Marți, Banca Națională a crescut dobânda-cheie cu încă 50 de puncte de bază, de la 2,5% la 3%. Asta se va vedea în creșteri ale ROBOR, indicatorul contând în calculul ratelor multor credite în lei cu dobândă variabilă. Mai pe scurt, ratele la aceste credite vor crește. Pe lângă inflație și scumpirile din energie, numai asta îți lipsea, nu?

Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii NationaleFoto: BNR

Ce înseamnă creșterea dobânzii cheie a BNR pentru banii tăi? În primul rând, cum spuneam mai sus, dacă ai luat de la bancă credite în lei cu dobândă variabilă, legată de ROBOR, așteaptă-te la creșteri. Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar care va rămâne tot mult sub rata inflației). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi brusc mai costisitoare. Dar să le luăm pe rând.

Consumatorii sunt deja afectați de costurile tot mai mari ale vieții, indiferent că vorbim de prețul plinului de combustibil sau de puiul luat din supermarket

Acum, că BNR a mai și scumpit banii, costul împrumuturilor – că sunt pentru locuință, pentru mașină sau ca să mergi într-o excursie după toți anii de pandemie și restricții- va crește.

Prin creșterea ratei de referință cu o jumătate de punct procentual, BNR declanșează un efect de domino; direct sau indirect, împrumuturile se scumpesc, ceea ce duce (în termeni tehnici) la o scădere a cererii și la o frânare a inflației (ceea ce BNR urmărește, de fapt).

Creșterea dobânzilor de către băncile centrale (pentru că nu e doar cazul BNR) se datorează situației economice globale, mult mai complicate decât era în urmă cu doar doi ani. A venit pandemia, care a ”scurtcircuitat” lanțurile de aprovizionare, apoi războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice. Și continuă să o facă.

BNR va mai scumpi anul acesta banii, să fim bine înțeleși. Deocamdată, consumatorii resimt mai puternic creșterea inflației, dar efectele deciziilor BNR vor fi cu atât mai pronunțate cu cât banca centrală va urca mai sus dobânda cheie.

Pentru bănci, decizia BNR de marți nu aduce neapărat fericire. Cu cât mai mult cresc ratele la credit, cu atât mai mult crește probabilitatea ca unele împrumuturi să devină neperformante, ceea ce îi ustură pe bancheri la bani, fiind nevoiți să constituie rezerve financiare (provizioane) la BNR. Dacă mai punem la socoteală că ei vor fi nevoiți să recompenseze mai bine deponenții (adică să mai scoată alți bani în plus din buzunare), nici băncile și nici consumatorii nu sunt fericiți de deciziile boardului prezidat de Mugur Isărescu. Și atunci, de ce a scumpit CA al BNR, leii?

Ce sunt de fapt ratele dobânzilor de referință?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la baza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană. Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante? Și din ce motive sunt, în prezent, reformate?

Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și firme la nivelul întregului sistem economic.

De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.

O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.

Companiile pot utiliza ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiei (mai exact, a activelor financiare pe care aceasta le deține).

Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ: calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.

Multe credite în lei cu dobânda variabilă sunt ancorate la un indice numit ROBOR, care reprezintă dobânda medie cu care băncile își împrumută între ele bani. Acest indice a urcat miercuri la 3,43 (la împrumuturile cu scanță de 6 luni), de la 3,37 cât fusese cu o zi înainte). De asemenea, ROBOR (la 3 luni) a urcat de la 3,23 la 3,29. Să mai spunem că sunt așteptate și alte măsuri de creștere a dobânzii de referință a BNR pe parcursul acestui an, până la nivelul de 3,5-4% (acum e 2,5%).

Decizia de miercuri a BNR va afecta atât ratele la credit cât și recompensa dată pentru depozitele bancare.

În cazul cardurilor de credit (unde dobânzile anuale efective din piață variază între 14,9-35%), decizia de ieri a BNR va însemna scumpirea dobânzii pe care banca o percepe la utilizarea banilor. Dacă ești posesorul unui asemenea card și ai datorii la el, ar fi bine să ți le stingi cât mai repede, pentru că, cu cât va crește BNR dobânda cheie de acum încolo, cu atât vei avea mai mult de suferit în viitor.

Deși BNR a scumpit banii, majorând dobânda de referință, această majorare nu se transferă imediat în ratele pe care le avem la bănci. Actualizarea dobânzilor bancare are loc în general trimestrial, depinzând de la bancă la bancă și de detaliile fiecărui contract de credit, după cum au declarat pentru HotNews reprezentanții mai multor instituții financiare

ING Bank: modificarea dobânzii cheie nu se transferă imediat asupra ROBOR sau IRCC / Pentru IRCC poate fi o corecție întârziată cu circa trei luni

Trebuie spus că scumpirea banilor nu înseamnă că de mâine rata ta la bancă va crește. Actualizarea ratei are loc la datele stabilite în contractul pe care l-ai semnat cu banca; poate fi la 3 sau la 6 luni.

În cazul creditelor acordate persoanelor fizice, indicii care intră în compunerea dobânzii finale sunt ROBOR sau IRCC, în funcție de legislația aplicabilă la data acordării creditului. Indicii amintiți sunt diferiți față de dobânda cheie. Astfel, modificarea dobânzii cheie nu se transferă imediat asupra acestor indici. Totuși, în timp, variațiile în dobânda cheie se reflectă și asupra indicilor utilizați pentru compunerea dobânzilor variabile pentru credite, ne-au explicat bancherii din ING Bank.

Dobânda de referință reprezintă unul dintre instrumentele aflate la dispoziția băncii centrale pentru implementarea politicii monetare, iar modificările acesteia se translatează și în dinamica prețurilor din piață bancară.

