Reforma impozitării auto transformă mașinile hibride în „ținte” fiscale: taxe de 15 ori mai mari după noile reglementări. Direcțiile de taxe și impozite locale au abandonat vechiul sistem de bonificații pentru mașinile ecologice, introducând o formulă complexă ce penalizează simultan cilindreea și valoarea autoturismului.

Această schimbare radicală de optică a generat un val de nemulțumire în rândul proprietarilor, mulți reclamând că noile obligații de plată depășesc cu mult bugetele previzionate pentru începutul acestui an.

Deși mașinile hibride sunt promovate drept o soluție ecologică, noile reglementări fiscale le transformă în vehicule mai costisitoare decât modelele vechi, non-euro, care au motoare mari și emisii ridicate. Un exemplu concret se regăsește în București, unde impozitul pentru un autoturism hibrid a sărit de la 145 de lei anul trecut la 2.244 de lei în 2026, marcând o creștere de peste 1.400%. Situații similare sunt raportate la nivel național, unde taxele anuale pentru aceste mașini depășesc frecvent pragul de 2.000 de lei. Această explozie a costurilor este rezultatul eliminării, la finalul anului 2025, a facilităților fiscale de până la 95% pe care primăriile le acordau anterior pentru a stimula achiziția de vehicule curate.

Discrepanța devine evidentă la compararea categoriilor de motorizări: un hibrid cu motor de 3 litri ajunge să fie taxat cu peste 2.200 de lei, în timp ce un vehicul poluant de 1,6 litri, fabricat acum câteva decenii, este impozitat cu doar 260 de lei. Această situație a generat un val de nemulțumire în rândul șoferilor, deoarece noua legislație pare să contrazică directivele europene de reducere a emisiilor. Totuși, interesul pentru piața mașinilor ecologice rămâne ridicat în România. Valoarea totală a acestui segment a crescut cu 3,5% în ultimul an, iar volumul anunțurilor de vânzare s-a majorat cu 7,6%. Toyota își menține poziția de lider în preferințele cumpărătorilor, modelul Corolla înregistrând un salt de 51% în oferte, în timp ce segmentul hibrid plug-in a consemnat cea mai mare creștere a popularității, de 25%.

Banii înving protestele. Acordul UE–Mercosur intră în linie dreaptă după ce Italia a „depus armele” în schimbul a 45 de miliarde de euro.

După un sfert de secol de negocieri și blocaje repetate, cel mai amplu acord comercial din istoria Uniunii Europene pare să fi intrat în linie dreaptă. Comisia Europeană a reușit o manevră diplomatică decisivă, obținând sprijinul Italiei pentru tratatul cu statele Mercosur, fapt ce deschide calea semnării acestuia chiar săptămâna viitoare.

Prețul consensului: De la opoziție la „pas pozitiv”

Până de curând, Italia și Franța formau un front comun împotriva acordului, temându-se că produsele agricole ieftine din America de Sud — în special carnea de vită și zahărul — vor decapitaliza fermierii europeni. Însă situația s-a schimbat radical în urma unei scrisori trimise marți de Executivul european către guvernul de la Roma.

Comisia a propus o „injecție” financiară masivă de 45 de miliarde de euro pentru agricultura italiană, facilitând un acces mai rapid la fonduri și promițând creșterea cheltuielilor în perioada 2028-2034, în locul tăierilor prevăzute inițial. Premierul Giorgia Meloni a salutat imediat inițiativa, numind-o „un pas semnificativ înainte”, iar surse oficiale confirmă că Italia va vota în favoarea acordului la reuniunea crucială de vineri.

Care este miza strategică

Schimbarea de poziție a Italiei este considerată vitală pentru atingerea „majorității calificate” (cel puțin 15 state care să reprezinte 65% din populația UE), în condițiile în care Franța, Polonia și Ungaria rămân sceptice sau ostile.

