Evenimente
Întâi au stabilit cine ia concursul și după aceea au făcut concursul/Camus spunea bine că prostia are talentul de a fi insistentă – Ziarul Incisiv de Prahova
Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler din Plăcintă Americană? Găsiti raspunsul in al cincilea episod al investigatiei pe care tocmai l-am publicat. Iar dacă după o investigație reală, Ministerul Educației ajunge la concluzia că titlul de profesor universitar obținut de Nicu Marcu la ,,universitatea” JUNK Financiar Bancară, prin articole publicate la revista JUNK Metalurgia, nu reprezintă suficiente motive pentru a face o evaluarea reală dacă Nicu Marcu a respectat în mod real criteriile pentru a deveni profesor universitar, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
În toată lumea civilizată, cariera academică este despre reputație ireproșabilă, despre cât de mult publici (în reviste științifice relevante și nu în escrocherii) și despre cât de mult contribui în mod real la cercetarea științifică. Judecând după acest criteriu și după cariera academică a lui Nicu Marcu, rezultă că în România nu este așa. Cazurile Nicu Și Tanța.
Ei sunt produsele didactice care și-au obținut în 2011 titlurile de profesor universitari de la o pseudo-universitate, JUNK, intitulată pompos ,,Universitatea Financiar-Bancară”. Nicu a obținut titlul și în baza a 11 articole publicate într-un singur an într-o revistă JUNK, iar Tanța pe baza a nici nu mai contează a ce din moment ce este deja condamnată în primă instanță la 2 ani și 5 luni de închisoare (cu suspendare) și 120 de zile de muncă neremunerată al Administrația Domeniului Public sector 2, pentru fraude în legătură cu universitatea JUNK unde a fost și rector.
Dacă despre Nicu Marcu se conturează deja (din primele 4 episoade ale investigației mele și din ceea ce urmează) că este un fel de Midas al fraudei (Midas tot ceea ce atingea se transforma în aur), la Tanța vorbim deja despre infracțiuni sancționate în primă instanță.
În fapt, șefa lui Nicu Marcu de la universitatea JUNK, rectorul Tanța Dorina Poantă a fost condamnată în primă instanță în urmă cu o lună (februarie 2021) fix pentru infracțiuni de corupție: participație improprie în forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultate obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei. Tanța a devenit profesor universitar în aceeași zi și prin același ordin de ministru ca Nicu Marcu, acum Președinte ASF cu 70.000 de lei pe lună.
Universitatea Financiar-Bancară unde a fost uns Nicu a murit demult. A funcționat cu acreditare mai puțin de 3 ani și a fost închisă chiar după prima evaluare, imediat după ce Marcu își obținuse titlul.
Universitatea a avut o singură ,,Facultate” – Facultatea de Management Financiar. În 2011 (la 2 ani de la înființare), când Nicu Marcu obținea titlul de ,,profesor universitar” aici, a fost publicată și prima ierarhizare a programelor de studii organizate de Universități și ,,Universități”. Marcu de la Universitatea Financiar Bancară avea motive de tristețe. Facultatea unde el era la ,,catedra” de Management financiar era cotată la categoria ,,E”. Unde ,,A” (ASE) era cel mai bun, iar ,,E” cel mai slab.

Era deja un dublu motiv de tristețe al lui Marcu. La aceeași primă clasificare, Marcu, conferențiar universitar și la Universitatea din Craiova din 2008 (titlu obținut și prin invocarea unui articol furat), înregistra același scor E. JUNK.

La foarte puțin timp după ce Nicu Marcu obține titlul de ,,profesor” la ,,universitatea” cu vârsta de 2 ani, în noiembrie 2011 ,,universitatea”, este nevoită să ceară de la ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) evaluarea periodică a programului unde își obținuse Marcu titlul de profesor.
Rezultatul facultății lui Marcu? Jalnic. Neîncredere și retragerea acreditării, după 2 ani de funcționare. Facultatea ,,profesorului” Marcu devenise oficial un paravan de tocat bani de la studenți (și fonduri europene cum urma să vedem ulterior), pentru că ARACIS a dispus în 31 mai 2012 neacreditarea programului de studii universitare de licență Finanțe și Bănci din cadrul Facultății de Management Financiar.

Afacerea ,,universitatea” la care își obținuseră titlul în 2011 Nicu și Tanța face contestație. Au la început și un dram de ,,noroc”. ARACIS numește o comisie pentru soluționarea contestației, de doi oameni : Prof. univ. Alexandru Popovici si pe Conf. Univ. Dr. Drăcea Raluca Mihaela, de la Craiova.
Raluca Drăcea scrisese deja 3 articole avându-l drept co-autor pe Nicu Marcu, foarte probabil doar semnate de Marcu (cel care nu știa limba engleză) și nu găsește motive de recuzare de la evaluarea contestației universității unde colegul ei de la Craiova, Nicu, tocmai primise titlul la care tânjea.
În ciuda favorizării de către Mihaela Drăcea (care propune înlocuirea deciziei de neacreditare și calificativ neîncredere cu acreditare și încredere limtată), ARACIS constată că raportul lui Drăcea, colega de la Universitatea Craiova, co-autoarea și prietena lui Marcu nu își bazează propunerea de acceptare a contestației pe ceva credibil, și menține decizia: neacreditare și neîncredere.
Țineți cont că raportul comisiei de soluționare a contestației este făcut de persoane care scriu articole științifice și care întotdeauna trebuie să se bazeze pe argumente solide, bine motivate, și nu pe ficțiune sau pe prietenii.

