Evenimente
Grațiela Leocadia Gavrilescu a votat, azi, la orele 07.45, la Scoala „N. Titulescu” din Ploiesti/”Am votat pentru romani… pentru binele nostru al tuturor, pentru siguranta unui trai mai bun…pentru parintii nostri si bunicii nostri….”

A cui o fi vina că în România crește numărul de internați la terapie intensivă, în vreme ce infecțiile scad? Evident, a manipulatorilor care în preziua alegerilor fac mai puține teste, deși testarea e unicul instrument de control al epidemiei mai puțin orb – trebuie să testezi ca să izolezi, nu poți izola pe toată lumea. Dacă la Colectiv nu a fost vina lui Bănicioiu și la Piatra Neamț nu a fost vina lui Tătaru (că mai sunt și accidente pe lume), porcăria de a organiza alegeri pe pandemie și în timp ce scazi numărul de testări este pur și simplu penală, și imputabilă PNL, care indiferent ce performanță va avea la alegeri va forma guvernul, ca într-o țară bananieră cotată de Freedom House ca parțial liberă.
Dar ce se va întîmpla cu sănătatea după alegeri, dacă acum vedem așa ceva și dacă publicul nu sancționează o manipulare care afectează direct moartea oamenilor? O privire rapidă prin programele PNL-USR-PLUS, despre care șeful statului ne informează că vin la guvernare (că așa au decis el și serviciile secrete patrimonializate) ne arată cum stau lucrurile. Iar în ultimele două săptămîni, i-am auzit pe Claudiu Năsui și chiar pe Dacian Cioloș spunînd lucruri enorme despre Sănătate. Pe Vlad Voiculescu l-am auzit mai demult și m-am convins că nu are nici o idee (despre intențiile lui bune sau rele nu comentez, că nu știu destule, îl creditez ca fiind bune).
Incompetenții lui Cioloș i-au băgat în cap că nu subfinanțarea e principala problemă a sistemului sanitar, ci organizarea. Claudiu Năsui e principala creație de la care emană diverse aproximări care la o minimă cercetare se dovedesc a fi erori periculoase. El pretinde că are o platformă de open budget care a funcționat din 2014 – la o minimă cercetare vezi că nu e nici un open budget din familia internațională cu acest nume, nici vreo platformă de scrapping care să permită online tracking expenditures pe model estonian sau sloven, cum mi-au promis două guverne că vor face și nu au reușit, ci doar un infografic pentru cine nu folosește Eurostat sau platformele mult mai în detaliu de la Finanțe (și publice). Nici un scrupul în a-l prezenta ca mai mult! Un infografic!
Eurostat a publicat azi datele comparative pe sănătate din România. Statul român alocă cel mai puțin proporțional din buget din EU-28 pentru acest sector (5.6 la o medie de 9.9, bulgarii alocă 7.4). Vorbim de un an cînd PSD începea deja să crească salariile la medici, după minime istorice ale bugetului. În figură vedeți cum asta se reflectă, evident, în cea mai mică cheltuială pe cap de locuitor, ducînd la asistente și tehnicieni ATI care pleacă în Germania (11.5%) alocație bugetară, lăsînd pe Dorel – care nu are unde pleca – să pună prize la Piatra Neamț. 524 de euro pe cap de locuitor față de 4627 în Germania poate explică puțin de ce la ATI în Germania mor din totalul bolnavilor de Corona 23% iar restul se vindecă, în vreme ce în România mor practic TOȚI (astfel că fatalitatea e cea mai rea din Europa).
