Evenimente
Constantin Rudnițchi: BNR le lasă băncilor 600 milioane de euro. Ce vor face cu banii?
După aproape trei ani, Banca Națională a decis să modifice nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută. BNR a decis o reducere ratei de la 8% la 6%. Este o decizie care merită explicată.
Mai întâi, rezervele minime obligatorii sunt un instrument de politică monetară folosit de băncile centrale. De fapt, banii din rezerve sunt ai băncilor comerciale, sau, mai exact, ai clienților bancari, dar ei sunt „parcați” la banca centrală, la o dobândă minimă. Deci, o cotă-parte din depozitele atrase de bănci de la populație și firme este păstrată la BNR. Acestea sunt rezervele minime obligatorii.
Timp de aproape trei ani, mai precis din 5 mai 2017, BNR a păstrat nemișcată rata rezervelor minime în valută. Atunci, în mai 2017, banca centrală redusese rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută de la 10% la 8%.
Săptămâna trecută, BNR a mișcat pentru prima oară, după aproape trei ani, indicatorul rezervelor minime obligatorii în valută reducând rata de la 8% la 6%.
Altfel spus, banca centrală a decis să elibereze aproximativ 600 milioane de euro, banii mutându-se din conturile Băncii Naționale în cele ale băncilor comerciale.
Sunt câteva întrebări: de ce a făcut BNR această mișcare și care vor fi efectele în piață? Era momentul pentru o astfel de decizie care pune în piață 600 milioane euro?
Sunt, evident, argumente pro și contra. Pe de o parte, la conferința de presă prilejuită de ședința Consiliului de administrație al BNR, de săptămâna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu a fost mai explicit ca niciodată.
Contextul a fost dat de relativ surpinzătoarea întărire a leului în raport de euro chiar în ziua în care guvernul Orban era demis prin moțiune de cenzură. Unii au suspectat o intervenție în piață a BNR cu scopul de a calma o eventuală încercare de speculare a momentului politic.
Doar că guvernatorul Băncii Naționale a fost de această dată neașteptat de transparent. A spus clar că BNR nu a intervenit în piață, ci a fost o vorba despre o lipsă de de lichidități. Știți, a explicat Mugur Isărescu, este vorba despre unele luni când între ziua de 25 a lunii anterioare, atunci toată economia își plătește taxele, impozitele și contribuțiile, și primele cinci-zece zile ale lunii următoare, atunci când banii încep din nou să se miște în economie și să se strângă în conturile băncilor, există o anumită lipsă de lichiditate.
În acest context, al unei lipse temporare de lichiditate, cineva (nu BNR) a încercat să speculeze momentul și a intrat în piață pentru a vinde euro sperând într-o apreciere a monedei europene. Doar că în loc să crească euro, a scăzut. Uneori, poți să miști piața cu 100-200 milioane, spune Isărescu, fără să adauge moneda, pentru a fi suficient de vag.
Totuși, această poveste despre piața valutară nu explică decât parțial decizia de a mai pune pe piață încă 600 milioane euro, adică de a scădea rezervele minime obligatorii în valută.
Nici comportamentul băncilor comerciale în piață nu arată că ar dori să atragă valută de la clienți. Dobânzile la depozitele în valută sunt zero, iar unele bănci nu mai înființează depozite în valută. Ceea ce este un semnal clar că nu au nevoie de valuta clienților. Așa cum nu au nevoie, evident, nici de valuta pe care o mută BNR din conturile sale în cele ale băncilor comerciale.
Băncile nu au nevoie de economii în valută, pentru că nivelul creditelor ân euro s-a redus substanțial. Doar companiile care exportă și persoanele fizice care iau salariu în valută mai iau un împrumut în euro. Câți pot fi în România?
Și totuși, BNR a decis să dea băncilor comerciale încă 600 milioane de euro. De ce? Poate pentru că membrii Consiliului de administrație al BNR știu că băncile vor avea nevoie de bani. De altfel, chiar guvernatorul Mugur Isărescu vorbește mult, pe bună dreptate, despre deficitele mari care trebuie finanțate.
