Business report: ​​Oraşul-fantomă. 25 de tone de motorină, „gaură” într-o lună la autobaza Titan. Ce face Ţiriac cu banii? Mihai Dărăban: Nu e taxă, e o contribuție pentru promovare. Protejarea Constituției și cazul Licu

0
94

​Oraşul-fantomă ● Cum nu ar trebui să fii în piața muncii: nici prea tânăr, nici prea bătrân ● România lui Dorel. Sens giratoriu dezaxat de la Sibiu, închis la nici o zi de funcţionare. Era pericol public ● Putere delegată și putere distribuită ● 5% din salariu pentru că a strâns un elev de gât ● Medicul Mihai Craiu, despre cazurile de hepatită misterioasă la copii: „Nu există focare, dar severitatea bolii este neobișnuită” ● Aproape 25.000 litri de motorină, „gaură” într-o singură lună la autobaza Titan ● Mihai Daraban, despre obligaţia firmelor de a plăti, anual, taxe: E o contribuție pentru promovare ● În loc de buncăre, subsoluri în care mișună șobolanii ● Un francez de 80 de ani cere României 115 milioane de euro pentru un titlu de stat emis acum 100 de ani ● Ce face Ţiriac mai departe cu banii? ● Taxarea activității prestatorilor casnici conține unele neclarități. Cine și ce va plăti? ● România aberantă: Construcția centurii Sighișoarei, câștigată de asocierea „Teldrum de Olt” cu o firmă de curățenie ● Cât de obosită e Uniunea Europeană.

Business reportFoto: Profimedia Images

Oraşul-fantomă: Vaşcău ocupă locul trei pe ţară în topul localităţilor condamnate la dispariţie. Vaşcăul ocupă locul trei pe ţară în topul localităţilor din care se pleacă. Oraşul, astăzi cu circa 2.250 de locuitori, a pierdut în ultimul deceniu 18,21% dintre rezidenţi.

„Şi-a semnat singur condamnarea la moarte în anii ʼ90. Fabricile închise nu s-au mai redeschis niciodată. Aici este atâta pustietate, că mergi şi 2 kilometri fără să întâlneşti niciun om”, spune profesoara Doina Ilion, astăzi pensionară.

La ora prânzului oraşul e pustiu. Vântul străbate strada principală măturând piaţa cu mesele goale şi parcul central fără ţipenie de om. În liniştea străzii, curgerea Crişului Negru sună nervos, punctată arar de scârţâitul unui leagăn. Dincolo de pod, casele, majoritatea dărăpănate, par goale. Rar, câte un firicel de fum trădează ici şi colo urme de viaţă. Până şi dulăii întinşi la soare sunt loviţi de somnolenţă ca de-o boală grea, scrie eBihoreanul.

Cristian Grosu / O comparație rușinoasă. Protejarea Constituției și cazul Licu. Scurt, că nu e timp nici de scris și nici de citit prea mult: Știți ce înseamnă ”Bundesamt für Verfassungschutz”? Înseamnă ”Autoritatea Federală pentru Protejarea Constituției”: acesta este numele serviciului de informații de interior al Germaniei – e SRI-ul nemțesc. În prostia lor, nemții leagă activitatea principalului serviciu secret de apărarea Constituției. Se prezumă, așadar, că cel mai sfânt lucru pentru Serviciile secrete germane sunt litera și spiritul Constituției, cu tot ce înseamnă asta – de la libertățile individuale, la meritocrația din societatea germană – meritocrația aia care e avuție națională, avantaj competitiv, stâlp al securității naționale, căci face diferența dintre ce e nemțesc și restul lumii – de la ce înseamnă Constituția și la cum se aplică ea astfel încât, pentru cetățeanul federal, Germania să rămână, așa cum scrie în cântec, ”înainte de toate”, scrie Curs de guvernare

Cum nu ar trebui să fii în piața muncii: nici prea tânăr, nici prea bătrân. Ce angajezi, experiență sau potențial? În mod paradoxal, deși România se confruntă cu o criză de personal, bătălia pentru talente se dă, de cele mai multe ori, doar pe anumite segmente de vârstă. În ochii multor companii, candidatul ideal ar trebui să nu fie cel aflat la început de carieră pentru că nu are experiență și trebuie să stai să-l înveți de toate, dar nici cel trecut de 45 de ani pentru că nu știe atât de bine să manevreze un PC sau să vorbească fluent într-o limbă străină. Deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa pe bază de vârstă (aspecte de altfel interzise în Codul Muncii) restrâng și mai mult pepiniera de candidați.

Lipsa de experiență, corelată deseori cu refuzul de a primi mai puțini bani la început de carieră, creează goluri între candidații tineri și angajatori. Când ești la primul job, recrutorii și managerii te întreabă la interviu ce știi să faci și ce experiență ai, situație ce generează veșnica spirală: cum să capeți experiență dacă nu te angajează nimeni? , scrie wall-street.ro

România lui Dorel. Sens giratoriu dezaxat de la Sibiu, închis la nici o zi de funcţionare. Era pericol public. Un nou sens giratoriu, construit pe Calea Cisnădiei, la ieşirea din municipiul Sibiu, spre Cisnădie, în Cartierul Arhitecţilor, arată că trăim în ţara lucrului prost făcut, în care „operele lui Dorel” sunt la rang de artă. Amenajată şi dată în funcţiune înainte de a fi finalizată sau semnalizată corespunzător, construcţia cu pricina a fost ignorată de către cei mai mulţi dintre participanţii la trafic timp de mai bine de o zi şi jumătate, până s-a luat o decizie în privinţa ei. După ce localnicii nedumeriţi de ce se întâmplă în trafic au început să posteze imagini şi să se amuze copios pe reţelele de socializare, iar giratoriul să devină ţinta ironiilor, au apărut şi indicatoarele rutiere şi marcajele, mai ales după ce s-a semnalat riscul uriaş de producere a accidentelor rutiere în zonă. La nici o zi, de la darea în funcţiune a lucrării, joi, 28 aprilie, circulaţia în sensul giratoriu a fost restricţionată, scrie Adevarul

Putere delegată și putere distribuită. Acum ceva vreme circula o glumă despre un nou CEO care vine într-o nouă organizație pus pe fapte mari. În prima zi de lucru face un tur prin întreprindere și trece și pe la fabrică. Când să intre în secția de producție, pe holul dinainte de intrare, vede un tânăr care sprijinea un perete și se juca pe telefonul mobil. Indignat și nervos, se repede la el și îl întreabă: “ce salariu ai tu?”. Acela răspunde: ‘3.000 de lei pe lună”. Directorul scoate portofelul, numără 3.000 de lei, îi dă tânărului și îi spune: “uite aici salariul pe o lună, ia banii și dispari de aici. Nu ne trebuie atitudinea asta la muncă în compania noastră”. Acela ia banii fără să crâcnească și pleacă grăbit. Încă furios, directorul intră în secție, se duce la biroul șefului de secție și îl întreabă: “cine era nesimțitul ăla care sprijinea zidurile și se juca pe telefon pe hol?”. “A, ăla – zice șeful de secție – era băiatul care livrează pizza, aștepta restul”.

Gluma e savuroasă pentru că ironizează graba și superficialitatea cu care directorul a tratat situația. Dar ea mai are un tâlc ascuns, pe care nimeni nu pare să-l vadă. Nimeni nu pune la îndoială dreptul directorului de a concedia sumar un angajat. Nu mă refer aici la contracte de muncă sau aspecte legale, ele sunt diferite de la o legislație la alta, ci mă refer la felul în care e organizată și împărțită puterea în organizație. Nimeni nu contestă faptul că acel director e perfect îndereptățit să ia în acea companie orice decizie. Acest model de a organiza companiile se bazează pe putere delegată și e un model foarte păgubos, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

5% din salariu pentru că a strâns un elev de gât. Ce pedepse au primit profesorii pentru violență: transfer la altă școală pentru lovire sau o amendă de a douăzecea parte din venit. O profesoară de la Școala nr. 7 din Borșa, Maramureș, a fost filmată când îi lovea pe doi dintre elevi pentru că ar fi deranjat ora, în urmă cu doi ani. Un alt profesor din Hunedoara îl strânge de gât pe un elev care a întârziat la oră. Pedepsele pentru cei doi au fost scăderea salariului pentru o perioadă și transfer. Școala 9 a vorbit cu directorii școlilor unde aceștia au predat sau au fost transferați.

Profesoara din Borșa, Maramureș, care a fost filmată pe 12 octombrie 2020 lovind doi elevi în timpul orei, a fost pedepsită cu o tăiere salarială și s-a transferat la o școală dintr-o altă localitate. Poliția orașului Borșa a început acum doi ani o anchetă și acum dosarul se află la Parchet. Potrivit răspunsului oferit publicației Școala 9, urmărirea penală este pentru a determina „purtarea abuzivă” și „omisiunea sesizării”,scrie Scoala9.

Medicul Mihai Craiu, despre cazurile de hepatită misterioasă la copii: „Nu există focare, dar severitatea bolii este neobișnuită”. Majoritatea copiilor care se infectează cu adenovirus nu se vor simţi foarte rău, spun și experții britanici. Cazurile de inflamaţie a ficatului – cunoscute sub numele de hepatită – sunt extrem de rare. Însă, atunci când se întâmplă, ele sunt cazuri grave. „Ceea ce este îngrijorător și ceea ce au subliniat toți experții în sănătate publică este numărul neobișnuit de mare al copiilor care au avut nevoie de transplant de ficat. Sunt 17 în total, deci unul din 10, în condițiile în care știm că 99% din hepatite, la persoanele imunocompetente, se tratează și nu ajung într-o stare severă, în decurs de o săptămână”, explică medicul. „Iar aici nu vorbim de copii care aveau o mulțime de comorbidități, ci de copii sănătoși, de 3-5 ani, care mergeau la grădiniță. Severitatea bolii este neobișnuită. Probabil că nu există o singură cauză pentru aceste îmbolnăviri sau nu este o cauză obișnuită”, adaugă dr. Mihai Craiu, potrivit Libertatea.

Aproape 25.000 litri de motorină, „gaură” într-o singură lună la autobaza Titan. STB extinde controalele și la restul garajelor din cauza consumurilor “anormale” ale instalațiilor de încălzire. Un control intern, declanșat în urma dezvăluirilor Buletin de București cu privire la modul în care ar fi sustrasă motorină din autobazele STB, arată o diferență de aproape 17 tone de combustibil, doar pentru luna octombrie 2021, între consumul real al autovehiculelor și cantitatea de combustibil alimentată la autobaza Titan. La acest deficit se adaugă și consumuri anormale ale instalațiilor de încălzire pentru saloanele mașinilor care, în majoritatea lor, au rezervoare separate.

Controlul dispus la Autobaza Titan a început în ziua în care greva șoferilor STB s-a încheiat. Auditorii au descins pe 25 ianuarie la unul dintre cele mai mari garaje, dintre cele opt ale Societății de Transport București. Tot aici a fost și epicentrul protestului care a paralizat Capitala la începutul anului, scrie Buletin de București.

Mihai Daraban, despre obligaţia firmelor de a plăti, anual, taxe între 10 şi 100 de euro: E o contribuție pentru promovare. Toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), ar putea fi obligate să plătească, anual, o nouă taxă cuprinsă între 10 și 100 de euro către Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor. Obligațiile se regăsesc într-un proiect de lege depus recent la Senat, inițiat de mai mulți parlamentari din coaliția de guvernare. „Este mult spus taxă, este o contribuție solidară la acest mecanism care se numește Cameră de Comerț”, spune la RFI Mihai Daraban președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Banii vor fi folosiți pentru promovare. „Nouă, în România, ne lipsește foarte mult promovarea mediului și a oportunităților de business și aceste lucruri se văd inclusiv în balanța comercială a României”, mai spune Mihai Daraban la RFI.

În loc de buncăre, subsoluri în care mișună șobolanii. Populația României nu este pregătită să facă față unor calamități naturale sau, în caz extrem, unor bombardamente. Unii dintre locatari nici nu știu că la subsolul blocului lor se află un adăpost subteran. Autoritățile române se comportă ca și cum populația ar fi scutită pe vecie de orice dezastru, fapt care ar duce la inutilitatea folosirii buncărelor de pe teritoriul României. Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) condus de secretarul de stat Raed Arafat, pe întreg teritoriul țării există 4.300 de adăposturi subterane, dintre care 1.500 în București. Cele mai multe se află la subsolul blocurilor. Ce nu spune Arafat este că doar câteva din aceste adăposturi de protecție civilă au fost reabilitate în ultimii ani. Adăposturile nu au instalații sanitare funcționale, iar sistemele de ventilație, acolo unde există, sunt precare, potrivit DW.

„Noul butoi cu pulbere în războiul lui Putin”: Tensiunile din Transnistria în presa de limbă germană. Problemele din Transnistria și situația din Europa de Est în ansamblu preocupă presa de limba germană, care subliniază rolul special al acestei regiuni în fragilul ansamblu internațional actual.

De la Berlin, ziarul ”Die Welt” se apleacă asupra frământărilor din Transnistria, unde, începând de luni – după câteva săptămâni în care nu au avut loc evenimente notabile -, au fost raportate mai multe explozii și avarierea a două turnuri de transmisie datând din epoca sovietică.

”Occidentul ar trebui să fie preocupat de ultimele evoluții din regiune. Dacă Moscova ar crea efectiv coridorul terestru pe care îl dorește prin tot sudul Ucrainei până în Transnistria, acest lucru ar însemna o nouă încălcare a dreptului internațional, un nou atac, în decurs de câteva luni, asupra unui stat suveran: Republica Moldova. Astfel, trupele rusești s-ar afla direct la granița cu România și, prin urmare, pe flancul sud-estic al NATO. Ar fi un semn că politica de intimidarea a alianței nu este suficient de intimidantă”, scrie ”Die Welt”, citat de DW.

Un francez de 80 de ani cere României 115 milioane de euro pentru un titlu de stat emis acum 100 de ani. În 2018, Henri B., un octogenar care locuiește în Aulnay-sous-Bois (Seine-Saint-Denis), a decis să plătească 300.000 de euro pentru o bucată de hârtie un pic îngălbenită, relevă Le Parisien, citat de Economica.net.

Primele evaluări privind daunele economice ale războiului din Ucraina şi ale crizei energetice. În execuţia bugetară a apărut o rubrică nouă, aferentă cheltuirii banilor din PNRR, dar rubrica este goală, semn că niciun euro din cele 4 miliarde de euro care ar fi intrat, cum spun autorităţile, în conturile României în 2021 şi începutul lui 2022 nu a fost cheltuit.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut cu 65% în martie faţă de cât era în primele două luni din an şi a ajuns la aproape 16 miliarde de lei, adică 1,19% din PIB. Creşterea deficitului bugetar a venit pe fondul încetinirii veniturilor la bugetul de stat: dacă la două luni veniturile creşteau cu 28%, la 3 luni din an creşterea s-a redus la +21%. În aceeaşi vreme, cheltuielile au accelerat, arată execuţia bugetară, scrie ZF.

Ce face Ţiriac mai departe cu banii? Ion Ţiriac, fostul tenismen devenit unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, şi-a construit în trei decenii de capitalism un „imperiu” de business pornind de la numele său, pe care l-a pus pe afaceri din industria financiar-bancară, de asigurări, auto sau din real estate.

În ultimii ani însă, el a fost implicat în mai multe tranzacţii în care a vândut fie terenuri, fie participaţii, fie chiar companii integral. În total, omul de afaceri a încasat peste 1,2 miliarde de euro din aceste deal-uri. În contextul în care banii nu dorm niciodată, întrebarea este ce face Ion Ţiriac cu fondurile nou obţinute.

La finalul anului trecut, omul de afaceri Ion Ţiriac parafa una dintre cele mai importante tranzacţii făcute de un antreprenor român prin prisma valorii acesteia. Este vorba de vânzarea turneului de tenis Mutua Madrid Open şi a turneului de golf Acciona Open de España către IMG, parte a gigantului american Endeavor, cu afaceri în sport, media sau modă. Ca urmare a acestei mutări, el va încasa în total aproape 400 de milioane de euro, scrie Business Magazin.

Taxarea activității prestatorilor casnici conține unele neclarități. Cine și ce va plăti? Sistemul gândit de autorități pentru taxarea activității prestatorilor casnici conține unele neclarități în momentul de față. Acestea vizează contribuția la pensii și contribuția la sănătate Cert este că, în anumite condiții, prestatorii vor deveni asigurați în sistemele de pensii și sănătate, însă lipsesc unele piese ale puzzle-ului și Guvernul ar trebui să vină cu detalieri. Indiferent de situație, obligația declarării și plății taxelor va reveni autorităților, nu prestatorilor sau beneficiarilor. Activitatea prestatorilor casnici este reglementată prin Legea 111/2022, care se va aplica abia din ianuarie 2024. Până atunci urmează să vină norme de aplicare și să se pună la punct sistemul de remunerare prin tichete de activități casnice (un astfel de tichet va avea valoarea de 15 lei).

În privința taxării activității prestatorilor casnici, este important de reținut din start că (1) impozitul pe venit va fi datorat obligatoriu, indiferent câte tichete obține un prestator casnic. Cota de impozitare este de 10%, iar aceasta se aplică efectiv la o bază de calcul ce reprezintă 50% din valoarea tichetului. Impozitul datorat pentru fiecare tichet este de 10% din 7,5 lei, adică 0,75 lei, scrie avocatnet.ro

Se introduce o perioadă de adaptare pentru creșă: Părinții vor putea să le fie alături celor mici timp de zece zile pentru a se acomoda. După înscrierea la creșă, părintele va putea să îi fie alături copilului pentru o perioadă de acomodare de zece zile lucrătoare, pentru ca cel mic să se adapteze la colectivitate, potrivit unui proiect de HG ce conține metodologia de funcționare a creșelor adoptat joi de Guvern. Proiectul de HG ce cuprinde metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a unităților de educație timpurie va adapta condițiile de funcționare a învățământului antepreșcolar la schimbările apărute la început de an, prin intermediul Legii 17/2022, la Legea educației nr. 1/2011. Atunci, creșele au fost incluse în sistemul național de învățământ preuniversitar, putând fi înscriși copiii cu vârste între 0 luni și 3 ani.

Printre prevederile proiectului de HG se numără și posibilitatea ca părinții să își însoțească micuții timp de două săptămâni, după ce i-au înscris la creșă sau în unitatea de educație timpurie, în timpul programului unității, scrie avocatnet.ro

România aberantă: Construcția centurii Sighișoarei, câștigată de asocierea „Teldrum de Olt” cu o firmă de curățenie. A fost nevoie de timp pentru ca lucrarea de construire a centurii ocolitoare a Sighișoarei să fie atribuită cuiva. Dar, în sfârșit, a câștigat cine trebuie: o firmă a fraților Ciocan din Caracal, cunoscută în mediile de specialitate drept „Teldrum de Olt”, în asociere cu o firmă al cărei obiect de activitate e curățenia clădirilor.

Celor două li s-au alăturat ILCI Insaar Sanayi VE Ticaret A.Ș. și SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania SRL, valoarea ofertei depuse ridicându-se la 257.772.291,56 lei, fără TVA.

Asocierea Clean Prest Activ și T Dancor Romconstruct este extrem de interesantă. În primul rând, cele două firme sunt înregistrate la aceeași adresă din București, pe strada Nicolae Teclu.

Clean Prest Activ este o societate comercială cu răspundere limitată, al cărei obiect de activitate este curățenia clădirilor, scrie Investigatoria.

România își revizuiește oficial prognoza de creștere – impact al războiului și al inflației. Prognoza oficială de creștere economică a României din acest an, elaborată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie (CNSP), a fost revizuită cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB.

Totodată, estimarea pentru anul viitor a fost redusă de la 5,1% din PIB conforma prognozei de iarnă la 4,4% din PIB.

PIB-ul ar urma să fie astfel de 1.327,9 miliarde de lei în 2022 (față de 1.314,5 miliarde de lei prognoza anterioară), scrie Curs de Guvernare.

Cât de obosită e Uniunea Europeană. În săptămâna în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a mers în India pentru a discuta despre Ucraina și despre comerț, două state membre, Ungaria și Austria, au dat de înțeles că ar putea ceda șantajului Moscovei și că ar putea plăti gazul rusesc în ruble. Și nu ar fi singurele state europene care ar putea face acest pas, după cum relatează presa internațională și lasă să se înțeleagă unii oficiali europeni. Între timp, state precum Bulgaria se pregătesc să aprobe în parlament furnizarea de arme Ucrainei, decizii care stârnesc însă tensiuni politice interne. Păstrarea coeziunii în interiorul Uniunii Europene, pe măsură ce războiul se prelungește, dar și atragerea unor țări terțe alături de UE și de sancțiunile la adresa Rusiei – acestea sunt marile provocări, explică Mihai Sebe, doctor în științe politice.

Au trecut peste 60 de zile de război, iar fisurile încep deja să apară. Cum va reacționa Uniunea Europeană în lunile ce vor urma și care ar putea fi consecințele? Mihai Sebe răspunde, pe larg, la PressOne.

Referendumurile care rup Ucraina, foametea care va veni și cum pierde China, indiferent de soarta războiului lui Putin. Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi vorbim despre cum planurile Kremlinului privind regiunile separatiste din Ucraina au fost date peste cap de înfrângerile de pe front, despre proporțiile în care războiul început de Putin îi va afecta pe oamenii din zonele cele mai sărace ale lumii, dar și despre cum președintele chinez Xi Jinping pierde de pe urma războiului din Ucraina, indiferent cine îl câștigă, scrie Panorama.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here