Connect with us

Evenimente

In situația Covid-19, fostul procurorul Emilian Eva a fost numit director la spitalul de psihiatrie din Sapoca

Publicat

pe

Am explicat în sase puncte ce cred despre masurile economice anuntate astazi de guvern. Concluziv, opinez că prin setul de măsuri anunțat (și mai ales prin cele omise, neanalizate, și ignorarea măsurilor iminent necesare pentru populație, împreună cu BNR), politica fiscală și politica monetară țintesc mai degrabă spolierea veniturilor populației, cât încă mai e ceva de spoliat. Nici guvernul și nici BNR nu înțeleg ca vorbim despre o criză economică și nu financiară, în care economiile se opresc în cascadă. Drept urmare, populația, în loc să fie PRINCIPALA țintită și protejata de măsurile economice, populația este pusă de guvern și BNR în situația să pre-finanțeze conservarea profiturilor băncilor cu scop de externalizare, din puținii bani care vor mai fi la dispoziție în perioada următoare. Iar măsurile de ajutor de stat par mai degrabă țintite spre supraviețuirea clienților politici și nu a economiei reale. Consiliul Concurenței ar trebuie să se auto-sesizeze nu o dată, ci de două ori, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.

Prin masurile anuntate, Guvernul incearca sa speculeze economic pandemia in favoarea grupurilor de interese și nu sa protejeze populația. Nimic despre bănci. Consiliul Concurenței ar trebui să se autosesizeze.
Pe scurt, iată opinia mea despre, măsurile anunțate de limitare a recesiunii (care se instalează în România), chiar în aceste zile:
nimic concret pentru populație, care să asigure certitudinea venitului de subzistență pentru perioada atât de dinainte de atingerea vârfului crizei de sănătate publică, cât mai ales după;
favorizarea grupurilor de interse prin mecanismul birocratic și care stă în pixul unui politruc și care va decide el dacă o companie este afectată de criză sau nu, în privința garanțiilor de stat, iar contribuabilii real afectați trebuie să facă drumuri la ghișee. Se înființează practic un nou ANRP, în care politruci decid cine va beneficia de garanția statului. Am solicitat încă de ieri public la Antena 3 și TVR1, ca simultan cu acest mecanism, să fie făcute publice și nominalizate companiile care beneficiază de aceste ajutoare, diminuate față de intenție (5 miliarde de lei , sumă diminuată față de intenția ințială de 10 miliarde de lei). Din informațiile transmise azi de premier din carantină, ordonanța NU PREVEDE diseminarea publică. Pentru cei care au uitat, vă reamintesc ,,măsura anti-criză” din 2009 a ajutorului de minimis, de până la 200.000 de Euro. Multe dintre companiile beneficiare atunci au fost clienți politici, tipăritori și lipitori de afișe pentru alegerile din 2009. Măsura a fost ineficientă și a prăpădit banii limitați ai bugetului de stat.
favorizarea băncilor în scopul majorării profitului externalizat, în sensul că populația, care ar trebui să fie prima țintită de măsurile de sprijin ajunge să pre-finanțeaze profiturile băncilor (din care eventual tardiv și ineficient se vor preface că spriină populația, la scutul BNR). Consider ferm că are trebui să se auto-sesizeze Consiliul Concurenței;
populația, în loc să fie sprijinită, este lovită simultan ca de mai multe tunuri de apă de mare presiune: leul se depreciază, dobânzile se majorează, perspeciva unui venit cert este diminuată. Alternativa ar fi fost, ca în toate țările normale la cap, crearea unui mecanism pentru venituri de subzistență. Toate țările fac asta, mai puțin România și Rusia.
în plină oprire în cascadă a economiei globale, BNR permite băncilor comerciale să mențină la nivele ridicate și chiar să majoreze comisioanele de tranzacționare și dobânzile. Ba chiar le favorizează, așa cum voi descrie. BNR doarme.
Singurul care pare să facă ceva este Parlamentul (și nu Guvernul), care ar fi adoptat legea pentru suspendarea plății împrumuturilor bancare. Nu am citit-o, voi reveni cu detalii după, dar mă aștept la opoziție la promulgare și din parte grupurilor de interese complice sifonării bugetului de stat.
Ceea ce mă supără fantastic și chiar mă enervează este acest lucru: nimic despre bănci și sprijinirea populației după șueta de ieri noapte de la Guvernul României.
Spun șuetă, pentru că nu a rezultat nicio modificare pozitivă față de intențiile deja anunțate. Și observ lucruri îngrijorătoare care se manifestă azi pe piața valutară și în piața monetară, cele mai bune indicatoare timpurii:
Leul a continua să se deprecieze. Maximul atins astăzi pe piața valutară a fost de 4,873 lei pentru un Euro, iar BNR a raportat la ora 13.00 cursul de 4,8440 lei. Deprecierea nu este pentru că leul a rezistat, ci pentru că Euro (și leul) s-au depreciat față de ,,king dollar” cu aproape 2%. Cursul de la BNR al dolarului a fost 4,4864 lei, față de 4,4027 lei. Asta arată că piețele văd mai eficiente politicile americane, prin care populația este țintită, față de cele europene. Politicile reale economice în România nu există. Și încă ceva: întrărirea semnificativă a dolarului funcționează ca un indicator de avertizare timpurie pentru instabilitate financiară în țări emergente sau aspirante la emergență, cum este România:


2. În perioadă de volatilitate, băncile sunt cele care profită, în detrimentul populației. Dacă astăzi încercați să schimbați Euro prin bancă, pe piața interbancară, în timp ce Euro era la cursul de 4,85 de lei, cursul oferit de către bancă pentru cumpărarea de Euro de către populație era în jur de 4,92 de lei. Înseamnă un adaos de aproape 1,5% față de cursul BNR. Dacă vinzi Euro (și se presupune că vânzările pot fi accelarate și de către cele cel puțin câtva zeci de mii de reveniți în România din Italia și Spania), cursul este semnificativ sub ceea ce vedem pe interbancar. Spre exemplu banca mea îmi oferea azi 4,7720 pentru un Euro vândut. Știți ce înseamnă asta? Un comision de 4% la fiecare euro cumpărat și vândut. Bani care se duc în profitabilitatea băncilor. Este enorm cum băncile fac bani, la scutul BNR, din nevoia existențială a românilor. 4% câștig pentru bănci înseamnă 4% pierdere pentru populație. Pentru dolar, comisioanele sunt mai mari.
3. Subliniez, pentru populație. Pentru că investitorii de capital care ies și scot Euro din țară sunt tratați cu blândețe de către BNR. Practic, BNR, prin intervenții pe curs ca să nu deranjeze, le asigură acestora un curs mult mai bun de ieșire din lei spre Euro/Dolar decât populației. Băncile și clienții lor mari fac tranzacțiile la cursul de pe piața valutară, nu cu comisioane dus-întors de 4%.
4. O soluție rațională pentru ca BNR să limiteze volatilitatea pe curs ar fi fost plafonarea comisioanelor pentru cursul de schimb la niveluri rezonabile (zero virgulă ceva, nu 4%). Dar BNR doarme și oferă cursuri bune celor care ies din economie, în condiții anunțate de instabilitate financiară și evident de depreciere iminentă a leului. Și aici este prima dată pentru care Consiliul Concurenței trebuie să se sesizeze, să vadă dacă băncile nu s-au înțeles la nivelul comisionelor aplicate pentru vânzarea/cumpărarea de Euro. Două bănci mari din sistem, indiferent de ce se întâmpla pe piața valutară, ofereau același curs de cumpărare: 4,92 lei pentru un Euro.
5. A doua chestiunea pe care este obligatoriu ca să se autosesize urgent Consiliul Concurenței. Apare din nou înțelegerea la preț în privința dobânzilor, și ea nu este întâmplătoare. Deși leul este mai puțin dorit încă începând de vineri (se depreciază contstant), piața monetară semnalează invers: că leul este dorit. Astăzi, pentru a patra zi consecutiv ratel de dobândă ROBOR la 3 luni s-au majorat pe piața monetară (și, cu pasivitatea BNR se vor majora și în continuare). Astăzi, ROBOR la 3 luni a fost anunțat la 3,24% pe an. De la 2,97 vineri, asta înseamnă un plus de 0,27 puncte procentuale, adică o scumpire a dobânzilor cu 9% în doar 4 zile (prețul ,,dobândă” s-a majorat cu 0,27 puncte procentuale, de la 2,97% pe an la 3,24% pe an). Dacă leul nu este dorit, de ce se scumpește doar pe piața monetară? Dau aici o posibilă explicație: pe 31 martie 2020, pentru foarte multe credite în lei, se va ,,reseta” dobânda, iar un nivel cât mai ridicat la 31 martie 2020 va aduce un profit cât mai mare pentru bănci. Consiliul Concurenței să se sesizeze și să verifice dacă băncile nu se înțeleg asupra dobânzii afișate ROBOR. Încă prea multe credite sunt legate de dobânda afișată ROBOR și nu de IRCC (dobânda efectivă). Este o altă confiscare de putere de cumpărare de la populație, cu complicitatea BNR, care ar trebui să facă zilele acestea exact ceea ce fac toate băncile centrale normale la cap: să nu mai țintească inflație (pe care oricum o ratează în detrimentul puterii de cumpărare) și să țintească dobânda. La un nivel cât mai jos, astfel încât criza de sănătate publică ce va degenra în criza economică de proporții.