Ulterior, Universitatea Financiar Bancară este desființată și moare, iar Tanța Dorina Poantă, rectorul făcut profesor universitar simultan cu Marcu în afacerea ,,Universității” cu o singură facultate, este condamnată pentru fraudă cu fonduri europene derulate prin afacere.
Dacă universitatea care l-a făcut ,,profesor” pe Marcu și facultatea de management nu au satisfăcut cerințele normative obligatorii, standardele și indicatorii de performanță și standardele specifice și a fost o ,,universitate JUNK”, se naște o întrebare:
A respectat Nicu Marcu standardele pentru a deveni profesor universitar la Universitatea fantomă? Și dacă da, cu ce operă ,,științifică” și le-a dovedit?
Răspunsul detaliat îl voi oferi imediat ce Ministerul Educației îmi va transmite datele pe care le-am solictat, privind evaluarea lui Nicu Marcu pentru obținerea titlului de profesor universitar la Universitatea Financiar Bancară, punctajul, dovada verificării realității celor invocate de Nicu Marcu.
Până atunci, prezint însă niște indicii.
Am arătat în episodul III cum singurul articol ,,științific” semnat de Marcu ca unic autor este un plagiat ordinar. Am arătat cum articolul II clamat nu există și am indicat în episodul IV că alte trei pretinse articole științifice semnate de Marcu în calitate de co-autor reperzintă indiciile trecerii de la frauda academică spre parfum de frauda financiară (cei 92.000 de lei obținuți de Nicu Marcu, ca bursă, de la Academia Română). Din bani europeni, bani care, în opinia mea după declanșarea și finalizarea investigației de către Academia Română ar trebui returnați.
Acum scriu despre alte 12 articole în limba engleză semnate de Marcu, niciunul în calitate de unic autor.
11 dintre acestea au fost folosite ,,ca articole ISI” pentru pentru a argumenta îndeplinerea criteriilor pentru obținerea de titlului de ,,profesor universitar”. 11 articole scrise într-un singur an.
Revista românească ,,Metalurgia Internațional”. O escrocherie și o fraudă, dar în care în care Nicu Marcu ajungea să facă parte din ,,Advisory Board” după ce într-un singur an, 2009, a publicat 11 (unsprezece) articole ,,științifice”.
11 articole au fost publicate de Nicu Marcu doar în anul 2009 pe care le-a invocat pentru a deveni profesor în anul 2011.
În anul 2009 pe Marcu în care îl cuprinsese o febra științifică incredibilă, surprinzătoare având în vedere că umbla teleleu la 4 locuri de muncă și nu își găsea locul. La ANAF – unde a fost până în aprilie 2009 secretar general, inspector guvernamental la SGG cu atribuții în sfera ministerului Agriculturii (până în ianuarie 2010 când a plecat ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului și Pădurilor), Consiliul Național de Integritate (pe tot parcursul anului), Universitatea din Craiova – conferențiar (pe tot parcursul anului), unde făcea naveta.
În timpul ăsta mai facea și un an la ,,Institutul Național de Diplomație” și evalua criteriile de calitate ale revistei Metalurgia , ca membru începând cu 2009 în Board-ul unei ,,reviste indexată ISI Thompson” (cea mai importantă recunoaștere pentru o revistă), așa cum arată extrasul din CV-ul lui Marcu.

