Evenimente
George Vulcănescu: Cum dracu? – Realitatea Financiară

La începutul acestei săptămâni, agențiile de presă consemnau un eveniment fără precedent între statele emergente: Polonia a devenit prima țară fostă comunistă care se împrumută la randamente negative. Guvernul celei mai mari economii membre a UE, din Europa de Est, a atras 1,5 miliarde euro pentru care la scadența de peste cinci ani va plăti mai puțin decât suma împrumutată. Polonezii nu sunt la prima „pățanie” de acest tip. În 2015, deveneau primii „emergenți” care vindeau datorii ale statului cu un randament negativ subliniind o tendință a costurilor de împrumut pe piața globală. La momentul respectiv, polonezii speculaseră momentul favorabil al ecartului dintre dobânda cheie negativă plătită de Banca Națională a Elveției, – 0,75%, și cea oferită de ei pentru obligațiunile emise în franci elvețieni, – 0,213%.
Descoperind acum fenomenul polonez, mulți ar fi tentați să își pună întrebarea: Cum dracu? De unde până unde frații noștri întru suferință până în 1990 au ajuns să ne-o ia înainte așa tare încât câștigul lor de credibilitate să îi convingă pe investitori să le cumpere datoria, fără nici un câștig? Cum dracu a reușit Polonia să intre în clubul de elită al țărilor care sunt plătite de către investitori pentru a se împrumuta? Iar lista țărilor care reușesc această performanță este mai lungă decât s-ar aștepta un neavizat. E poate firesc să regăsești aici Germania, Elveția, Suedia, Japonia, dar nu Spania, Italia, Portugalia și, din toamna anului trecut, chiar Grecia. Acum și Polonia. E prea de tot!
Cum poate Polonia al cărei rating este cu șase trepte mai jos decât Germania să aibă aceeași bonitate în fața investitorilor? (Nota Bene: Polonia are rating A-, Portugalia BBB, iar România cu trei nivelele mai jos decat Polonia, BBB-, cel mai scăzut dintre indicația de investiții). Pe scurt, explicația rezidă în faptul că polonezii, la fel ca portughezii, au demonstrat că excelează la două capitole.
- Capacitatea de a fructifica oportunitatea oferită de politica Băncii Central Europene. BCE care a renunțat din 2014 la tabuul numit dobânzi negative,coborând dobânda cheie până la niveluri nemaîntâlnite anterior, cumpărând datoriile suverane ale statelor europene, astfel încât acestea să se finanțeze mai ieftin. Se poate spune și că, prin ratele negative, BCE a penalizat băncile comerciale care au preferat să stocheze numerarul în loc să finanțeze companiile.
- 2. Credibilitatea guvernelor, într-un moment de incertitudini ce vin dinspre pe piețele externe titlurile de stat au devenit investiții de refugiu.
Rețeta de succes de după 1990 a Poloniei este cunoscută. A pornit „umăr la umăr” cu România și a ajuns la un PIB de trei ori mai mare, cu un salariu mediu aproape dublu. Polonia nu a trebuit să învețe din greșeli. Sau măcar nu le-a repetat. A avut un Leszek Balcerowicz, a renunțat la populism, și-a stabilit obiective realiste și le-a urmat. Polonezii au utilizat la maximum fondurile europene, dar reforma sectorului public a fost pilonul pe care s-a axat creșterea economiei.
Totuși confirmarea drumului corect ales nu a venit în anii de creștere economică, ci în primii ani de criză mondială. În 2009 și 2010, România înregistra un deficit bugetar de 5,4%, respectiv 9,1% din PIB. Polonia tot pe acolo: 3,6% cu 7,3%. Dar cu rezultate diferite în evoluția PIB. În timp ce PIB-ul României s-a contractat cu 5,5%, respectiv 3,9%, în cei doi ani polonezii au înregistrat creșteri constante de 2,8%, 3,6%.
Aceasta este, în esență, performanța a polonezilor. Faptul că au știut să gestioneze succesul astfel încât să se poată pune la adăpost în perioadele de declin. Și asta fac și acum. Este de notorietate declarația din 2018 a actualului guvernator al Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski: „Polonia preferă să aibă o economie în creștere cu 3%, sănătoasă, pe un interval mai mare, decât să se dezvolte ca România, a cărei economie a crescut anul trecut cu 8%, dar unde creșterea poate slăbi puternic la un moment dat, iar, în medie, va fi mai mică în câțiva ani.”
Previziunea a fost chiar ușor eronată. Creșterea economică a Poloniei a depășit-o pe a României și în 2018 și în 2019. Și cu un deficit bugetar, în valoare absolută situată la a cincea parte din cel al țării dâmbovițene. Și o inflație la jumătate.
Având, o datorie pe cap de locuitor aproape dublă față de România, Polonia se împrumută la dobânzi negative. Până la urmă, și acesta este un mod de a restructura datoria externă.
Când tocmai renăscuse speranța că și România se poate împrumuta mai ieftin, vine și moțiunea de cenzură. Și iarăși realitatea cifrelor trece pe un plan secundar, iar viitorul economiei se va rezuma, pentru câteva luni, la sloganuri.
Cum dracu?
Evenimente
ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE”
Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”.
„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.
Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el. A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.
Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el, autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI