie electrică – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 24 de ore
Comerţul cu autovehicule a raportat afaceri în creştere cu 2,5% în primele şapte luni – INS
-
Evenimenteacum 2 zile
BANI ELVEȚIENI PENTRU COMPANII ROMÂNEȘTI: MINISTRUL MARCEL BOLOȘ SEMNEAZĂ UN PROGRAM PENTRU ACCESUL IMM-URILOR LA FINANȚARE
-
Evenimenteacum o zi
Salarii și sporuri uriașe la Apele Române, instituția absentă la inundații. Șefii încasează mii de euro, șoferii au bonificații pentru proiecte europene
-
Evenimenteacum o zi
PNL: SPRIJINIM INOVAȚIA. STIMULENTELE FISCALE PENTRU INVESTIȚIILE ÎN CERCETARE-DEZVOLTARE SE EXTIND ȘI LA COMPANIILE CARE PLĂTESC IMPOZIT MINIM PE CIFRA DE AFACERI
-
Evenimenteacum 2 zile
MARCEL BOLOȘ A PREZENTAT, LA CEREREA LUI NICOLAE CIUCĂ, PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE A ROMÂNIEI
-
Evenimenteacum 14 ore
Românii care au nevoie de acte la NOTAR nu vor mai sta la coadă. Vezi LISTA actelor ce pot fi eliberate ONLINE