Întrebarea legitimă este: cum poate o persoană care se perindează la cel puțin 4 locuri de muncă la stat într-un singur an (2009), să devină co-autor la 11 articole științifice publicate în ,,revista indexată ISI Thompson”.
E greu de contrazis o unanimitate a comunității științifice internaționale că 11 articole ISI Thompson în doar câteva luni este IMPOSIBIL și pentru un o persoană care este DOAR profesor, și în mod evident, imposibil pentru cineva cu mai mult de 4 locuri de muncă în această perioadă.
Prin urmare susțin că doar prin fraudă academică este posbil să publici 11 articole ISI Thompson într-un singur an. O formă de hoție este recunoscută chiar de ministerul educației ca fiind aceea prin care ,,se falsifică factorii de impact a unei reviste prin diverse mijloace de fraudă ce au ca efect creșterea nenaturală a factorilor de impact. De exemplu, cerința de a cita lucrări din aceeași revistă ca o condiție a acceptării lucrărilor trimise la publicare sau constituirea de grupuri de cercetători care se citează reciproc, în bloc, la lucrări care nu au o legătură directă cu lucrarea publicată. Unele dintre aceste reviste au fost scoase din listele ISI Thompson în urma acestor fraude științitifice”. Una dintre revistele scoase din ISI Thompson este Metalurgia, care îl avea în Board pe Nicu Marcu.
Și totuși, faptul că Nicu Marcu publicase în același volum din 2009 al Metalurgiei (vol XIV) 11 articole științifice nu îi face pe cei care îi acordă titlul de ,,profesor universitar” să chestioneze realitatea îndeplinirii standardelor de către Nicu Marcu, la universitatea JUNK.
Însă, 2 profesori sârbi (detalii imediat) au putut vedea clar indiciile de fraudă științifică la Metalurgia International (deși nu era treaba lor dar pur și simplu au fost deranjați de impostura academică). Era însă treaba ministerului educației să verifice articolele clamate de Marcu (și falsificarea factorilor de impact). Profesorii sârbi țintesc Metalurgia și devoalează frauda însă Nicu Marcu, co-autor, mai apucă să publice și să revendice un articol (al 12-lea) ,,ISI-Thompson” în ultimul număr dinainte de excluderea revistei escroace din publicațiile academice. ,,Challanges” Nicule? Sau ,,challenges”.

A fost chiar ultimul articol înainte ca revista să dispară pe motiv de fraudă

Și totuși, cum au fost posibil și care a fost ,,grupul de cercetători” care l-a ajutat pe Nicu Marcu, necunoscutor al limbii engleze (vă aduceți aminte articolele cu Leetonia, Oland, ,,trimester” sau ,,Central European Bank” care l-au propulsat pe Marcu, prin 11 articole publicate 2009, să devină profesor? Să vedem, cu precizarea că revista fiind desființată și site-ul închis, nu am avut plăcerea să lecturez și calitatea științifică a articolelor – plăcere rezervată doar celor care i-au dat titlul științific de ,,profesor universitar” în baza celor 11 articole ,,ISI” scrise în 2009. Iată partenerii:
- Marian Siminică, profesor la Craiova, recompensat de Nicu Marcu după ce a devenit în 2020 Președinte la ASF (cu venituri de 70.000 de lei pe lună), cu poziția foarte bine plătită de Director în cadrul Institutului de Studii Financiare al ASF. Siminică apare co-autor în 5 articole, toate publicate în 2009 în Metalurgia, cu Marcu, iar numărul mare de articole semnate și de el în Metalrugia ridică suspiciuni și în privința lui Siminică.
- Cătălina Sitnikov, profesor la Craiova, cu 3 apariții alături de NIcu Marcu în revista panaramă Metalurgia International;
- Claudiu Bocean, profesor la Craiova, cu 2 apariții. La fel ca și Oana Gherghinescu, lector la Craiova, cu 2 apariții. La fel și Daniela Giurescu, lector la Craiova.
- Cu câte o apariție alături de Nicu Marcu apar: Costel Ionașcu (conferențiar la Craiova), Dorel Berceanu (conferențiar la Craiova), Anca Bandoi (conferențiar la Craiova) și Daniel Cîrciumaru (conferențiar la Craiova)
Niciun articol de unic autor al lui Nicu Marcu. Era anul 2009, perioadă în care, la ANAF, fiind secretar general adjunct, Marcu întreba în stânga și în dreapta dacă are cineva un articol de publicat, că se semnează și el, că are unde să îl publice. Avea dreptate. În Metalurgia International (și în altele). Iată opera lui Nicu Marcu consemnată în Metalurgia, toată în același volum XIV, din 2009.



Observați că toate articolele au fost publicate într-o singură ediție a revistei Metalurgia, din 2009 – volumul IV, care, din cauza cererii mari de viitor profesori universitari de la Craiova care scriau articole la comun (niciunul de unic autor) ca să fie punctați și să își ia gradele, a fost nevoită să facă 3 ediții speciale, iar autorii de la Craiova și-au pus în CV, articole ISI Thompson obligatorii pentru obținerea titlului de profesor universitar. Le-a verificat în mod real cineva, în afară de ,,board-ul” editorial al Metalurgia?
În mod normal, într-o revistă reală, un cercetător/profesor adevărat are nevoie de până la 2 ani să publice un articol într-o revistă ISI Thompson: (scrierea unui articol adevărat, original, necopiat, studierea pentru acest articol, cunoașterea temeinică a domeniului – de multe ori un singur domeniu, transmiterea articolului, evaluarea independentă de către alți profesori, transmiterea articolului pentru corectarea observațiilor de către autor, re-evaluarea, punerea pe lista de așteptare și în cele din urmă publicarea),
Nu și la Metalurgia. Cu bani, se rezolva de pe o zi pe alta și orice tâmpenie putea fi publicată. Folosind acest mecanism, Marcu bifează 11 articole ISI Thompson în doar câteva luni, Siminică 5, etc.
Escrocheria revistei Metalurgia International unde Nicu Marcu semnase 11 articole în doar câteva luni, ca să obțină titlul de profesor universitar, a fost devoalată de 3 profesori sârbi.
Inspirați de alde Nicu Marcu (11 articole publicate fără să cunoască limba engleză, membru al Advisory Board asumat din 2009 – vedeți mai sus captura din propriul CV, deci nu era vorba de un nume pus de Metalurgia fără știrea lui Marcu) și de faptul că mai mulți ,,cercetători” sârbi publicau acolo, cei 3 au reușit să demonstrze că orice mizerie poate fi publicată în ,,revista cotată ISI”.
Cei 3 sunt Dragan Duiric și Boris Delilbasic (de la Universitatea din Belgrad) și Stevica Radisic.
Într-o engleză perfectă și re-iterând o devoalare a unei fraude academice din 1996 (pe care au și anunțat-o în articol) ei au trimis spre publicare la Metalurgia un articol fără absolut niciun sens (de la titlu, descriere, conținut, bibliografie). Au oferit de la bun început Metalurgiei toate indiciile că li se face o farsă. Spre exemplu, și-au trimis poze spre publicare astfel: unul dintre autori și-a desenat pe calculator o mustață falsă, iar un altul și-a pus o perucă de petrecere:

Într-un articol din Der Spiegel, Duric spune că a pornit demersul cu articolul farsă pentru că auzise de la colegi despre ,,oportunități nemaiîntâlnite” pentru cercetători științifici, legate de o revistă care ar accepta chiar orice articol trimis de autori.
Duric amintește în interviu și despre ,,modelul de business” ale escrocheriei Metalurgia International: ,,Modelul de business este bazat pe un tarif de publicare. Autorul principal achită 140 de Euro, iar fiecare co-autor plătește alți 75 de Euro. La schimb, textul este publicat foarte rapid”.
,,După ce ai făcut plata, poți obține o chitanță ce poate fi folosită de autori pentru decontarea de către universitate a sumelor plătite”. ,,Nici măcar nu trebuie să scrii despre domeniul revistei, metalurgie, pentru a pune eseuri în revistă”
Astfel, autorii ,,sar” peste ceea ce înseamnă în mod real o cercetare științifică originală și își obțin prin frauda științifică și academică, titluri și bani.
Dragan Duric i-a găsit imediat pe Nicu Marcu ai lor (pe care i-a și pus în bibliografie în articol).
A văzut că în anul 2011 în Metalurgia International au fost publicate 9 texte provenite de la (mai mulți) colegi din Serbia. Duric, scrie Der Spiegel, deja avea indiciile că Metalurgia International este ,,o ciumă folosită din ce în ce mai mult despre colegii săi mai slabi”.
Și a decis să lupte împotriva ,,ciumei”, devoalând-o, printr-un articol GENIAL scris dar fără niciun sens, pe care dacă adevărații profesori îl citesc se tăvălesc pe podea râzând.
Cu o bere în față, relatează Der Spiegel, Dragan Duric s-a apucat să scrie primul rând și a terminat în două zile: ,,Înțelegerea îmbunătățită și aplicarea corectă a modelelor de simulare pentru multiple domenii, de la e-government la e-learning este o ghicitoare potrivită.”

Articolul prezintă indicii stridente încă de la început că reprezintă o farsă, vorbind despre practica larg răspândită în cercuri academice de a produce ,,articole de cercetare fără semnificație dar de mare importanță pentru pseudo-știința”. Exact ce făcea Metalurgia.

Modul în care a fost inventată bibliografia de către autori, în scopul devoalării escrocheriei Metalurgia, este de-a dreptul GENIAL, cu enorm de mult umor. Doar niște pseudo-profesori, de la o pseudo-revistă nu puteau observa asta:

În bibliografie apar:
- starul porno (foto dreapta), Ron Jeremy, poreclit în industrie – ,,Ariciul”;
- Steve Stifler din ,,Plăcintă Americană” cu porecla lui din film ,,Stiffmeister’‘ – ,,Maestrul Stiff”;
- Borat Sagdiyev, personajul principal din filmul Borat.;
- alt autor inventat: ,,A. S. Hole” (gaura fundului). Alături de Borat cei doi sunt citați cu lucrarea ,,epistemologia zarului, considerații practice”;
- Slobodan Milosevici. fostul președinte iugoslav judecat pentru crime de război, cu lucrarea: ,,Despre teoria grupurilor constructive”;
- Silja – denumirea în limba sârbă a personajului din desenele animate Walt Disney – Goofy.;
- Michel Jackson;
- Dedekind (matematicianul german decedat în 1916) și Laplace (matematicianul francez decedat în 1827) cu ,,lucrarea din 2013 publicată în cadrul Conferinței somaleze comune despre teoria potențială și practica pragmatică”;
- Max Weber, decedat în 1920 cu lucrarea publicată în 2003 ,,Un ghid către practica în management”;
- Și chiar Alan Sokal, profesorul de fizică de la la New York University, cunoscut ca autorul ,,farsei Sokal’‘ atunci când a demonstrat în 1996 că în reviste ,,științifice” pot să apară trăznăi, publicând un articol farsă ,,Transgressing the Boundaries: Towards the Transformative Hermeneutics of Qunatum Gravity” în revista ,,Social Text”.

