Connect with us

Evenimente

Depresie, anxietate si atacuri de panica dupa arestarea primarului comunei Ciorani inculpat în dosarul de fraudă electorală/Protagonistii din dosarele similare documentate la nivelul judetului Prahova – au intrat in „vrie” – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

S-au implinit 73 de ani de la nationalizare. Am scris in urma cu 4 ani un articol, mertia sa il recititi. Mai ales ca ramane valabila si se intareste concluzia: on the left side – there is nothing right / on the right side, there is nothing left. (Pe stanga, nimic nu e in regula. Pe dreapta – nu a mai ramas nimic – nimic pentru populatie). ,,Dă stânga” și ,,dă dreapta”:

,,Înterprinderile smulse din mâinile lacome ale exploatatorilor…”…devin bun comun al întregului popor.  Consiliul de Miniștri a adoptat și Marea Adunare Națională a votat în unanimitate legea pentru naționalizarea întreprinderilor industriei miniere, bancare, de asigurări și de transport”, titra în 13 iunie 1948 ziarul ,,Scânteia” relatând Legea 119 din 11 iunie 1948.

Prin legea 119/11 iunie 1948, comuniștii au naționalizat tot (asta înseamnă confiscarea și transformarea în proprietate publică. În fapt erau 77 de categorii de înterprinderi, miniere, petroliere, industria zahărului, industria textilelor, industria chimică, companii de credit și asigurări, trecute în managementul statului comunist. Asta știm toți și imediat voi descrie ceea ce nu știm toți.

Dar că înainte, nu doar momentul naționalizării vreau să îl subliniez prin acest articol. Ci alte 5 aspecte:

  1. În ticăloșia nerespectării dreptului fundamental la proprietate, comuniștii au păstrat măcar aparențele de reparare a acestei ticăloșii;
  2. Peste ani, după 1989, descendenții pe linie de ticăloșii ale comuniștilor au fost chemați ,,să repare” efectele naționalizării. Îmi păstrez opinia bazată pe tradiția populară: ce se naște din lup, oaie mănâncă.
  3. Cei născuți din lup au fost puși să ,,supravegheze” industriile procesul de privatizare, respectiv redarea în mâini private a : întreprinderilor industriale, extractive și miniere, bancare, de asigurări și de transport. Argumentele în privința supravegherii de către lup a activității bancare le găsiți aici, cele din asigurări aici, iar în privința întrepriderilor industriale aici și aici, iar despre transporturi, spre exemplu aici și mai ales AICI. Cazurile demonstrate și citate anterior demonstrează doar că o haită constituită înainte de 1989 s-a transformat în mafie imediat după nu pentru a privatiza corect și  gestiona corect economia României ci pentru a își pune în propriile ,,gheare” activele naționale.
  4. Ca mjiloc pentru acest lucru, cei născuți din lup au fost puși să gestioneze restituirea înterprinderilor și proprietăților naționalizate de lup. Ca rezultat, doar 5% (10.000) dintre cei abuzați de regimul comunist (200.000) prin confiscări și naționalizări au făcut obiectul ,,restituirilor” prin Fondul Proprietatea, creat expres în acest scop, pe baza activelor economiei naționale construite de comuniști pe baza resurselor naturale ale României și transferate Fondului Proprietatea. Marea majoritate a minorității de 5% a reprezentat restituirea către samsari de drepturi litigioase, care și-au folosit pârghiile securistice din perioada comunistă, supraviețuitoare peste ani (judecători, avocați, administrație), astfel încât procentul real al celor care ar fi trebuit despăgubiți este probabil în jur de 1%.
  5. Până când România va interzice celor născuți din lup, printr-o lege a lustrației, să administreze autorități ale statului român și statul însăuși, economia României va fi simulată în continuare simulată. Pentru că, așa cum am învățat din Cartea Junglei, puterea lupului este haita.

Vestea bună din ultimul an este că haita începe să dispară. Da, furtul de active și sume de la națiuni nu mai sunt tolerate LA NIVEL GLOBAL întrucât reprezintă principala sursă de finanțare a terorismului și de sărăcire a populației globale, și numai o chestiune de timp până când reflectorul global va fi aprins integral asupra celor care au furat economia națională a României, în scopul ,,reparării” ticolășiilor regimului comunist, comițând ticăloșii chiar și mai mari decât ale predecesorilor. Am anumit acest lucru parte a operațiunii la nivel global, GAME OVER.

Am citit pentru prima oară Legea de naționalizare 119/11 iunie 1948, în urmă cu 5 ani. Și am constat atunci că, în ticăloșia lor, foștii comuniști mimau măcar respectarea drepturilor omului (pe care în mod categoric nu au respectat-o).

Și aici scriu ceea ce nu știm toți:

Puțini știu Capitolul 4 al legii confiscatorii (119/1948). Iată ce spune, în 1948, acest capitol: ,,statul îi va compensa pe proprietarii și acționarii companiilor naționalizate. Pentru aceasta, va crea Fondul Industriei Naționalizate. Fondul va emite obligațiuni (în favoarea foștilor proprietari) care vor fi răscumpărate din profiturile viitoare ale companiilor naționalizate”. În sine o ticăloșie așa cum comentam la un moment dat: e ca și când ai fi deținut un taximetru care a fost confiscat de guvern iar din activitatea viitoare de taximetrie gestionată de stat cu taximetrul confiscat vor fi generate profituri ce vor destinate reparării prejudiciului confiscării taximetrului. O ticăloșie, dar totuși o formă de mimare a  consecințeler  confiscării abuzive.

Mi-am adus aminte de acest aspect azi, știind că în urmă cu 5 ani am scris un articol care este valabil sută la sută și astăzi:

Confirm imediat că astăzi încă este valabil acest lucru. Și încă unul:

In Romania, on the left side there is nothing right

Doar 3 argumente pentru prima afirmație și anume că ,,în partea dreaptă, nu a mai rămas nimic”.

  1. Sunt două partide parlamentare relevante ,,dă dreapta”. PNL și USR. PNL este partidul care l-a propulsat în poziția de Președinte (întâi al PNL și apoi al României) pe Klaus Iohannis. PNL-ul care l-a propulsat pe Klaus Iohannis Preșdinte a fost cel i-a inclus pe membrii marcanți ai PDL, responsabili de privtizarea pe nimic a eocnomiei Românești (1997-2000) și inclusiv pentru finalizarea privatizărilor pe nimic Rompetrol și Petrom (ambele Legi de privatizare au fost promulgate în 2005 de candidatul alianței DA (PNL-PD), ajuns Președinte. În cazul Rompetrol privatizarea a început în mandatul de prim-ministru al lui Mugur Isărescu – menționat cu rol activ de premier în comunicatul DIICOT privind privatizarea Rompetrol către grupul de interese al lui Dinu Patriciu, cu bani furați de la statul român. În cazul Petrom, legea care îngheța redevențele petroliere la un nivel mizerabil a fost trecută de Parlament în mandatul de premier al lui Adrian Năstase – din partea stângii, cu voturile PNL și PD și promulgată ulterior de Traian Băsescu.
  2. USR, partid de dreapta, a făcut recent obiectul demisiei lui Nicușor Dan din funcția de Președinte – cel care a fondat USR.
  3. PNL-PD a inventat în 2005 Fondul Proprietatea, din care s-a înfruptat, prin restituiri samsarilor de drepturi litigioase. La PNL candidează cu șanse Cristian Bușoi, cel care a făcut avere din retrocedări prin fondul Proprietatea (suspectez că din drepturi litigioase).

Doar 3 argumente pentru cea de-a doua afirmație: ,,în partea stângă, nimic nu este corect”.

  1. Stânga a venit la putere în decembrie 2016 și și-a format guvernul, cu un premier ,,dă stânga”, în ianuarie 2017. Primul act major al ,,stângii” a fost Ordonanța 13 prin care propunea redefinea abuzul în serviciu cu efect al exonerării de răspundere penală inclusiv a celor care au privatizat pe nimic și fraudulos economia României. Prin aceiași Ordonanță 13, guvernul ,,dă stânga” propunea amnistierea faptelor de corupție inclusiv a acelora care nu au început să fie instrumentate (și nedescoperite) până la 1 ianuarie 2017. Beneficiari reali ar fi fost inclusiv cei care au furat economia națională în numele trecerii la economia de piață.
  2. După ce, fiind desconspirată și pusă internațional la zid, guvernarea ,,dă stânga” și-a anulat ordonanța frauduloasă, ,,stânga” din România a încercat, prin cod fiscal, să albească sumele nejustificate prin impozitarea cu 0-16%, inclusiv a sumelor provenite din infracțiuni (furarea activelor naționale, privatizări frauduloase, etc.). O dorință mai veche și a ,,dreptei”.
  3. ,,Stânga” tocmai ce și-a anulat efortul pe care l-a susținut intens după povestea albirii sumelor, și anume de a majora până la dublare cu efect de la 1 iulie 2017, a salariilor tuturor bugetarilor, deși cunoaștea că economia gestionată de ea, nu deține resursele necesare. Această a treia chestiune ar fi creat premizele ca pentru prima oară în 100 de ani, generația care urmează după cea prezentă, să o ducă mai prost decât cea următoare. Pentru prima dată în 100 de ani!

În mod evident, cele 3 lucruri ale stângii arată că, în chestiuni esențiale ,,în partea stângă, nimic nu este corect”.

Apreciez totuși că, fiind desconspirată șubrezimea și devoalate public argumentele reale față de cele publice ale celor 3 intenții, actuala stângă de guvernare, și-a anulat intențiile frauduloase.

Responsabilitatea unei guvernări constă nu numai în ceea ce majoritatea parlamentară câștigătoare decide să facă prin impunerea guvernării în urma programului de guvernare ci mai ales, în opinia mea, prin ceea ce se abțină să facă din ceea ce a promis în campania electorală. Primele două puncte nici măcar nu au fost promise prin programul electoral (de unde și concluzia mea că guvernarea ,,dă stânga” a fost doar mâna prin care un nucleu mafiot și transpartinic a încercat să își protejeze activele furate într-o lume în care aceastea nu mai pot fi protejate), dar al treilea se afla în programul de guvernare.

În cazul în care ,,stânga” va face însă vreo remaniere în curând, în opinia mea, primul care ar trebui remaniat este cel al cărui nume a fost avansat public ca ,,strateg” și ca șef al comitetului de evaluare a programului de guvernare, respectiv Darius Vâlcov, cercetat pentru spălare de bani și luare de mită. În opinia mea o astfel de ,,remaniere” ar fi de natură să arate că ,,mâna” care a promovat albirea sumelor nejustificate inclusiv în actuale guvernare, dar mai ales cei care au dat comanda mâinii, sunt lustrați din poziția de a mai încerca să vulnerabilizeze economia României. După Vâlcov ar urma în mod clar Grindeanu, Viorel Ștefan, Olguta Vasilescu care, în opinia mea, pur și simplu nu au avut capacitatea să înțeleagă ce intenționează în mod real guvernul pus pe numele prim-ministrului Grindeanu.

Concluziv, la 69 de ani de la naționalizare și la aproape 28 de ani de la ,,revoluție”, în România, în partea dreaptă, nu a mai rămas mai nimic, iar în partea stângă, nu este mai nimic drept.

Paradoxal, în această situație fără precedent în ,,noua democrație” de după 1989, ,,mediatorul” este Președintele Iohannis, provenit din partea ,,dreaptă”. El însuși un beneficiar nelegal, prin fraudă, a unei ,,restituiri” a unei proprietăți intrate înainte de 1989 în patrimoniul public, și nu confiscată și intrată în urma lipsei de moștenitori a fostului proprietar. Printr-un testament, reținut ca fals de către instanța de la Brașov, familia Iohannis s-a pretins în fals moștenitare a proprietății.

Instanțele de la Brașov au reținut că: ,,În ceea ce priveşte fondul cauzei, analiza acestuia trebuie să pornească de la cele constatate cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr 33/2005 a Tribunalului Brașov şi anume la împrejurarea că certificatul de moştenitor nr 90/1999 a fost declarat NUL ABSOLUT pe motiv că este fondat pe o cauză ILICITĂ şi s-a emis PRIN FRAUDAREA LEGII. (…) CAUZA ILICITĂ izvorâtă din FRAUDAREA LEGII ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, terţii, în speţă doar pârâtul KLAUS WERNER JOHANNIS NEFIIND APĂRAT DE PREZUMŢIA DE BUNĂ CREDINŢĂ, faţă de AMPLOAREA OPERAŢIUNII ILICITE rezultată din hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate (…) Actul juridic subsecvent, întemeindu-se pe un act juridic INCHEIAT PRIN FRAUDAREA LEGII SI FONDAT PE O CAUZA ILICITA, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei credinţe a terţului, mai ales că ACESTA ESTE SOŢUL celeilalte părţi contractante care la rândul său a participat la întocmirea actului nul iniţial”.