Concluziv: prin setul de măsuri anunțate de Guvern (și mai ales prin cele omise, neanalizate, și ignorarea măsurilor iminent necesare pentru populație, împreună cu BNR), opinez că politica fiscală și politica monetară țintesc mai degrabă spolierea veniturilor populației, cât încă mai e ceva de spoliat. Cu alte cuvinte, populația, în loc să fie PRINCIPALA țintită favorabizată de măsurile economice este pusă în situația să pre-finanțeze conservarea profiturilor băncilor și diminuarea pierderilor băncilor, din puținii bani care vor mai fi la dispoziție în perioada următoare. Iar măsurile de ajutor de stat par mai degrabă țintite spre supraviețuirea clienților politici și nu a economiei reale.
Și încă ceva explicativ pentru fotografia din articol: în august 2009, realizam o premieră pentru presa din România, ca redactor șef al cotidianului Business Standard. Am decis editorial să punem pe prima pagină setul real de măsuri anti-criză al guvernului României. După o analiză judicioasă, pentru prima dată un cotidian financiar din România publica prima pagină goală. Oficial, ministrul de finanțe Florin Cîțu mi-a declarat în urmă cu 2 zile la B1TV că vor trata criza la fel ca în 2008. (Paul D.).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor

Publicat

pe

Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.

Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.

1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale

Imagine

„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.

2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante

„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații

3.  Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE

4.  Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

Proiectul de modificare a legii pentru alegerea preşedintelui şi a celei privind organizarea CCR a fost depus în Parlament. Schimbări importante pentru candidații la funcția supremă în stat

5.  Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)

Imagine

„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

6.  Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă

Imagine

„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ” 

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.

România, zguduită de încă un cutremur, produs într-o zonă atipică. Este al patrulea într-o singură zi

Citeste in continuare

Evenimente

Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor

Publicat

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.

„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.

„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.

Elevii din teritoriile ocupate ale Ucrainei vor învăța biografia lui Putin la școală. „Profesorii vor crea un cult al personalității liderului ocupanților”

Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.

„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.

Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.

Citeste in continuare

Evenimente

Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.

Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Modificările și completările vizează următoarele aspecte:

– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate

– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului

Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.

În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.

Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.

Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025

De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.

Citeste in continuare

Trending