Să înțelegem de la Năsui, Voiculescu și presa tabloidă că românii sunt cei mai proști organizatori din Europa că nu fac din rahat bici și să soluția e să trimitem arșii și pneumoniile COVID în străinătate, sau să aducem citostatice pentru care de fapt nu avem bani, cheltuind de fiecare dată bugetul pentru mii de oameni pentru unul singur și lăsînd sistemul și mai pauper? Nu știu, or fi românii slabi organizatori în general, dar nu e cam greu să ne dăm seama aici în special, unde nu au ce organiza, fiind masiv subfinanțați? Cine în Europa s-ar descurca mai bine cu așa puțini bani? Cînd vezi cîte infecții avem și cum se descurcă spitalele mai că îmi vine să cred că Arafat, Streinu Cercel și compania sunt niște genii ale organizării – în Franța, care nu stă așa rău ca noi se fac greve ca să oblige statul să dea mai multe resurse. La noi, doctorii ard cu pacienții, dar greve nu fac.
Acum, că USR-PLUS a produs și un program de sănătate trebuie să spun răspicat că programul lor e periculos pentru sănătate, iar în eventualitatea că acesta ar fi un minister cerut de ei riscurile ar fi mai mari decît oricînd în ultimii zece ani pentru sistemul și așa greu pus la încercare. Nu că PNL sunt vreo bucurie- cînd au venit la guvernare s-au repezit imediat să deschidă un canal la bani publici pentru sectorul privat, dar măcar ce au pus pe hîrtie e mai adecvat și mai prudent ca USR. PSD are un program decent – are marele merit că a crescut salariul la doctori, și marea lipsă de merit că a provocat distorsiunea pieței și penurii dramatice prin subvenția lor generală și stupidă pentru medicamente (Ponta). Și PNL e OK, spun că vor crește alocarea bugetară, foarte bine. Imaginație n-au nici unii (e mai ușor să cumperi un spital privat cu totul într-o țară unde multe sunt la limita falimentului decît să construiești unul complet nou, și sunt mai bune spitalele mijlocii decît cele uriașe, trendul s-a inversat de vreo zece ani). Dar să lăsăm asta.
PNL propune ”Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursă alternativă de finanțare”. Ei, dacă e așa,e foarte bine, deși nu se știe ce mai poate face statul în această privință, România e deja lider european cu sisteme medicale paralele finanțate direct de abonați (ca Medlife), unele companii de succes listate la bursă. Problema e cu cei care nu-și pot permite să se aboneze la Medlife. Banii puțini sunt cauza majorității problemelor (adică infecțiile nosocomiale, lipsa de secții ATI, lipsa de personal tehnic de calitate și materiale care să nu ia foc, etc) și ei nu trebuie să fie iarăși întinși și mai subțire, prin împărțire cu sectorul privat.
Că despre asta e vorba. În țara în care cheltuielile private pe sănătate sunt enorme, și cele prin operatori privați, și cele directe (ca automedicația) ce vrem este ca măcar în parte acești bani cheltuiți pe lîngă bugetul public de sănătate să devină parte din el. Acest lucru trebuie însă făcut rezolvînd ce nu a rezolvat PSD, cu tot meritul său de a fi crescut salariile și a fi întrerupt hemoragia dramatică de personal sanitar spre Occident, și anume creînd o bună separație public-privat. Absența ei, ca în cazul recent al doctorului Musta amendat de ANI (bravo, ANI!) duce la profit din conflict de interese și subțiază suplimentar resursele. Nu e vorba de a privi sectorul privat cu suspiciune, ci doar de a-l separa de cel de stat cu desăvîrșire. Și să nu mai privim nici sectorul de stat cu suspiciune: în continuare acolo merg oamenii pentru tot ce e mai grav, și mai ales acolo merge cine nu are bani să meargă în altă parte. Sectorul public din România a luptat eroic cu pandemia, acest lucru trebuie recunoscut. Sectorul privat poate oferi servicii plătite de asigurarea publică oricît, dar numai cu disciplina acelorași prețuri. Mie asiguratorul meu public de sănătate îmi scrie atunci cînd merg la un spital public din Berlin că acoperă doar costurile standard, nu pe cele la prețuri comerciale, pe care marele spital de prestigiu le practică pe scară largă (pentru cine nu e asigurat în Germania). Dacă această disciplină există, nu contează cine e operatorul, public sau privat. Dar regula întîi!