Iohannis, devenit Președinte ,,dă dreapta”, a încercat până în ultima clipă să-și păstreze în proprietate  activele obținute prin fals, cu putere de lucru judecat, fiind susținut și apărat în aceste demersuri de un fost lucrător al Securității comuniste ,,dă stânga” dinainte de 1989, așa cum am arătat aici.

Ca și concluzie generală, opinez că o astfel ,,dă dreapta” și o astfel ,,dă stânga”, moderate de un astfel de ,,proprietar” de imobile scăpătat, nu sunt compatibile cu România ca stat membru NATO și al Uniunii Europene și că este doar o chestiune de timp (și nu foarte mult timp) până când România va deveni compatibilă, prin purificare în administrație (cazurile Isărescu și Mișu Negrițoiu) și justiție (desecretizarea arhivei SIPA, decizie publicată în Monitorul Oficial), cu statutul de țară membră NATO, a Uniunii Europene, a spațiul Schengen și compatibilă în justiție cu o purificare ce nu va mai necesita mecanismul MCV. ,,Știm tot ce se întâmplă”, a spus Donald Trump. Chiar îl cred, așa cum cred că România se află în câmpul tactic al operațiunilor de stopare a furtului de active și bani de la propria națiune de persoane ,,dă dreapta” sau ,,dă stânga”, operațiune la nivel global. În câmpul tactic al operațiunii: GAME OVER, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Colegiul Medicilor introduce reguli stricte de la 1 ianuarie 2026 pentru publicitatea medicală. Reclamele stradale, permise doar la maximum 500 de metri de cabinet

Publicat

pe

Cea mai importantă schimbare este restricționarea publicității stradale la o rază de cel mult 500 de metri în jurul cabinetelor și clinicilor, măsură care a generat controverse în rândul furnizorilor de servicii medicale și al unor organizații de pacienți.

O măsură cu impact major asupra clinicilor din zone izolate

Limitarea distanței pentru afișajele stradale ar putea afecta în special unitățile medicale amplasate în cartiere periferice, pe străzi secundare sau în localități mici, unde panourile publicitare sunt rare sau inexistente, conform puterea.ro. Criticii semnalează că astfel de clinici pot pierde vizibilitatea necesară, mai ales dacă oferă tratamente inovatoare sau servicii specializate care nu sunt disponibile în alte orașe.

„Cum ar putea fi recunoscută o clinică dintr-o zonă de case, de exemplu în Otopeni, dacă nu există puncte de expunere în apropiere?”, se întreabă reprezentanți din sectorul privat. Ei consideră că regula pune piedici accesului la informații pentru pacienți din alte localități sau județe, care au nevoie de repere clare pentru a-și alege serviciile medicale.

Argumentele Colegiului Medicilor

Într-un răspuns oficial, CMR explică faptul că limita de 500 de metri are rolul de a preveni „publicitatea agresivă” și de a proteja prestigiul profesiei medicale. Potrivit organizației, regulile ar reduce riscul ca unitățile medicale să recurgă la campanii de marketing de amploare, în detrimentul actului medical în sine.

CMR susține că vizibilitatea clinicilor nu ar trebui să fie afectată, întrucât acestea pot folosi alte instrumente de comunicare permise de Codul deontologic: site-uri web și rețele sociale, cu condiția ca informațiile să fie verificate și fără promisiuni înșelătoare, broșuri și pliante, distribuite în mod controlat și participare la congrese, târguri de sănătate și evenimente științifice, pentru prezentarea noutăților medicale.

Lipsa studiilor care să justifice distanța de 500 de metri

Întrebate ce analiză tehnică a stat la baza stabilirii limitării la 500 de metri, autoritățile profesionale nu au oferit date concrete. CMR afirmă că reglementarea a fost inspirată de o veche prevedere privind distanțele dintre farmacii și de principiile eticii medicale, fără a menționa existența unor studii privind impactul publicității medicale asupra comportamentului pacienților.

