Evenimente
Ioan Boloș, despre Fondurile europene: Am preluat proiecte suspendate de la PSD. Pierdem 500 de milioane de euro
Ministrul a explicat marți în emisiunea Legile Puterii de la Realitatea PLUS, de ce a fost retras proiectul de OUG privind descentralizarea, cu care colegul său de Cabinet Ion Ștefan nu a fost de acord, și a mai anunțat că în viitorul buget al UE pierdem jumătate de miliard de euro după Brexit.
Dezvăluirile despre au fost făcute de PSD la audierea de marti a ministrului desemnat al Dezvoltării, Ion Ștefan, că a respins propunerile de reorganizare a sistemului de gestionare a fondurilor europene, făcute de colegul său de fost și viitor Cabinet, ministrul desemnat la Fonduri Europene, Marcel Boloș.
Propunerea de descentralizare fusese înaintată încă din luna decembrie de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, sub forma unui Memorandum discutat în ședința de guvern din 20 decembrie 2019 și transformat ulterior în mai multe proiecte de OUG adoptate în ultima ședință a guvernului Orban înainte de demiterea prin moțiune de cenzură, pe 5 februarie. Proiectele au fost oprite însă de la publicare în Monitorul Oficial tocmai de Ludovic Orban.
„Ordonanțele s-au aprobat seara, volumul de munca a fost foarte mare in acea perioada. Avizele din partea Ministerului Justiției au venit cu observatii, premierul a aprobat la momentul respectiv ca acele observatii sa fie integrate in textul ordonantei. (…) Cand ai observații de fond (ca în acest caz), esti obligat sa le repui pentru următoarea ședință de guvern, ca să le aprobi încă o dată, iar Guvernul era demis prin moțiune de cenzură a doua zi. Practic, am intrat în acest cerc vicios al moțiunii de cenzură, dar n-am renunțat la ordonanțele de urgență, pentru că o parte din aceste OUG sunt preluate intr-un proiect de lege privind masuri in domeniul fondurilor europene, iar altă parte din măsuri sunt preluate la nivel de ordine de ministru”, a spus ministrul desemnat al Fondurilor Europene.
Boloș a declarat că descentralizarea propusă prin acest proiect, cu totul diferita de ce a avut Romania pana acum, ar fi ceruta de Comisia Europeana. El a explicat ca forul comunitar nu mai accepta actuala structura-mamut supercentralizata si a cerut o alta forma a Programului Operational Regional (POR), cu o noua viziune, cu o descentralizare a procesului decizional al fondurilor europene. In plus el a amintit de cererile primarilor, ale autoritatilor locale care vor debirocratizare, simplificare. Bolos a mai precizat ca „nu este vorba de regionalizare, care tine de zona politicului”. Varianta lui Bolos pentru POR descentralizat doar financiar,, cei 8 miliarde de euro, care sa treaca de la Ministerul Dezvoltarii in teritoriu. Celelalte autoritati de mnaagement vor fi grupate la Minsierul T
El a prezentat pașii următori pentru adoptarea Proiectului, un număr de 5 ordonante, care va intra în Parlament în procedura de urgență:
„Proiectul este deja finalizat (cu modificarile integrate deja in proiect – n.red.) și urmează să fie prezentat în ședinta urmatoare de Guvern, premierul mi-a dat termen ca să prezint o informare de integrarea acestor observații și urmeaza procedura de urgenta parlamentara și demersurile, la care nu renuntam, că sunt extrem de benefice României”, a spus Boloș.
„Toate cele 5 ordonante vizeaza interesele romanilor și ale României. Discutam de Programul national de alimentare cu gaze naturale, pe care toată România îl așteaptă, despre partea de descentralizare: primariile sunt cele care le-au solicitat și beneficiarii POR , proiectele de apă, canalizare. Cine-si permite sa le blocheze si sa stam sa asteptam blocarea acestor proiecte?! (…) Era bine sa fie tinute la nivel central? Sa purtam primarii, autoritatile locale sa le purtam vesnic la Bucuresti ,sa intarziem proiecte, sa dureze un an si jumatate un contract de finantare?!”.
Cum va funcționa descentralizarea financiară, propusa de ministrul Fondurilor Europene
În afară de descentralizarea stiută în 8 regiuni, care priveste reorganizarea UAT-urilor, Bolos a vorbit despre descentralizarea financiară pe zona fondurilor europene.