Când băncile primesc „cadou” valută pot face cu banii două lucruri. Fie, să îi trimită spre banca-mamă. Fie, să crediteze statul român, pentru că este greu de crezut că economia se poate finanța cu atât de mulți bani. Deci, BNR le face băncilor comerciale un cadou de care nu au nevoie.
Evenimente
Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.
„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.
Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.
„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.
Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.
Evenimente
Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.
Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Modificările și completările vizează următoarele aspecte:
– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate
– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului
Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.
În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.
Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.
Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025
De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.
Evenimente
Alocațiile pentru copii cresc din ianuarie 2025: Noile sume anunțate
De la 1 ianuarie 2025, alocațiile pentru copii vor beneficia de o nouă majorare, conform anunțului făcut de Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.
ceasta a precizat că alocațiile vor fi ajustate cu o creștere de 10,4%, în conformitate cu rata inflației, oferind astfel un sprijin financiar suplimentar familiilor din România. Măsura face parte din strategia guvernamentală de a sprijini părinții în creșterea și educarea copiilor, oferindu-le un ajutor financiar adaptat la creșterea costurilor vieții.
Noile valori ale alocațiilor pentru copii începând din 2025
Ministrul Muncii a detaliat sumele ce vor fi acordate după această ajustare. Astfel, pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația va ajunge la 323 de lei lunar, în timp ce pentru copiii cu vârsta sub 2 ani și cei cu dizabilități, alocația va depăși 700 de lei. „Alocațiile vor crește cu 10,4%, ceea ce înseamnă că pentru copiii mai mari de 2 ani vom ajunge la aproximativ 323 de lei, iar pentru cei sub 2 ani, valoarea va crește la peste 700 de lei”, a declarat Simona Bucura Oprescu.
Această ajustare a alocațiilor continuă tendința de creștere anuală în funcție de rata inflației. În luna ianuarie 2023, alocațiile au fost majorate cu 13,8%, urmând aceeași regulă stabilită prin Ordonanța de Urgență 126/2021, care prevede că, începând din 2023, alocațiile se indexează automat anual, conform inflației anuale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșterea din ianuarie 2023 a dus la următoarele valori:
de la 256 de lei la 292 de lei pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale;
de la 631 de lei la 719 lei pentru copiii cu handicap de până la 18 ani.
Majorarea alocațiilor vine ca o măsură de protecție socială esențială pentru familiile din România, contribuind la acoperirea unor costuri crescute în educația și îngrijirea copiilor. Indexarea automată cu inflația, conform reglementărilor în vigoare, asigură că aceste sume reflectă evoluțiile economice și ajută familiile să facă față provocărilor financiare.
Alocațiile se vor majora în fiecare an, la începutul lunii ianuarie, pe baza inflației raportate de INS pentru anul anterior, asigurând astfel o ajustare constantă a acestui ajutor esențial pentru familii.
-
Evenimenteacum 23 de ore
ANAF a lansat GHIDUL privind amnistia fiscală. Cum puteți scăpa mai ieftin de datoriile către stat?
-
Evenimenteacum 2 zile
ELECTRIC Up 2, PROGRAM DE FINANȚARE CU PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU ÎNTREPRINDERI DIN DOMENIUL HORECA. FINANȚĂRI IMPORTANTE ANUNȚATE DE SEBASTIAN BURDUJA
-
Uncategorizedacum 2 zile
Logitech lansează POP Icon Keys – inovație și stil pentru productivitate maximă
-
Evenimenteacum 2 zile
MINISTRUL ENERGIEI: VOM PROTEJA CONSUMATORII FINALI VULNERABILI, DUPĂ 1 APRILIE 2025
-
Companiiacum 2 zile
Importanța conținutului focalizat pentru reținerea vizitatorilor pe site-ul de prezentare
-
Uncategorizedacum 2 zile
Foraje de Apă și Foraje pentru Pompa de Căldură: Soluții Profesionale de la Puturi Apa Profesionale
-
Evenimenteacum 2 zile
Înmatriculările de mașini electrice, în cădere liberă, în primele 9 luni din 2024
-
Automotiveacum 2 zile
Cum sa alegi cele mai avantajoase optiuni de inchirieri auto