Absența unor argumente statistice sau a unei evaluări independente a generat îngrijorări în rândul specialiștilor din domeniul sănătății și al organizațiilor care militează pentru transparență.

Critici legate de transparență și consultare publică

Colegiul Medicilor a precizat că proiectul a fost transmis structurilor interne și publicat online, însă nu a oferit informații despre participarea asociațiilor de pacienți sau a altor experți în procesul de elaborare a regulilor. În același timp, instituția a susținut că nu se supune Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, întrucât nu gestionează fonduri publice — o poziție criticată de unii observatori.

Reguli largi, ușor de interpretat

Decizia publicată în Monitorul Oficial reglementează toate formele de promovare — de la firma medicală și până la campaniile online. Totuși, experții atrag atenția asupra unor formulări vagi, precum „promovare indirectă” sau „imagine instituțională”, care pot duce la interpretări diferite între colegiile teritoriale.

Se interzice: folosirea superlativelor, comparațiile cu alte clinici, menționarea ofertelor financiare sau a facilităților și orice mesaj care ar putea fi considerat „înșelător” sau „excesiv”.

Aceste limitări ar putea restrânge semnificativ capacitatea clinicilor de a comunica dotările, rezultatele sau nivelul de expertiză, spun criticii.

Publicitatea online – permisă, dar strict controlată

Deși site-urile și platformele digitale sunt acceptate, conținutul trebuie să fie strict informativ, iar reclamele online trebuie să respecte criterii greu de standardizat. Pentru unele clinici, în special cele care se bazează pe comunicarea digitală pentru a atrage pacienți din alte orașe, aceste prevederi pot reprezenta o piedică.

Colegiilor teritoriale le revine responsabilitatea de a verifica materialele publicitare și de a solicita modificări sau retragerea acestora în termen de 30 de zile. Fără criterii uniforme, există riscul unor abordări neunitare, ceea ce poate genera incertitudine în rândul furnizorilor de servicii medicale.

Citeste in continuare

Evenimente

Patronatele cer Guvernului înghețarea salariului minim la 4.050 lei. Care este justificarea lor și scenariul sumbru prezentat

Publicat

pe

Organizația patronală IMM România propune menținerea salariului minim la nivelul de 4.050 de lei pentru moment. Beniamin Lucescu, reprezentant al organizației, a anunțat, după reuniunea Consiliului Național Tripartit de la Palatul Victoria, că o eventuală majorare la 4.300 de lei ar trebui analizată după primele șase luni ale anului viitor, pe baza evoluției economice.

„IMM România în toţi cei patru ani consecutivi a susţinut creşterea salariului minim pe economie, pentru că economia funcţiona, productivitatea muncii, a producţiei, era mare. La ora actuală nu suntem împotriva creşterii salariului minim pe economie, cum s-a propus, 4.300 de lei, de la 4.050 de lei, dar trebuie să putem din punct de vedere economic să plătim aceşti bani. Până se va decide săptămâna viitoare, noi am propus să rămânem la 4.050 de lei, şi după primele şase luni, cu toate scumpirile, de taxe, impozite, 10% acciză, creşterea TVA-ului, să aşteptăm o evaluare şi, după primele şase luni, putem să spunem dacă putem suporta din punct de vedere al plăţii salariul minim pe economie. (…) În urma analizei făcute, am propus să rămânem la 4.050 de lei şi după şase luni de zile să facem, din nou, o evaluare să vedem dacă puterea economică ne dă voie să plătim aceşti bani”, a declarat Beniamin Lucescu, miercuri, după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit desfăşurată la Palatul Victoria.

În acelaşi context, preşedintele onorific al IMM România, Ovidiu Nicolescu, a precizat că, din studiile realizate de organizaţia patronală, reiese că IMM-urile nu pot susţine o creştere a salariului minim pe economie pentru anul viitor.