„Banii sunt deciși prin autoritățile de management care vor functiona la nivelul agențiilor de dezvoltare regională. Acestea sunt organizatii neguvernamentale, dar nu impiedica sa fie desemnate ca autoritati de manangement, mai ales că la art. 123 din regulamentul CE 1303, se spune că autoritatile de management pot fi desemnate și organismele private, fara probleme. La nivelul agentiilor de dezvoltare regională sunt asociați consilii locale, consilii județene. (…)
În ordonanță, ulterior în proiectul de lege, mecanismul financiar a fost reglementat, pentru ca, lucrând cu banii bugetului de stat, trebuie facute prin lege, pentru a face platile catre primarii, conform cu contractele de finantare care urmeaza sa fie incheiate. Practic, demersurile pe care noi le-am facut veneau in completarea legislatiei actuale pentru a permite agentiilor de dezvoltare regionale sa lucreze cu banii bugetului statului”, a explicat Boloș.
„Am preluat numai proiecte suspendate de la PSD. Programul de competitivitate a fost POR suspendat, programul pe transport era plin de sesizări de fraude, l-am deblocat. Ministerele de linie erau cele care gestionau autoritatile de management. (…) Pierderea de putere, functii si posturi vizavi de cei care le-au detinut creeaza un disconfort acum. Cei care raman fara functii te ataca vehement ca sa renunti la demersuri. Cred ca e un moment de restart pentru modernizarea fondurilor europene, ca sa nu fim vesnic codasii Europei, pe modele invechite.
Viziunea UE e diferita de a României, noi vorbim de proiecte de infrastructura transport, apa , mediu, UE este deja in alta directie si va trebui sa recuperam aceste decalaje de timp, sa ne adaptam din mers”, a mai avertizat ministrul propus la Fonduri europene.
Este vorba de 8 miliarde de euro care vor veni catre aceste autoritati de management reprezentate de organizatii nonguvernamentale.
Câți bani are România în viitorul buget al Uniunii Europene? Cât pierde și cât castigă
Ministrul Boloș a anunțat că bugetul UE s-a diminuat după Brexit, astfel că propunerea din partea Consiliului European e de 1,074 % din venitul national brut al fiecarui stat membru, adica pentru România o reducere cu 500 de milioane de euro. Ceea ce inseamna de fapt ca, pe noul buget, Romania pierde jumatate de miliard de euro pe viitorul cadru financiar.
„Propunerea Comisiei a plecat cu 8 miliarde de euro in plus, la propunerea comisarului Corina Cretu. Am avut in actuala programare, pe politica de coeziune, 22 miliarde euro, plus cele 8 miliarde euro propuse la nivel de CE, deci 30,566 miliarde de euro, din care acum, dupa noua propuneer, avem aceasta pierdere de 500 miliarde de euro” a anuntat Bolos. Este vorba de pierderea fondurile neutilizate, conform angajamentelor bugetare care au fost aprobate; astfel ca daca nu se folosesc, daca nu se platesc catre beneficiari, banii europeni se pierd.
„Acel procent de relocare de fonduri a crescut de la 5% la 10% (la propunerea Romaniei), care inseamna pentru noi inseamna un castig de 1 miliard de euro, bani care se pot transfera din Fondul social european, daca Guvernul va decide, spre Fondul de coeziune sau Fondul european de dezvoltare regionala, pentru ca nevoia noastra e la infrastructura”, a mai spus Bolos.
***
Întrebat daca ar avea un interes personal legat de aceste modificari, adica intarirea acestor organizatii neguvernamentale care vor lucra ca autoritati de management, pentru a avea unde să se întoarcă dacă nu va mai fi ministru, Boloș, care a fost director al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, si inainte director de AM *autoritate de management) a negat acest lucru.
„Nu cred ca acest lucru ar fi deontologic ca eu ca minstru al fondurilor europene sa-mi permit sa gandesc la nivelul asta al unor interese individuale. Sistemul meu de valori. cu toate ca-mi permite legea, nu se aliniaza cu aceasta zona a intereselor, nu as intra intr-o zona de discutii de acest gen”.
Ioan-Marcel Boloș a fost directorul ADR Nord-Vest în perioada 2017-2019, anterior deținând funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. De asemenea, în perioada 2013-2015 a fost director general și coordonatorul Autorității de Management Programul Operaţional Sectorial “Transport” și al Direcției Generale Management și Strategii, precum și secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în anii 2012 și 2013.
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