Pentru Bruxelles, miza depășește granițele fermelor europene. Susținut puternic de Germania și Spania, acordul este văzut ca un instrument strategic esențial pentru:

• Stimularea exporturilor industriale europene în fața noilor taxe impuse de SUA.
• Reducerea dependenței de China prin diversificarea piețelor.
• Securizarea accesului la materii prime și minerale critice necesare tranziției verzi.

Garanții financiare dar și tensiuni la orizont

Pentru a calma spiritele în restul blocului comunitar, Comisia a convocat miercuri toți cei 27 de miniștri ai agriculturii la Bruxelles. Aceștia vor primi garanții privind viitoarea finanțare prin Politica Agricolă Comună (PAC), inclusiv promisiunea unui fond de criză de 6,3 miliarde de euro.

Totuși, drumul nu este lipsit de obstacole. Planul Comisiei de a fuziona fondurile de coeziune cu cele destinate agriculturii în viitorul buget pe șapte ani stârnește deja noi îngrijorări în rândul statelor cu sectoare agricole puternice.

Deși balanța pare să încline acum spre semnarea acordului, echilibrul rămâne unul precar. Între promisiunile de prosperitate industrială și temerile fermierilor care continuă să protesteze, Uniunea Europeană se pregătește să ia săptămâna viitoare una dintre cele mai controversate decizii economice din istoria sa.

Revoltă în toată țara, după ce tot mai mulți români reclamă că noile taxe locale, pe lângă faptul că au crescut amețitor, nici măcar nu sunt calculate corect. Unii contribuabili au semnalat că au plătit sumele afișate inițial, însă ulterior au constatat că valorile au fost modificate și trebuie să achite o diferență. Reprezentanții platformei susțin că vina aparține direcțiilor din primării, care nu ar fi actualizat valorile sau calculele.

Într-o postare într-un grup de Facebook din Sectorul 2, o femeie a arătat două valori diferite ale obligațiilor de plată, afișate la doar o zi distanță. După ce a reverificat sumele, a constatat că are de achitat cu 80 de lei în plus.

O situație similară, tot în Sectorul 2, a generat o diferență suplimentară de peste 70 de lei, apărută în doar câteva ore.

Dublă umilință pentru orădeni. Fostul primar Bolojan i-a „pricopsit” cu o majorare uriașă de taxe, iar Primăria stă cu ghișeele închise până la jumătatea lunii

Primăria sectorului 2: Procesul de calculare a taxelor și impozitelor locale fost desfășurat în perioada 1-6 ianuarie 

Într-o reacție publicată pe rețelele de socializare, Primăria Sectorului 2 a recunoscut că au existat situații în care contribuabilii au vizualizat, inițial, valori intermediare, care ulterior au fost refăcute.

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FPrimariaSector2%2Fposts%2Fpfbid0eGXYxT1CS8pR38KFozpkmDKaHY95kKBPVyWSDwpKAXKA6bWd6pi2nrxTBcAQdYt3l&show_text=true&width=500

Contactat de Realitatea Plus, președintele Autorității pentru Digitalizarea României a dat vina pe primării, susținând că acestea au transmis valori greșit calculate sau neactualizate la timp în funcție de noile cote.

Bolojan începe anul cu o serie de restanțe majore. După ce i-a sărăcit pe românii de rând, a uitat de

„Primăriile sau unitățile administrativ-teritoriale, în perioada asta, final de decembrie – început de ianuarie, și-au revizuit noile taxe în sistemele proprii, aceste sisteme fiind interconectate cu platforma ghiseul.ro. . Au prezentat în momente diferite două valori. Deci, practic, primele valori pe care le-au văzut au fost aferente anilor anteriori, iar noile valori sunt ca urmare a deciziilor luate la nivel de consilii locale.

Datele de 1, 2, 3, poate până în 5, erau definite valorilor anilor anteriori, iar între timp, după ce au revenit în activitate, au revizuit valorile” a precizat Dragoș Cristian Vlad.