USR vrea însă să liberalizeze sistemul de asigurări de sănătate, să nu mai existe doar CNAS, și evită estimările legate de bani. Asta sună dubios de aproape de ideea lui Băsescu susținută de lobbyul companiilor de asigurări private, și anume să ia acestea în operare o parte din banii publici pentru sănătate.
Pentru asta a căzut guvernul Boc, și e o idee proastă.
Nimeni nu are nimic împotrivă ca asiguratorii privați să strîngă bani suplimentari, totul e să nu căpușeze banii strînși de stat în bugetul de sănătate. CNAS nu o fi cea mai eficientă instituție, de acord, dar cum știu situația din alte țări nici aici nu trebuie exagerat. Nu avem situații ca în Columbia, unde asiguratorul și cînd era privat, și cînd era public scotea din sistem sute de milioane pentru partidele aflate la guvernare, și de altfel s-a văzut acolo că nu forma de proprietate era de vină (au fost întîi privatizați, pe urmă renaționalizați, și tot aia, unde nu există reprezentanți reali ai comunității în consilii de administrație tot nu există responsabilizare). Nici nu mai merg modelele ca în Chile, unde treizeci de ani de liberalism au dus la implozia unei țări cîndva de succes, cu enorme fracturi sociale. Tot ce am copiat noi, pensii private, vouchere în educație și sănătate, etc. a dispărut sau dispare acolo unde a fost inventat.
Populația vrea acces universal și egal pe cît se poate, iar asta presupune alt tip de organizare.
Statul, sigur, trebuie să devină mai bun la menținut standarde, dar aici trebuie bani și reformate partidele, nu statul: cîți au citit studiul echipei Paveliu, singura care au încercat să contruiască un sistem de evaluare a costurilor reale din sănătate, măcar dintre autorii acestor programe pe sănătate, deși a fost făcut în cooperare cu ministerul și cu bani europeni?
Pe scurt, nu aștept mare lucru de la guvernarea PNL-USR-PLUS, acești profitori fără merit ai luptei altora pentru integritate, dar văd cu groază că ar putea fi chiar dăunători sănătății”, spune Mungiu în analiza sa.
Evenimente
Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO
Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.
Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.
Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.
Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.
Evenimente
Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria.
Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.
Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.
Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.
În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.
De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.
Evenimente
Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”
Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.
La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.
‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.
La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.
‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.
Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.
‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.
Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.
‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.
Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.
La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.
Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.
Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.
Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.
În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.
Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.
Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.
Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.
Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.
E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.
-
Evenimenteacum 2 zile
Câți bani pot retrage românii de la ATM în 2025. Care sunt limitele impuse de bănci?
-
Evenimenteacum 2 zile
Ciolacu, pus pe fapte mari, după întâlnirea cu Banca Mondială: „Restructurarea aparatului bugetar şi reorganizarea administrativ-teritorială sunt prioritare”
-
Evenimenteacum 2 zile
BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE – APROBAT
-
Evenimenteacum o zi
Circulație dată peste cap la metrou, pe fondul grevei japoneze. Mai mulți mecanici absentează „motivat”, trenurile vin cu întârziere, 3 garnituri au fost suspendate
-
Evenimenteacum o zi
Începe valul de concedieri. Mii de oameni, anunțați că-și pierd locurile de muncă
-
Evenimenteacum o zi
Lovitură teribilă în buzunarele șoferilor români. Carburanții s-au scumpit deja cu 2%, într-o singură lună
-
Evenimenteacum 24 de ore
Parlamentul a votat Legea Bugetului de stat pe 2025
-
Evenimenteacum 11 ore
Ianuarie, lună slabă pentru dealerii auto din România. Vânzările de mașini noi, în scădere față de anul trecut