Evenimente
Ioan Boloș, despre Fondurile europene: Am preluat proiecte suspendate de la PSD. Pierdem 500 de milioane de euro
Ministrul a explicat marți în emisiunea Legile Puterii de la Realitatea PLUS, de ce a fost retras proiectul de OUG privind descentralizarea, cu care colegul său de Cabinet Ion Ștefan nu a fost de acord, și a mai anunțat că în viitorul buget al UE pierdem jumătate de miliard de euro după Brexit.
Dezvăluirile despre au fost făcute de PSD la audierea de marti a ministrului desemnat al Dezvoltării, Ion Ștefan, că a respins propunerile de reorganizare a sistemului de gestionare a fondurilor europene, făcute de colegul său de fost și viitor Cabinet, ministrul desemnat la Fonduri Europene, Marcel Boloș.
Propunerea de descentralizare fusese înaintată încă din luna decembrie de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, sub forma unui Memorandum discutat în ședința de guvern din 20 decembrie 2019 și transformat ulterior în mai multe proiecte de OUG adoptate în ultima ședință a guvernului Orban înainte de demiterea prin moțiune de cenzură, pe 5 februarie. Proiectele au fost oprite însă de la publicare în Monitorul Oficial tocmai de Ludovic Orban.
„Ordonanțele s-au aprobat seara, volumul de munca a fost foarte mare in acea perioada. Avizele din partea Ministerului Justiției au venit cu observatii, premierul a aprobat la momentul respectiv ca acele observatii sa fie integrate in textul ordonantei. (…) Cand ai observații de fond (ca în acest caz), esti obligat sa le repui pentru următoarea ședință de guvern, ca să le aprobi încă o dată, iar Guvernul era demis prin moțiune de cenzură a doua zi. Practic, am intrat în acest cerc vicios al moțiunii de cenzură, dar n-am renunțat la ordonanțele de urgență, pentru că o parte din aceste OUG sunt preluate intr-un proiect de lege privind masuri in domeniul fondurilor europene, iar altă parte din măsuri sunt preluate la nivel de ordine de ministru”, a spus ministrul desemnat al Fondurilor Europene.
Boloș a declarat că descentralizarea propusă prin acest proiect, cu totul diferita de ce a avut Romania pana acum, ar fi ceruta de Comisia Europeana. El a explicat ca forul comunitar nu mai accepta actuala structura-mamut supercentralizata si a cerut o alta forma a Programului Operational Regional (POR), cu o noua viziune, cu o descentralizare a procesului decizional al fondurilor europene. In plus el a amintit de cererile primarilor, ale autoritatilor locale care vor debirocratizare, simplificare. Bolos a mai precizat ca „nu este vorba de regionalizare, care tine de zona politicului”. Varianta lui Bolos pentru POR descentralizat doar financiar,, cei 8 miliarde de euro, care sa treaca de la Ministerul Dezvoltarii in teritoriu. Celelalte autoritati de mnaagement vor fi grupate la Minsierul T
El a prezentat pașii următori pentru adoptarea Proiectului, un număr de 5 ordonante, care va intra în Parlament în procedura de urgență:
„Proiectul este deja finalizat (cu modificarile integrate deja in proiect – n.red.) și urmează să fie prezentat în ședinta urmatoare de Guvern, premierul mi-a dat termen ca să prezint o informare de integrarea acestor observații și urmeaza procedura de urgenta parlamentara și demersurile, la care nu renuntam, că sunt extrem de benefice României”, a spus Boloș.
„Toate cele 5 ordonante vizeaza interesele romanilor și ale României. Discutam de Programul national de alimentare cu gaze naturale, pe care toată România îl așteaptă, despre partea de descentralizare: primariile sunt cele care le-au solicitat și beneficiarii POR , proiectele de apă, canalizare. Cine-si permite sa le blocheze si sa stam sa asteptam blocarea acestor proiecte?! (…) Era bine sa fie tinute la nivel central? Sa purtam primarii, autoritatile locale sa le purtam vesnic la Bucuresti ,sa intarziem proiecte, sa dureze un an si jumatate un contract de finantare?!”.
Cum va funcționa descentralizarea financiară, propusa de ministrul Fondurilor Europene
În afară de descentralizarea stiută în 8 regiuni, care priveste reorganizarea UAT-urilor, Bolos a vorbit despre descentralizarea financiară pe zona fondurilor europene.
„Banii sunt deciși prin autoritățile de management care vor functiona la nivelul agențiilor de dezvoltare regională. Acestea sunt organizatii neguvernamentale, dar nu impiedica sa fie desemnate ca autoritati de manangement, mai ales că la art. 123 din regulamentul CE 1303, se spune că autoritatile de management pot fi desemnate și organismele private, fara probleme. La nivelul agentiilor de dezvoltare regională sunt asociați consilii locale, consilii județene. (…)
În ordonanță, ulterior în proiectul de lege, mecanismul financiar a fost reglementat, pentru ca, lucrând cu banii bugetului de stat, trebuie facute prin lege, pentru a face platile catre primarii, conform cu contractele de finantare care urmeaza sa fie incheiate. Practic, demersurile pe care noi le-am facut veneau in completarea legislatiei actuale pentru a permite agentiilor de dezvoltare regionale sa lucreze cu banii bugetului statului”, a explicat Boloș.
„Am preluat numai proiecte suspendate de la PSD. Programul de competitivitate a fost POR suspendat, programul pe transport era plin de sesizări de fraude, l-am deblocat. Ministerele de linie erau cele care gestionau autoritatile de management. (…) Pierderea de putere, functii si posturi vizavi de cei care le-au detinut creeaza un disconfort acum. Cei care raman fara functii te ataca vehement ca sa renunti la demersuri. Cred ca e un moment de restart pentru modernizarea fondurilor europene, ca sa nu fim vesnic codasii Europei, pe modele invechite.
Viziunea UE e diferita de a României, noi vorbim de proiecte de infrastructura transport, apa , mediu, UE este deja in alta directie si va trebui sa recuperam aceste decalaje de timp, sa ne adaptam din mers”, a mai avertizat ministrul propus la Fonduri europene.
Este vorba de 8 miliarde de euro care vor veni catre aceste autoritati de management reprezentate de organizatii nonguvernamentale.
Câți bani are România în viitorul buget al Uniunii Europene? Cât pierde și cât castigă
Ministrul Boloș a anunțat că bugetul UE s-a diminuat după Brexit, astfel că propunerea din partea Consiliului European e de 1,074 % din venitul national brut al fiecarui stat membru, adica pentru România o reducere cu 500 de milioane de euro. Ceea ce inseamna de fapt ca, pe noul buget, Romania pierde jumatate de miliard de euro pe viitorul cadru financiar.
„Propunerea Comisiei a plecat cu 8 miliarde de euro in plus, la propunerea comisarului Corina Cretu. Am avut in actuala programare, pe politica de coeziune, 22 miliarde euro, plus cele 8 miliarde euro propuse la nivel de CE, deci 30,566 miliarde de euro, din care acum, dupa noua propuneer, avem aceasta pierdere de 500 miliarde de euro” a anuntat Bolos. Este vorba de pierderea fondurile neutilizate, conform angajamentelor bugetare care au fost aprobate; astfel ca daca nu se folosesc, daca nu se platesc catre beneficiari, banii europeni se pierd.
„Acel procent de relocare de fonduri a crescut de la 5% la 10% (la propunerea Romaniei), care inseamna pentru noi inseamna un castig de 1 miliard de euro, bani care se pot transfera din Fondul social european, daca Guvernul va decide, spre Fondul de coeziune sau Fondul european de dezvoltare regionala, pentru ca nevoia noastra e la infrastructura”, a mai spus Bolos.
***
Întrebat daca ar avea un interes personal legat de aceste modificari, adica intarirea acestor organizatii neguvernamentale care vor lucra ca autoritati de management, pentru a avea unde să se întoarcă dacă nu va mai fi ministru, Boloș, care a fost director al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, si inainte director de AM *autoritate de management) a negat acest lucru.
„Nu cred ca acest lucru ar fi deontologic ca eu ca minstru al fondurilor europene sa-mi permit sa gandesc la nivelul asta al unor interese individuale. Sistemul meu de valori. cu toate ca-mi permite legea, nu se aliniaza cu aceasta zona a intereselor, nu as intra intr-o zona de discutii de acest gen”.