Spre deosebire de ROBOR, pentru IRCC poate fi o corecție mai întârziată cu circa trei luni, ca urmare a modului de preluare a acestui indice ca valoare în contractele de credit.

În cazul creditelor existente, dobânzile se modifică în funcție de tipul de indice care intră în compoziția dobânzii, ROBOR sau IRCC. De exemplu, persoanele care au luat un credit înainte de Mai 2019 au în contractele de credit indicele de referință ROBOR. Astfel, dobânda la credit este sub forma ROBOR + marja fixă a băncii.

Deși marja băncii este fixă și nu fluctuează, ROBOR 3M este actualizat în contractele de credit la 3 luni, 6 luni sau alte termene conform contractelor de credit.

Clienții care vor avea actualizarea în luna aprilie vor avea un ROBOR ce conține evoluția ROBOR a lunilor martie, aprilie și mai

În cazul creditelor noi, fie că vorbim despre dobândă fixă sau variabilă, modificarea indicilor de piață reflectă o dinamică nouă a pieței. Prin urmare, costul banilor este diferit, situație în care și costul împrumuturilor se poate modifica.

ROBOR a fluctuat destul de mult în trecut și sunt cazuri de clienți care încă nu resimt o creștere dacă compară cu momentul achiziției creditului. Asta pentru că ROBOR3M a fost chiar mai sus în momentul achiziției. E cazul celor care au luat creditul în 2012.

Raiffeisen Bank: efectul va fi vizibil după următoarea data de resetare, respectiv 1 aprilie/1 iulie/1 octombrie

La Raiffeisen Bank, începând din mai 2019, indicele de referință aplicabil este IRCC (Indicele de referinta pentru creditele consumatorilor); în consecință, dobânda la credite va fi influențată de creșterea valorii indicelui, dar efectul va fi vizibil după următoarea data de resetare, respectiv 1 aprilie/1 iulie/1 octombrie.

Prin urmare, o eventuala crestere a ratelor la credite se poate resimti la un anumit interval de timp, in functie de datele de modificare ale valorilor IRCC.

Pentru creditele cu dobanda variabila in lei acordate inainte de mai 2019 si care sunt legate la ROBOR, ratele de dobanda se actualizeaza la data de actualizare a dobanzii, stabilita confrom contractului de credit, considerand valoarea aplicabila la data actualizarii dobanzii a indicelui ROBOR (la 3 sau 6 luni)

BCR: În ceea ce privește creditele cu dobândă variabilă, nu ne așteptăm la majorări semnificative ale marjelor

În cazul BCR, actualizarea dobânzilor la creditele de retail nu ține doar de modificarea dobânzii cheie de către BNR, însă trend-ul se păstrează. De exemplu, în cazul creditelor de consum s-a putut observa deja în piață o ușoară majorare a dobânzilor fixe.

O importanță mare în componența ratelor de dobandă o reprezintă și evoluția ratelor de dobândă pe piața monetară și evoluția randamentelor titlurilor de stat, unde s-au înregistrat creșteri în ultima perioadă.

BCR are în oferta sa credite de nevoi personale doar cu dobândă fixă pe toată perioada (5 ani), credite ipotecare cu dobândă fixă timp de 5 si 10 ani, ulterior variabilă, dar și variabilă pe toată perioada, ambele raportate la indicele de referinta IRCC. ”În discuțiile cu clienții, promovăm creditarea cu dobânzi fixe pe perioade cat mai lungi, deoarece oferă o predictibilitate clienților și îi protejează de creșterea ratelor de dobandă”, au transmis reprezentanții băncii.

În ceea ce privește dobânzile fixe, acestea sunt influențate de evoluția ratelor de dobandă de pe piața monetară și a randamentelor titlurilor de stat, unde s-a putut observa un trend crescător încă din a doua parte a anului trecut și ne putem astepta la creșteri, în decursul lui 2022, în trend cu evoluția acestor indicatori. În ceea ce privește creditele cu dobândă variabilă, nu ne așteptăm la majorări semnificative ale marjelor, dobânda finala fiind compusă din marjă + IRCC.

O soluție poate fi refinanțarea. Nu înainte de a-ți pune 7 întrebări

Dacă aveți mai multe credite, poate că ”adunarea” lor sub o singură umbrelă, cu o rată mai mică decât suma ratelor pe care le plătiți acum, poate fi o soluție.

De asemenea, dacă sunteți pe punctul de a lua un împrumut pentru locuință, puneți-vă câteva întrebări înainte de a semna cu banca, recomandă Roxana Cristea, Lending Tribe Lead în cadrul ING Bank, într-o discuție cu HotNews.ro:

• Ce taxe, comisioane trebuie să plătesc înainte de a mi se acorda creditul?

• Ce rată lunară, incluzând dobândă și comisioane, prime de asigurări voi avea de plătit?

• Caut stabilitate, predictibilitate, aș vrea să plătesc lunar aceeași rată o perioadă de câțiva ani? Prefer o dobândă fixă sau variabilă?

• Care este avansul necesar, contribuția mea la achiziția casei?

• Ce reputație are banca? Cum răspunde în cazul în care aș întâmpina dificultăți la plata ratelor lunare?

• Am la dispoziție instrumente din partea băncii care îmi vor ușura automat viața după semnarea contractului? Ex: plata online recurentă, plăți în avans direct din aplicația de internet banking etc. Cât de ușor de folosit sunt acestea?

• DAE este o referință bună de comparație, însă de cele mai multe ori este mai relevant să compari rata lunară a creditului cu tot ce include și ce taxe, comisioane sunt de plătit înainte de acordare.