Prin urmare, articolul este savuros din toate punctele de vedere și demonstrează că în revista Metalurgia unde Marcu și-a scris opera pentru a deveni profesor universitar, poate apărea orice tâmpenie. Mostre de conținut:
- ,,Cea mai importantă contribuție a lucrării noastre este că un proces aleator poate atrage un risc ușor de a nu fi suficient de relevant”
- ,,Munca noastră s-a inspirat și s-a bazat direct pe cercetările epocale ale unor giganți intelectuali”
- ,,Metoda convențională folosită întâmplător în laboratoare și în industrie este de a da cu zarul”;
- ,,Există și metode mai complexe, cum ar fi generarea de date pseudo-aleatoare”
- ,,Am făcut eforturi suplimentare pentru a ne asigura că folosim formatul de date care ne convine”;
- ,,După ce am parcurs literatura de specialitate, suntem în măsura să propunem o teorie nouă, posibil mai bună decât toate”;
- ,,Dăm un exemplu evident. De ce Hannukah se scrie în atât de multe moduri? Probabil pentru că nu se pronunță într-un singur fel. De aceea cercetarea noastră poate face diferența”;
- ,,Un cititor atent și pregătit ar putea observa că a da cu zarul (pentru a obține date) în loc să le emulăm conduce la rezultate mai puțin grăitoare. Defecțiunile din sistemul nostru au condus la lipsă de stablitate pe tot parcursul experimentului;
- ,,O astfel de ipoteză pare de neașteptat. Însă noi ne așteptam la ea.”
- ,,Este posibil să argumentăm că nu am acordat atenție la experiment? Da, dar doar în teorie”
Despre Metalurgia a scris pe larg presa străină și lumea științiifică: Der Spiegel, Retraction Watch, dar și presa din România, respectiv aici. Întreg articolul profesorilor sârbi publicat în Metalurgica îl găsiți aici. S-au făcut chiar și filme:
În interviul pentru Der Spiegel, cei doi profesori sârbi, excepționali, afirmau că articolul lor scris în două după-amiezi și pornit de la o bere, în dorința de a devoala rapid frauda, după ce a fost trimis pe email a primit chiar a doua zi dimineață răpsunsul de acceptare fără nicio modificare din partea editorului:
,,Textul îndeplinește criteriile de calitate ale revistei și va fi publicat imediat ce se va transfera suma de 290 de Euro’‘. Demersul lor pornise după ce în 2011 au constatat că 9 colegi sârbi de slabă calitate publică în Metalurgia, în 2012 erau 168 de texte iar în 2013 deja fusese depășit pragul de 300 de articole publicatede colegi de slabă calitate. Însă niciun autor sârb nu reușișe performanța să publice sub semnătura sa 11 articole, într-un singur an, așa cum făcut Marcu împreună cu prietenii săi de la Craiova.
Și nici multe alte performanțe ale lui Nicu Marcu, precum:
- să nu aibă niciun loc de muncă până la 28 de ani, după o primă exmatriculare din facultate și fără studii superioare finalizate până la acea vârstă, așa cum am arătat în episodul II al investigației.
- la 40 de ani, să devină conferențiar universitar (în 2008) la Craiova, pe baza unor articole copiate și/sau mizerabile din punct de vedere științific, așa cum am arătat în episodul III al investigației
- la 42 de ani să devină bursier post-doctoral (20.000 de Euro) al Academiei Române, oferind la schimb articole furate și neîndeplinind condițiile de ne-exmatriculare (nepublicând în cadrul bursei niciun articol ISI, nici măcar în Metalurgia, iar celelalte 3 clamate să fie mizerabile/copiate), așa cum am detaliat în episodul IV al investigației.
- la 43 de ani, în 2011, să devină profesor universitar la o ,,universitate” JUNK, așa cum am arătat în acest episod, invocând 11 articole publicate în revista JUNK Metalurgia, niciunul ca unic autor, și toate în co-autorat cu niște tovarăși de la Craiova.
Mai mult, Nicu Marcu devine în 2012 (la 44 de ani) membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – instituția care ar fi trebuit să îi devoaleze pe alde Marcu și titlurile lor științifice de la universități JUNK pe baza unor articole din reviste JUNK. Poziția o păstrează până în 2016.
- tot în 2012, Marcu devine prorector la Craiova, iar în 2014, la 46 de ani și la mai puțin de 4 ani după ce fura primul articol în 2008, devine și conducător științific de doctorat. În 2016, la 8 ani de la primul articol furat devine chiar Directorul Școlii Doctorale Economie II de la ASE București, poziție care putea fi anticipată de un singur lucru: faptul că între 2009 și 2013 fusese în board-ul Metalurgia International.
Adunând cele 12 articole din Metalurgia, Nicu Marcu clama (și folosea) în anii 2013-2014, când a fost abilitat în domeniul ,,economie” la ASE – Institutul de Studii Doctorale – CSUD, 17 articole publicate în ,,reviste ISI Thompson”, deși recomandarea după scandalul Metalurgia din 2013 a fost ca articolele publicate în Metalurgia, să nu mai conteze la avansarea în ierarhia unveristară.

Acum, Nicu Marcu este plătit cu 70.000 de lei pe lună ca Președinte ASF. În această calitate el încearcă să scumpească polițele RCA, cu până la 20% și să ia astfel până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, în plină criză, prin scumpirea asigurării obligatorii, în loc să supravegheze și să sancționeze în mod real și eficient societățile de asigurare rău-platnice, așa cum ați putut citi în primul episod al investigației.
Am convingerea că într-o Românie Normală, Academia Română ar trebui deja să investigheze modul în care Nicu Marcu a primit cei 92.000 de lei bursă, fără să livreze tot ceea ce era obligat prin contractul de bursier post-doctoral. Și să îi recuperezem, fiind vorba de bani europeni.
Am convingerea că într-o Românie normală, chiar și în 2021, Ministerul Educației și Cercetării ar investiga deja modul în care Nicu Marcu și-a luat și titlul de conferențiar universitar și pe cel de profesor universitar, respectiv dacă a respectat în mod real criteriile minimale pentru a deveni profesor Universitar și dacă se confirmă indiciile de fraudă academică, respectiv dacă lucrările în co-autorat ale lui Nicu Marcu reprezintă în fapt constituirea de grupuri de ,,cercetători” care se citează reciproc, în bloc, la lucrări care nu au o legătură directă cu lucrarea publicată, pentru a crește artificial impactul realizărilor lor. Cu atât mai mult cu cât chiar Ministerul Educației a ajuns la această concluzie:

Ministerul Educației poate să observe și articolul academicianului Emilian Dobrescu (pe care l-am învederat anterior) și în care îl citează la mișto pe Nicu Marcu, cu un articol ,,științific” copiat de Nicu Marcu. Sau cum se citau/autocitau Nicu Marcu, Megheșan, Cristea, Siminică și alții de la Universitatea din Craiova, ca să le crească scorurile, în articole fără legătură cu pretinsele citări.
Iar dacă după o investigație reală, Ministerul Educației ajunge la concluzia că titlul de profesor universitar obținut de Nicu Marcu la ,,universitatea JUNK Financiar Bancară, prin articole publicate la revista JUNK Metalurgica, nu reprezintă suficiente motive pentru a face o evaluarea reală dacă Nicu Marcu a respectat în mod real criteriile pentru a deveni profesor universitar, în episodul următor, pe care îl voi publica peste câteva zie, mai ofer eu unul. Episodul se va numi, Nicu Marcu – Dottore.
Și încă ceva: Nicu Marcu a ajuns Președinte al ASF motivând, în locul experienței obligatorii prin lege de minimum 8 ani în domeniul financiar, al instituțiilor de credite și pieței de capital așa:
,,Din punct de vedere academic am predat și predau analiză economico-financiară în calitate de cadru didactic universitar, iar în ceea ce privește calificarea practică am fost contabil șef, director economic, secretar general al ANAF, acum fiind și vicepreședinte al Curții de Conturi”. (Cristina T.).
Evenimente
Colegiul Medicilor introduce reguli stricte de la 1 ianuarie 2026 pentru publicitatea medicală. Reclamele stradale, permise doar la maximum 500 de metri de cabinet
Cea mai importantă schimbare este restricționarea publicității stradale la o rază de cel mult 500 de metri în jurul cabinetelor și clinicilor, măsură care a generat controverse în rândul furnizorilor de servicii medicale și al unor organizații de pacienți.
O măsură cu impact major asupra clinicilor din zone izolate
Limitarea distanței pentru afișajele stradale ar putea afecta în special unitățile medicale amplasate în cartiere periferice, pe străzi secundare sau în localități mici, unde panourile publicitare sunt rare sau inexistente, conform puterea.ro. Criticii semnalează că astfel de clinici pot pierde vizibilitatea necesară, mai ales dacă oferă tratamente inovatoare sau servicii specializate care nu sunt disponibile în alte orașe.
„Cum ar putea fi recunoscută o clinică dintr-o zonă de case, de exemplu în Otopeni, dacă nu există puncte de expunere în apropiere?”, se întreabă reprezentanți din sectorul privat. Ei consideră că regula pune piedici accesului la informații pentru pacienți din alte localități sau județe, care au nevoie de repere clare pentru a-și alege serviciile medicale.
Argumentele Colegiului Medicilor
Într-un răspuns oficial, CMR explică faptul că limita de 500 de metri are rolul de a preveni „publicitatea agresivă” și de a proteja prestigiul profesiei medicale. Potrivit organizației, regulile ar reduce riscul ca unitățile medicale să recurgă la campanii de marketing de amploare, în detrimentul actului medical în sine.
CMR susține că vizibilitatea clinicilor nu ar trebui să fie afectată, întrucât acestea pot folosi alte instrumente de comunicare permise de Codul deontologic: site-uri web și rețele sociale, cu condiția ca informațiile să fie verificate și fără promisiuni înșelătoare, broșuri și pliante, distribuite în mod controlat și participare la congrese, târguri de sănătate și evenimente științifice, pentru prezentarea noutăților medicale.
Lipsa studiilor care să justifice distanța de 500 de metri
Întrebate ce analiză tehnică a stat la baza stabilirii limitării la 500 de metri, autoritățile profesionale nu au oferit date concrete. CMR afirmă că reglementarea a fost inspirată de o veche prevedere privind distanțele dintre farmacii și de principiile eticii medicale, fără a menționa existența unor studii privind impactul publicității medicale asupra comportamentului pacienților.
Absența unor argumente statistice sau a unei evaluări independente a generat îngrijorări în rândul specialiștilor din domeniul sănătății și al organizațiilor care militează pentru transparență.
Critici legate de transparență și consultare publică
Colegiul Medicilor a precizat că proiectul a fost transmis structurilor interne și publicat online, însă nu a oferit informații despre participarea asociațiilor de pacienți sau a altor experți în procesul de elaborare a regulilor. În același timp, instituția a susținut că nu se supune Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, întrucât nu gestionează fonduri publice — o poziție criticată de unii observatori.
Reguli largi, ușor de interpretat
Decizia publicată în Monitorul Oficial reglementează toate formele de promovare — de la firma medicală și până la campaniile online. Totuși, experții atrag atenția asupra unor formulări vagi, precum „promovare indirectă” sau „imagine instituțională”, care pot duce la interpretări diferite între colegiile teritoriale.
Se interzice: folosirea superlativelor, comparațiile cu alte clinici, menționarea ofertelor financiare sau a facilităților și orice mesaj care ar putea fi considerat „înșelător” sau „excesiv”.
Aceste limitări ar putea restrânge semnificativ capacitatea clinicilor de a comunica dotările, rezultatele sau nivelul de expertiză, spun criticii.
Publicitatea online – permisă, dar strict controlată
Deși site-urile și platformele digitale sunt acceptate, conținutul trebuie să fie strict informativ, iar reclamele online trebuie să respecte criterii greu de standardizat. Pentru unele clinici, în special cele care se bazează pe comunicarea digitală pentru a atrage pacienți din alte orașe, aceste prevederi pot reprezenta o piedică.
Colegiilor teritoriale le revine responsabilitatea de a verifica materialele publicitare și de a solicita modificări sau retragerea acestora în termen de 30 de zile. Fără criterii uniforme, există riscul unor abordări neunitare, ceea ce poate genera incertitudine în rândul furnizorilor de servicii medicale.
Evenimente
Patronatele cer Guvernului înghețarea salariului minim la 4.050 lei. Care este justificarea lor și scenariul sumbru prezentat
Organizația patronală IMM România propune menținerea salariului minim la nivelul de 4.050 de lei pentru moment. Beniamin Lucescu, reprezentant al organizației, a anunțat, după reuniunea Consiliului Național Tripartit de la Palatul Victoria, că o eventuală majorare la 4.300 de lei ar trebui analizată după primele șase luni ale anului viitor, pe baza evoluției economice.
„IMM România în toţi cei patru ani consecutivi a susţinut creşterea salariului minim pe economie, pentru că economia funcţiona, productivitatea muncii, a producţiei, era mare. La ora actuală nu suntem împotriva creşterii salariului minim pe economie, cum s-a propus, 4.300 de lei, de la 4.050 de lei, dar trebuie să putem din punct de vedere economic să plătim aceşti bani. Până se va decide săptămâna viitoare, noi am propus să rămânem la 4.050 de lei, şi după primele şase luni, cu toate scumpirile, de taxe, impozite, 10% acciză, creşterea TVA-ului, să aşteptăm o evaluare şi, după primele şase luni, putem să spunem dacă putem suporta din punct de vedere al plăţii salariul minim pe economie. (…) În urma analizei făcute, am propus să rămânem la 4.050 de lei şi după şase luni de zile să facem, din nou, o evaluare să vedem dacă puterea economică ne dă voie să plătim aceşti bani”, a declarat Beniamin Lucescu, miercuri, după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit desfăşurată la Palatul Victoria.
În acelaşi context, preşedintele onorific al IMM România, Ovidiu Nicolescu, a precizat că, din studiile realizate de organizaţia patronală, reiese că IMM-urile nu pot susţine o creştere a salariului minim pe economie pentru anul viitor.
„Potrivit analizelor realizate la nivelul IMM România şi a investigaţiei pe care am făcut-o pe un eşantion de 2.017 întreprinzători, punctul nostru de vedere este următorul: deşi înţelegem necesitatea de a amplifica veniturile minime, noi considerăm că în momentul de faţă acest lucru nu este cu putinţă. Pe de-o parte, majorarea salariului minim determină totdeauna majorarea tuturor categoriilor de salarii, deci ar fi un efect de avalanşă, iar urmare a acestui lucru ar creşte foarte mult cheltuielile firmelor şi atunci ar avea următoarele efecte negative: o parte dintre firme nu ar mai rezista, şi potrivit investigaţiei noastre, 14,7% dintre întreprinzători spun că ar trebui să-şi închidă porţile, iar ceilalţi ar trebui fie să-şi reducă activitatea, fie să le scadă competitivitatea”, a afirmat Nicolescu.
Evenimente
Măsură drastică la Bosch Timișoara. Compania desființează peste 500 de posturi

Peste 500 de angajați Bosch de la centrul din Timișoara își vor pierde locurile de muncă în următorii patru ani. Concedierile fac parte din planul de restructurare global al diviziei Bosch Global Business Services, prin care compania germană va elimina 3.400 de posturi la nivel mondial până în 2030.
Aceste concedieri fac parte dintr-un plan amplu de eficientizare prin care divizia globală Bosch Global Business Services își va reduce personalul cu aproximativ 3.400 de angajați la nivel mondial, până la finalul lui 2030.
Grupul Bosch anunță o nouă rundă de concedieri în România, vizând peste 500 de angajați de la centrul din Timișoara, în următorii patru ani, până la finalul lui 2030. Aceste posturi fac parte din divizia de servicii Bosch Global Business Services (GBS), care se ocupă de operațiuni precum contabilitate, achiziții sau resurse umane. În prezent, divizia GBS are aproximativ 1.800 de angajați la Timișoara.
Această ajustare face parte dintr-un plan strategic mult mai amplu al companiei germane, care vizează eliminarea a circa 13.000 de locuri de muncă la nivel global. Divizia GBS va elimina, la nivel internațional, aproximativ 3.400 de posturi până în 2030.
Care este motivul concedierilor masive
Bosch explică faptul că aceste schimbări sunt o consecință a contextului economic dificil și a presiunii tot mai mari din industrie. Compania susține că „economia globală trece printr-o schimbare structurală”, iar incertitudinile geopolitice, performanța slabă pe piețele-cheie și competiția crescută impun o reducere permanentă a costurilor pentru a menține competitivitatea. La nivel global, Bosch a invocat un deficit anual de costuri de 2,5 miliarde de euro.
Compania a precizat că, deși schimbările la Timișoara vor fi făcute treptat și obiectivul este ca ajustările să fie „cât mai acceptabile din punct de vedere social”, locația din Timișoara va rămâne un centru strategic pentru Bosch.
Nu este primul val de concedieri al companiei, în România
Aceasta nu este prima măsură de reducere de personal operată recent de Bosch în România. În octombrie 2025, fabrica din Cluj, parte din divizia Mobility Electronics, a anunțat că va renunța la 170 de poziții până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Fabrica din Cluj are aproximativ 3.300 de angajați.
La nivel național, Bosch a înregistrat vânzări consolidate de 2,6 miliarde de lei în 2024, în creștere cu 2,6%, în ciuda condițiilor dificile. Compania a investit aproximativ 246 de milioane de lei în modernizarea și dezvoltarea fabricilor din Cluj și Blaj. Cu toate acestea, numărul total de angajați ai Bosch în România a scăzut cu circa 200, ajungând la 10.320 la finalul lui 2024.
La nivel internațional, Bosch avea aproximativ 418.000 de angajați în întreaga lume anul trecut. Stefan Grosch, membru în consiliul de administrație, a declarat: „Trebuie să lucrăm de urgență la competitivitatea noastră în sectorul mobilității și să ne reducem permanent costurile. Acest lucru este foarte dureros pentru noi, dar, din păcate, nu există nicio cale de ocolire.”
-
Evenimenteacum 2 zile
Makaveli: „Gelu Vișan trebuie izolat și exclus din mișcarea suveranistă”
-
Evenimenteacum 2 zile
Uniunea Europeană aprobă tranzacția de 36 de miliarde de dolari dintre Mars și Kellanova
-
Uncategorizedacum 2 zileCOMUNICAT DE PRESĂ: Mihai Lasca solicită renumărarea voturilor în toate secțiile din București și depune plângere penală pentru posibile nereguli electorale
-
Companiiacum o ziCum sprijină site-urile de anunțuri gratuite circulația economică în orașele mici ale României
-
Evenimenteacum o zi
România își asumă un angajament fără precedent față de Republica Moldova
-
Evenimenteacum 2 zile
Ion Cristoiu trage concluziile după voturile bucureștenilor: „Marele câștigător a fost Anca Alexandrescu!”
-
Uncategorizedacum 17 oreSGR în România: de la implementare la reper european al economiei circulare
-
Evenimenteacum 2 zile
Bolojan, în vizorul ANAF în scandalul microbuzelor electrice pentru elevi cumpărate la suprapreț