Ioan-Marcel Boloș a fost directorul ADR Nord-Vest în perioada 2017-2019, anterior deținând funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. De asemenea, în perioada 2013-2015 a fost director general și coordonatorul Autorității de Management Programul Operaţional Sectorial “Transport” și al Direcției Generale Management și Strategii, precum și secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în anii 2012 și 2013.
Evenimente
Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.
„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.
Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.
„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.
Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.
Evenimente
Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.
Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Modificările și completările vizează următoarele aspecte:
– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate
– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului
Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.
În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.
Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.
Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025
De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.
Evenimente
Alocațiile pentru copii cresc din ianuarie 2025: Noile sume anunțate
De la 1 ianuarie 2025, alocațiile pentru copii vor beneficia de o nouă majorare, conform anunțului făcut de Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.
ceasta a precizat că alocațiile vor fi ajustate cu o creștere de 10,4%, în conformitate cu rata inflației, oferind astfel un sprijin financiar suplimentar familiilor din România. Măsura face parte din strategia guvernamentală de a sprijini părinții în creșterea și educarea copiilor, oferindu-le un ajutor financiar adaptat la creșterea costurilor vieții.
Noile valori ale alocațiilor pentru copii începând din 2025
Ministrul Muncii a detaliat sumele ce vor fi acordate după această ajustare. Astfel, pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația va ajunge la 323 de lei lunar, în timp ce pentru copiii cu vârsta sub 2 ani și cei cu dizabilități, alocația va depăși 700 de lei. „Alocațiile vor crește cu 10,4%, ceea ce înseamnă că pentru copiii mai mari de 2 ani vom ajunge la aproximativ 323 de lei, iar pentru cei sub 2 ani, valoarea va crește la peste 700 de lei”, a declarat Simona Bucura Oprescu.
Această ajustare a alocațiilor continuă tendința de creștere anuală în funcție de rata inflației. În luna ianuarie 2023, alocațiile au fost majorate cu 13,8%, urmând aceeași regulă stabilită prin Ordonanța de Urgență 126/2021, care prevede că, începând din 2023, alocațiile se indexează automat anual, conform inflației anuale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșterea din ianuarie 2023 a dus la următoarele valori:
de la 256 de lei la 292 de lei pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale;
de la 631 de lei la 719 lei pentru copiii cu handicap de până la 18 ani.
Majorarea alocațiilor vine ca o măsură de protecție socială esențială pentru familiile din România, contribuind la acoperirea unor costuri crescute în educația și îngrijirea copiilor. Indexarea automată cu inflația, conform reglementărilor în vigoare, asigură că aceste sume reflectă evoluțiile economice și ajută familiile să facă față provocărilor financiare.
Alocațiile se vor majora în fiecare an, la începutul lunii ianuarie, pe baza inflației raportate de INS pentru anul anterior, asigurând astfel o ajustare constantă a acestui ajutor esențial pentru familii.
-
Evenimenteacum 24 de ore
ANAF a lansat GHIDUL privind amnistia fiscală. Cum puteți scăpa mai ieftin de datoriile către stat?
-
Evenimenteacum 2 zile
ELECTRIC Up 2, PROGRAM DE FINANȚARE CU PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU ÎNTREPRINDERI DIN DOMENIUL HORECA. FINANȚĂRI IMPORTANTE ANUNȚATE DE SEBASTIAN BURDUJA
-
Uncategorizedacum 2 zile
Logitech lansează POP Icon Keys – inovație și stil pentru productivitate maximă
-
Evenimenteacum 2 zile
MINISTRUL ENERGIEI: VOM PROTEJA CONSUMATORII FINALI VULNERABILI, DUPĂ 1 APRILIE 2025
-
Companiiacum 2 zile
Importanța conținutului focalizat pentru reținerea vizitatorilor pe site-ul de prezentare
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. ROMÂNIA ȘI MIXUL ENERGETIC – CALEA CĂTRE ENERGIE VERDE
-
Uncategorizedacum 2 zile
Foraje de Apă și Foraje pentru Pompa de Căldură: Soluții Profesionale de la Puturi Apa Profesionale
-
Evenimenteacum 2 zile
Înmatriculările de mașini electrice, în cădere liberă, în primele 9 luni din 2024