„Potrivit analizelor realizate la nivelul IMM România şi a investigaţiei pe care am făcut-o pe un eşantion de 2.017 întreprinzători, punctul nostru de vedere este următorul: deşi înţelegem necesitatea de a amplifica veniturile minime, noi considerăm că în momentul de faţă acest lucru nu este cu putinţă. Pe de-o parte, majorarea salariului minim determină totdeauna majorarea tuturor categoriilor de salarii, deci ar fi un efect de avalanşă, iar urmare a acestui lucru ar creşte foarte mult cheltuielile firmelor şi atunci ar avea următoarele efecte negative: o parte dintre firme nu ar mai rezista, şi potrivit investigaţiei noastre, 14,7% dintre întreprinzători spun că ar trebui să-şi închidă porţile, iar ceilalţi ar trebui fie să-şi reducă activitatea, fie să le scadă competitivitatea”, a afirmat Nicolescu.

Citeste in continuare

Evenimente

Măsură drastică la Bosch Timișoara. Compania desființează peste 500 de posturi

Publicat

pe

An employee uses a touchscreen panel on the automobile gasoline direct injector valve assembly line at the Robert Bosch GmbH plant in Blaichach, Germany, on Tuesday, March 31, 2015. German unemployment dropped to a record low as the job market continued to underpin the country’s position as Europe’s economic powerhouse. Photographer: Krisztian Bocsi/Bloomberg via Getty Images

Peste 500 de angajați Bosch de la centrul din Timișoara își vor pierde locurile de muncă în următorii patru ani. Concedierile fac parte din planul de restructurare global al diviziei Bosch Global Business Services, prin care compania germană va elimina 3.400 de posturi la nivel mondial până în 2030.

Aceste concedieri fac parte dintr-un plan amplu de eficientizare prin care divizia globală Bosch Global Business Services își va reduce personalul cu aproximativ 3.400 de angajați la nivel mondial, până la finalul lui 2030.

Grupul Bosch anunță o nouă rundă de concedieri în România, vizând peste 500 de angajați de la centrul din Timișoara, în următorii patru ani, până la finalul lui 2030. Aceste posturi fac parte din divizia de servicii Bosch Global Business Services (GBS), care se ocupă de operațiuni precum contabilitate, achiziții sau resurse umane. În prezent, divizia GBS are aproximativ 1.800 de angajați la Timișoara.

Această ajustare face parte dintr-un plan strategic mult mai amplu al companiei germane, care vizează eliminarea a circa 13.000 de locuri de muncă la nivel global. Divizia GBS va elimina, la nivel internațional, aproximativ 3.400 de posturi până în 2030.

Care este motivul concedierilor masive

Bosch explică faptul că aceste schimbări sunt o consecință a contextului economic dificil și a presiunii tot mai mari din industrie. Compania susține că „economia globală trece printr-o schimbare structurală”, iar incertitudinile geopolitice, performanța slabă pe piețele-cheie și competiția crescută impun o reducere permanentă a costurilor pentru a menține competitivitatea. La nivel global, Bosch a invocat un deficit anual de costuri de 2,5 miliarde de euro.

Compania a precizat că, deși schimbările la Timișoara vor fi făcute treptat și obiectivul este ca ajustările să fie „cât mai acceptabile din punct de vedere social”, locația din Timișoara va rămâne un centru strategic pentru Bosch.

Nu este primul val de concedieri al companiei, în România

Aceasta nu este prima măsură de reducere de personal operată recent de Bosch în România. În octombrie 2025, fabrica din Cluj, parte din divizia Mobility Electronics, a anunțat că va renunța la 170 de poziții până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Fabrica din Cluj are aproximativ 3.300 de angajați.

La nivel național, Bosch a înregistrat vânzări consolidate de 2,6 miliarde de lei în 2024, în creștere cu 2,6%, în ciuda condițiilor dificile. Compania a investit aproximativ 246 de milioane de lei în modernizarea și dezvoltarea fabricilor din Cluj și Blaj. Cu toate acestea, numărul total de angajați ai Bosch în România a scăzut cu circa 200, ajungând la 10.320 la finalul lui 2024.

La nivel internațional, Bosch avea aproximativ 418.000 de angajați în întreaga lume anul trecut. Stefan Grosch, membru în consiliul de administrație, a declarat: „Trebuie să lucrăm de urgență la competitivitatea noastră în sectorul mobilității și să ne reducem permanent costurile. Acest lucru este foarte dureros pentru noi, dar, din păcate, nu există nicio cale de ocolire.”

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE