Connect with us

Stiri economice

Business report: ​​Oraşul-fantomă. 25 de tone de motorină, „gaură” într-o lună la autobaza Titan. Ce face Ţiriac cu banii? Mihai Dărăban: Nu e taxă, e o contribuție pentru promovare. Protejarea Constituției și cazul Licu

Publicat

pe

​Oraşul-fantomă ● Cum nu ar trebui să fii în piața muncii: nici prea tânăr, nici prea bătrân ● România lui Dorel. Sens giratoriu dezaxat de la Sibiu, închis la nici o zi de funcţionare. Era pericol public ● Putere delegată și putere distribuită ● 5% din salariu pentru că a strâns un elev de gât ● Medicul Mihai Craiu, despre cazurile de hepatită misterioasă la copii: „Nu există focare, dar severitatea bolii este neobișnuită” ● Aproape 25.000 litri de motorină, „gaură” într-o singură lună la autobaza Titan ● Mihai Daraban, despre obligaţia firmelor de a plăti, anual, taxe: E o contribuție pentru promovare ● În loc de buncăre, subsoluri în care mișună șobolanii ● Un francez de 80 de ani cere României 115 milioane de euro pentru un titlu de stat emis acum 100 de ani ● Ce face Ţiriac mai departe cu banii? ● Taxarea activității prestatorilor casnici conține unele neclarități. Cine și ce va plăti? ● România aberantă: Construcția centurii Sighișoarei, câștigată de asocierea „Teldrum de Olt” cu o firmă de curățenie ● Cât de obosită e Uniunea Europeană.

Business reportFoto: Profimedia Images

Oraşul-fantomă: Vaşcău ocupă locul trei pe ţară în topul localităţilor condamnate la dispariţie. Vaşcăul ocupă locul trei pe ţară în topul localităţilor din care se pleacă. Oraşul, astăzi cu circa 2.250 de locuitori, a pierdut în ultimul deceniu 18,21% dintre rezidenţi.

„Şi-a semnat singur condamnarea la moarte în anii ʼ90. Fabricile închise nu s-au mai redeschis niciodată. Aici este atâta pustietate, că mergi şi 2 kilometri fără să întâlneşti niciun om”, spune profesoara Doina Ilion, astăzi pensionară.

La ora prânzului oraşul e pustiu. Vântul străbate strada principală măturând piaţa cu mesele goale şi parcul central fără ţipenie de om. În liniştea străzii, curgerea Crişului Negru sună nervos, punctată arar de scârţâitul unui leagăn. Dincolo de pod, casele, majoritatea dărăpănate, par goale. Rar, câte un firicel de fum trădează ici şi colo urme de viaţă. Până şi dulăii întinşi la soare sunt loviţi de somnolenţă ca de-o boală grea, scrie eBihoreanul.

Cristian Grosu / O comparație rușinoasă. Protejarea Constituției și cazul Licu. Scurt, că nu e timp nici de scris și nici de citit prea mult: Știți ce înseamnă ”Bundesamt für Verfassungschutz”? Înseamnă ”Autoritatea Federală pentru Protejarea Constituției”: acesta este numele serviciului de informații de interior al Germaniei – e SRI-ul nemțesc. În prostia lor, nemții leagă activitatea principalului serviciu secret de apărarea Constituției. Se prezumă, așadar, că cel mai sfânt lucru pentru Serviciile secrete germane sunt litera și spiritul Constituției, cu tot ce înseamnă asta – de la libertățile individuale, la meritocrația din societatea germană – meritocrația aia care e avuție națională, avantaj competitiv, stâlp al securității naționale, căci face diferența dintre ce e nemțesc și restul lumii – de la ce înseamnă Constituția și la cum se aplică ea astfel încât, pentru cetățeanul federal, Germania să rămână, așa cum scrie în cântec, ”înainte de toate”, scrie Curs de guvernare

Cum nu ar trebui să fii în piața muncii: nici prea tânăr, nici prea bătrân. Ce angajezi, experiență sau potențial? În mod paradoxal, deși România se confruntă cu o criză de personal, bătălia pentru talente se dă, de cele mai multe ori, doar pe anumite segmente de vârstă. În ochii multor companii, candidatul ideal ar trebui să nu fie cel aflat la început de carieră pentru că nu are experiență și trebuie să stai să-l înveți de toate, dar nici cel trecut de 45 de ani pentru că nu știe atât de bine să manevreze un PC sau să vorbească fluent într-o limbă străină. Deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa pe bază de vârstă (aspecte de altfel interzise în Codul Muncii) restrâng și mai mult pepiniera de candidați.

Lipsa de experiență, corelată deseori cu refuzul de a primi mai puțini bani la început de carieră, creează goluri între candidații tineri și angajatori. Când ești la primul job, recrutorii și managerii te întreabă la interviu ce știi să faci și ce experiență ai, situație ce generează veșnica spirală: cum să capeți experiență dacă nu te angajează nimeni? , scrie wall-street.ro

România lui Dorel. Sens giratoriu dezaxat de la Sibiu, închis la nici o zi de funcţionare. Era pericol public. Un nou sens giratoriu, construit pe Calea Cisnădiei, la ieşirea din municipiul Sibiu, spre Cisnădie, în Cartierul Arhitecţilor, arată că trăim în ţara lucrului prost făcut, în care „operele lui Dorel” sunt la rang de artă. Amenajată şi dată în funcţiune înainte de a fi finalizată sau semnalizată corespunzător, construcţia cu pricina a fost ignorată de către cei mai mulţi dintre participanţii la trafic timp de mai bine de o zi şi jumătate, până s-a luat o decizie în privinţa ei. După ce localnicii nedumeriţi de ce se întâmplă în trafic au început să posteze imagini şi să se amuze copios pe reţelele de socializare, iar giratoriul să devină ţinta ironiilor, au apărut şi indicatoarele rutiere şi marcajele, mai ales după ce s-a semnalat riscul uriaş de producere a accidentelor rutiere în zonă. La nici o zi, de la darea în funcţiune a lucrării, joi, 28 aprilie, circulaţia în sensul giratoriu a fost restricţionată, scrie Adevarul

Putere delegată și putere distribuită. Acum ceva vreme circula o glumă despre un nou CEO care vine într-o nouă organizație pus pe fapte mari. În prima zi de lucru face un tur prin întreprindere și trece și pe la fabrică. Când să intre în secția de producție, pe holul dinainte de intrare, vede un tânăr care sprijinea un perete și se juca pe telefonul mobil. Indignat și nervos, se repede la el și îl întreabă: “ce salariu ai tu?”. Acela răspunde: ‘3.000 de lei pe lună”. Directorul scoate portofelul, numără 3.000 de lei, îi dă tânărului și îi spune: “uite aici salariul pe o lună, ia banii și dispari de aici. Nu ne trebuie atitudinea asta la muncă în compania noastră”. Acela ia banii fără să crâcnească și pleacă grăbit. Încă furios, directorul intră în secție, se duce la biroul șefului de secție și îl întreabă: “cine era nesimțitul ăla care sprijinea zidurile și se juca pe telefon pe hol?”. “A, ăla – zice șeful de secție – era băiatul care livrează pizza, aștepta restul”.

Gluma e savuroasă pentru că ironizează graba și superficialitatea cu care directorul a tratat situația. Dar ea mai are un tâlc ascuns, pe care nimeni nu pare să-l vadă. Nimeni nu pune la îndoială dreptul directorului de a concedia sumar un angajat. Nu mă refer aici la contracte de muncă sau aspecte legale, ele sunt diferite de la o legislație la alta, ci mă refer la felul în care e organizată și împărțită puterea în organizație. Nimeni nu contestă faptul că acel director e perfect îndereptățit să ia în acea companie orice decizie. Acest model de a organiza companiile se bazează pe putere delegată și e un model foarte păgubos, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

5% din salariu pentru că a strâns un elev de gât. Ce pedepse au primit profesorii pentru violență: transfer la altă școală pentru lovire sau o amendă de a douăzecea parte din venit. O profesoară de la Școala nr. 7 din Borșa, Maramureș, a fost filmată când îi lovea pe doi dintre elevi pentru că ar fi deranjat ora, în urmă cu doi ani. Un alt profesor din Hunedoara îl strânge de gât pe un elev care a întârziat la oră. Pedepsele pentru cei doi au fost scăderea salariului pentru o perioadă și transfer. Școala 9 a vorbit cu directorii școlilor unde aceștia au predat sau au fost transferați.

Profesoara din Borșa, Maramureș, care a fost filmată pe 12 octombrie 2020 lovind doi elevi în timpul orei, a fost pedepsită cu o tăiere salarială și s-a transferat la o școală dintr-o altă localitate. Poliția orașului Borșa a început acum doi ani o anchetă și acum dosarul se află la Parchet. Potrivit răspunsului oferit publicației Școala 9, urmărirea penală este pentru a determina „purtarea abuzivă” și „omisiunea sesizării”,scrie Scoala9.

Medicul Mihai Craiu, despre cazurile de hepatită misterioasă la copii: „Nu există focare, dar severitatea bolii este neobișnuită”. Majoritatea copiilor care se infectează cu adenovirus nu se vor simţi foarte rău, spun și experții britanici. Cazurile de inflamaţie a ficatului – cunoscute sub numele de hepatită – sunt extrem de rare. Însă, atunci când se întâmplă, ele sunt cazuri grave. „Ceea ce este îngrijorător și ceea ce au subliniat toți experții în sănătate publică este numărul neobișnuit de mare al copiilor care au avut nevoie de transplant de ficat. Sunt 17 în total, deci unul din 10, în condițiile în care știm că 99% din hepatite, la persoanele imunocompetente, se tratează și nu ajung într-o stare severă, în decurs de o săptămână”, explică medicul. „Iar aici nu vorbim de copii care aveau o mulțime de comorbidități, ci de copii sănătoși, de 3-5 ani, care mergeau la grădiniță. Severitatea bolii este neobișnuită. Probabil că nu există o singură cauză pentru aceste îmbolnăviri sau nu este o cauză obișnuită”, adaugă dr. Mihai Craiu, potrivit Libertatea.

Aproape 25.000 litri de motorină, „gaură” într-o singură lună la autobaza Titan. STB extinde controalele și la restul garajelor din cauza consumurilor “anormale” ale instalațiilor de încălzire. Un control intern, declanșat în urma dezvăluirilor Buletin de București cu privire la modul în care ar fi sustrasă motorină din autobazele STB, arată o diferență de aproape 17 tone de combustibil, doar pentru luna octombrie 2021, între consumul real al autovehiculelor și cantitatea de combustibil alimentată la autobaza Titan. La acest deficit se adaugă și consumuri anormale ale instalațiilor de încălzire pentru saloanele mașinilor care, în majoritatea lor, au rezervoare separate.

Controlul dispus la Autobaza Titan a început în ziua în care greva șoferilor STB s-a încheiat. Auditorii au descins pe 25 ianuarie la unul dintre cele mai mari garaje, dintre cele opt ale Societății de Transport București. Tot aici a fost și epicentrul protestului care a paralizat Capitala la începutul anului, scrie Buletin de București.

Mihai Daraban, despre obligaţia firmelor de a plăti, anual, taxe între 10 şi 100 de euro: E o contribuție pentru promovare. Toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), ar putea fi obligate să plătească, anual, o nouă taxă cuprinsă între 10 și 100 de euro către Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor. Obligațiile se regăsesc într-un proiect de lege depus recent la Senat, inițiat de mai mulți parlamentari din coaliția de guvernare. „Este mult spus taxă, este o contribuție solidară la acest mecanism care se numește Cameră de Comerț”, spune la RFI Mihai Daraban președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Banii vor fi folosiți pentru promovare. „Nouă, în România, ne lipsește foarte mult promovarea mediului și a oportunităților de business și aceste lucruri se văd inclusiv în balanța comercială a României”, mai spune Mihai Daraban la RFI.

În loc de buncăre, subsoluri în care mișună șobolanii. Populația României nu este pregătită să facă față unor calamități naturale sau, în caz extrem, unor bombardamente. Unii dintre locatari nici nu știu că la subsolul blocului lor se află un adăpost subteran. Autoritățile române se comportă ca și cum populația ar fi scutită pe vecie de orice dezastru, fapt care ar duce la inutilitatea folosirii buncărelor de pe teritoriul României. Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) condus de secretarul de stat Raed Arafat, pe întreg teritoriul țării există 4.300 de adăposturi subterane, dintre care 1.500 în București. Cele mai multe se află la subsolul blocurilor. Ce nu spune Arafat este că doar câteva din aceste adăposturi de protecție civilă au fost reabilitate în ultimii ani. Adăposturile nu au instalații sanitare funcționale, iar sistemele de ventilație, acolo unde există, sunt precare, potrivit DW.

„Noul butoi cu pulbere în războiul lui Putin”: Tensiunile din Transnistria în presa de limbă germană. Problemele din Transnistria și situația din Europa de Est în ansamblu preocupă presa de limba germană, care subliniază rolul special al acestei regiuni în fragilul ansamblu internațional actual.

De la Berlin, ziarul ”Die Welt” se apleacă asupra frământărilor din Transnistria, unde, începând de luni – după câteva săptămâni în care nu au avut loc evenimente notabile -, au fost raportate mai multe explozii și avarierea a două turnuri de transmisie datând din epoca sovietică.

”Occidentul ar trebui să fie preocupat de ultimele evoluții din regiune. Dacă Moscova ar crea efectiv coridorul terestru pe care îl dorește prin tot sudul Ucrainei până în Transnistria, acest lucru ar însemna o nouă încălcare a dreptului internațional, un nou atac, în decurs de câteva luni, asupra unui stat suveran: Republica Moldova. Astfel, trupele rusești s-ar afla direct la granița cu România și, prin urmare, pe flancul sud-estic al NATO. Ar fi un semn că politica de intimidarea a alianței nu este suficient de intimidantă”, scrie ”Die Welt”, citat de DW.

Un francez de 80 de ani cere României 115 milioane de euro pentru un titlu de stat emis acum 100 de ani. În 2018, Henri B., un octogenar care locuiește în Aulnay-sous-Bois (Seine-Saint-Denis), a decis să plătească 300.000 de euro pentru o bucată de hârtie un pic îngălbenită, relevă Le Parisien, citat de Economica.net.

Primele evaluări privind daunele economice ale războiului din Ucraina şi ale crizei energetice. În execuţia bugetară a apărut o rubrică nouă, aferentă cheltuirii banilor din PNRR, dar rubrica este goală, semn că niciun euro din cele 4 miliarde de euro care ar fi intrat, cum spun autorităţile, în conturile României în 2021 şi începutul lui 2022 nu a fost cheltuit.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut cu 65% în martie faţă de cât era în primele două luni din an şi a ajuns la aproape 16 miliarde de lei, adică 1,19% din PIB. Creşterea deficitului bugetar a venit pe fondul încetinirii veniturilor la bugetul de stat: dacă la două luni veniturile creşteau cu 28%, la 3 luni din an creşterea s-a redus la +21%. În aceeaşi vreme, cheltuielile au accelerat, arată execuţia bugetară, scrie ZF.

Ce face Ţiriac mai departe cu banii? Ion Ţiriac, fostul tenismen devenit unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, şi-a construit în trei decenii de capitalism un „imperiu” de business pornind de la numele său, pe care l-a pus pe afaceri din industria financiar-bancară, de asigurări, auto sau din real estate.

În ultimii ani însă, el a fost implicat în mai multe tranzacţii în care a vândut fie terenuri, fie participaţii, fie chiar companii integral. În total, omul de afaceri a încasat peste 1,2 miliarde de euro din aceste deal-uri. În contextul în care banii nu dorm niciodată, întrebarea este ce face Ion Ţiriac cu fondurile nou obţinute.

La finalul anului trecut, omul de afaceri Ion Ţiriac parafa una dintre cele mai importante tranzacţii făcute de un antreprenor român prin prisma valorii acesteia. Este vorba de vânzarea turneului de tenis Mutua Madrid Open şi a turneului de golf Acciona Open de España către IMG, parte a gigantului american Endeavor, cu afaceri în sport, media sau modă. Ca urmare a acestei mutări, el va încasa în total aproape 400 de milioane de euro, scrie Business Magazin.

Taxarea activității prestatorilor casnici conține unele neclarități. Cine și ce va plăti? Sistemul gândit de autorități pentru taxarea activității prestatorilor casnici conține unele neclarități în momentul de față. Acestea vizează contribuția la pensii și contribuția la sănătate Cert este că, în anumite condiții, prestatorii vor deveni asigurați în sistemele de pensii și sănătate, însă lipsesc unele piese ale puzzle-ului și Guvernul ar trebui să vină cu detalieri. Indiferent de situație, obligația declarării și plății taxelor va reveni autorităților, nu prestatorilor sau beneficiarilor. Activitatea prestatorilor casnici este reglementată prin Legea 111/2022, care se va aplica abia din ianuarie 2024. Până atunci urmează să vină norme de aplicare și să se pună la punct sistemul de remunerare prin tichete de activități casnice (un astfel de tichet va avea valoarea de 15 lei).

În privința taxării activității prestatorilor casnici, este important de reținut din start că (1) impozitul pe venit va fi datorat obligatoriu, indiferent câte tichete obține un prestator casnic. Cota de impozitare este de 10%, iar aceasta se aplică efectiv la o bază de calcul ce reprezintă 50% din valoarea tichetului. Impozitul datorat pentru fiecare tichet este de 10% din 7,5 lei, adică 0,75 lei, scrie avocatnet.ro

Se introduce o perioadă de adaptare pentru creșă: Părinții vor putea să le fie alături celor mici timp de zece zile pentru a se acomoda. După înscrierea la creșă, părintele va putea să îi fie alături copilului pentru o perioadă de acomodare de zece zile lucrătoare, pentru ca cel mic să se adapteze la colectivitate, potrivit unui proiect de HG ce conține metodologia de funcționare a creșelor adoptat joi de Guvern. Proiectul de HG ce cuprinde metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a unităților de educație timpurie va adapta condițiile de funcționare a învățământului antepreșcolar la schimbările apărute la început de an, prin intermediul Legii 17/2022, la Legea educației nr. 1/2011. Atunci, creșele au fost incluse în sistemul național de învățământ preuniversitar, putând fi înscriși copiii cu vârste între 0 luni și 3 ani.

Printre prevederile proiectului de HG se numără și posibilitatea ca părinții să își însoțească micuții timp de două săptămâni, după ce i-au înscris la creșă sau în unitatea de educație timpurie, în timpul programului unității, scrie avocatnet.ro

România aberantă: Construcția centurii Sighișoarei, câștigată de asocierea „Teldrum de Olt” cu o firmă de curățenie. A fost nevoie de timp pentru ca lucrarea de construire a centurii ocolitoare a Sighișoarei să fie atribuită cuiva. Dar, în sfârșit, a câștigat cine trebuie: o firmă a fraților Ciocan din Caracal, cunoscută în mediile de specialitate drept „Teldrum de Olt”, în asociere cu o firmă al cărei obiect de activitate e curățenia clădirilor.

Celor două li s-au alăturat ILCI Insaar Sanayi VE Ticaret A.Ș. și SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania SRL, valoarea ofertei depuse ridicându-se la 257.772.291,56 lei, fără TVA.

Asocierea Clean Prest Activ și T Dancor Romconstruct este extrem de interesantă. În primul rând, cele două firme sunt înregistrate la aceeași adresă din București, pe strada Nicolae Teclu.

Clean Prest Activ este o societate comercială cu răspundere limitată, al cărei obiect de activitate este curățenia clădirilor, scrie Investigatoria.

România își revizuiește oficial prognoza de creștere – impact al războiului și al inflației. Prognoza oficială de creștere economică a României din acest an, elaborată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie (CNSP), a fost revizuită cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB.

Totodată, estimarea pentru anul viitor a fost redusă de la 5,1% din PIB conforma prognozei de iarnă la 4,4% din PIB.

PIB-ul ar urma să fie astfel de 1.327,9 miliarde de lei în 2022 (față de 1.314,5 miliarde de lei prognoza anterioară), scrie Curs de Guvernare.

Cât de obosită e Uniunea Europeană. În săptămâna în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a mers în India pentru a discuta despre Ucraina și despre comerț, două state membre, Ungaria și Austria, au dat de înțeles că ar putea ceda șantajului Moscovei și că ar putea plăti gazul rusesc în ruble. Și nu ar fi singurele state europene care ar putea face acest pas, după cum relatează presa internațională și lasă să se înțeleagă unii oficiali europeni. Între timp, state precum Bulgaria se pregătesc să aprobe în parlament furnizarea de arme Ucrainei, decizii care stârnesc însă tensiuni politice interne. Păstrarea coeziunii în interiorul Uniunii Europene, pe măsură ce războiul se prelungește, dar și atragerea unor țări terțe alături de UE și de sancțiunile la adresa Rusiei – acestea sunt marile provocări, explică Mihai Sebe, doctor în științe politice.

Au trecut peste 60 de zile de război, iar fisurile încep deja să apară. Cum va reacționa Uniunea Europeană în lunile ce vor urma și care ar putea fi consecințele? Mihai Sebe răspunde, pe larg, la PressOne.

Referendumurile care rup Ucraina, foametea care va veni și cum pierde China, indiferent de soarta războiului lui Putin. Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi vorbim despre cum planurile Kremlinului privind regiunile separatiste din Ucraina au fost date peste cap de înfrângerile de pe front, despre proporțiile în care războiul început de Putin îi va afecta pe oamenii din zonele cele mai sărace ale lumii, dar și despre cum președintele chinez Xi Jinping pierde de pe urma războiului din Ucraina, indiferent cine îl câștigă, scrie Panorama.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri economice

De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială

Publicat

pe

De

Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.

O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.

Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP  a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.

Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:

„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”

Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă

FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.

Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro

În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.

Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.

Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.

Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.

Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice

Mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Stiri economice

Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare

Publicat

pe

De

Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.

Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.

Transformările economiei globale

Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.

În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.

În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.

Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor

Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.

În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.

Adaptarea la schimbările pieței

Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.

Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.

Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.

Tehnologia ca motor al transformării

Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.

Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.

Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.

Importanța leadershipului și a culturii organizaționale

Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.

În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.

Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.

Globalizarea și competiția economică

Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.

În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.

Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.

Importanța informațiilor economice

Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.

Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.

Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.

Un mediu economic în continuă evoluție

Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.

Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.

Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.

Citeste in continuare

Finante personale

Când a fost deschis Xanadu Makadi Bay și cât de nou este resortul?

Publicat

pe

Când a fost deschis Xanadu Makadi Bay și cât de nou este resortul?

Când auzi numele Makadi Bay, mintea face un salt mic, aproape involuntar, spre Marea Roșie, cu albastrul ei care pare uneori pictat, nu trăit. E o zonă din apropierea Hurghadei unde resorturile au crescut în timp ca o mică colonie de vacanță, fiecare cu ambiția lui de a fi mai „luminos”, mai „în stil”, mai aproape de ideea de răsfăț.

În peisajul ăsta, Xanadu Makadi Bay a apărut relativ recent, și tocmai de aceea întrebarea „când s-a deschis și cât de nou e?” nu e moft. E genul de întrebare practică pe care o pui când vrei să știi dacă te așteaptă o cameră cu miros de mobilier proaspăt sau una cu urme discrete de generații de turiști care au tras aceleași draperii.

Doar că, la un resort mare, „deschiderea” nu e mereu un moment unic, clar, ca tăiatul panglicii la un magazin de cartier. Aici lucrurile se întind, se așază, se ajustează, iar între soft opening și inaugurarea „completă” se pot scurge luni bune. De aceea, merită să punem datele pe masă, dar și să le traducem în ceva mai omenesc, adică în senzația concretă de noutate.

Data deschiderii, pe scurt, dar fără graba aceea care strică povestea

Xanadu Makadi Bay a fost inaugurat pe 15 aprilie 2022. Asta este data de referință pentru începutul efectiv al funcționării resortului, momentul în care au început să vină primii oaspeți, iar hotelul a intrat, ca să spun așa, în viața reală.

În același timp, chiar documentele oficiale ale resortului vorbesc despre 2022, dar menționează și o etapă în aprilie 2023, ceea ce, tradus pe limba turismului de resort, înseamnă că proiectul a avut o dezvoltare pe faze. Nu e ceva rar. Complexele mari, cu sute de camere, restaurante, piscine, zone tematice, spa, aquapark, cluburi pentru copii și tot felul de „colțuri” gândite să te țină în interior ca într-un mic oraș de vacanță, se deschid adesea în trepte.

Uneori pornesc cu zonele principale, cele care pot susține experiența de bază, și apoi completează treptat, fără ca oaspetele să simtă că a intrat pe un șantier. Aici e tot jocul: să pară gata și să fie, în același timp, în creștere.

Dacă ai auzit pe cineva spunând că „s-a deschis în 2023”, e foarte posibil să se refere la etapa de completare, la acel moment când totul a intrat pe deplin în ritm, cu mai multe facilități pornite și cu resortul trăind la capacitate mai apropiată de intenția lui inițială.

Ce înseamnă, de fapt, că un resort „s-a deschis”

Un hotel mic, urban, se deschide într-o zi și gata. La un resort, mai ales la unul cu pretenții de „high class”, deschiderea e, de fapt, o trecere de la proiect la rutină. E clipa când recepția începe să lucreze cu valize, nu cu planșe, când bucătăriile se umplu de mirosuri, nu de discuții despre instalații, când primele prosoape sunt folosite, spălate și puse la loc în ritmul acela care, pentru turist, e invizibil, dar pentru hotel e un fel de puls.

În cazul Xanadu Makadi Bay, ideea de deschidere are două straturi. Primul este cel din aprilie 2022, când resortul a început să primească oaspeți. Al doilea este cel al maturizării rapide, accelerată în 2023, când proiectul s-a apropiat de forma lui completă. Unii îi spun grand opening, alții îl privesc ca pe o „a doua deschidere”, mai ales dacă au prins primele luni, când funcționau prioritar anumite zone.

Nu e un detaliu tehnic, e un detaliu de experiență. Pentru că dacă mergi într-un loc în primele luni, ai șansa de a găsi totul impecabil de nou, dar și riscul unor mici ajustări, genul acela de lucruri care, într-un hotel vechi, sunt deja rodate. În schimb, dacă mergi după un an, ai avantajul unei echipe care și-a intrat în mână, dar păstrezi încă noutatea clădirilor și a dotărilor.

Cât de nou este Xanadu Makadi Bay azi, în termeni simpli

Suntem pe 20 februarie 2026. Dacă luăm ca reper data de 15 aprilie 2022, rezultă că resortul are aproape patru ani de funcționare. Spun „aproape” fiindcă sunt trei ani și zece luni, cu ceva zile în plus, și aici intervine partea aceea omenească: sub patru ani, un resort bun încă se simte nou. Nu chiar ca în prima vară, când totul lucește aproape teatral, dar suficient de nou încât să nu ai impresia de uzură.

Dacă, în schimb, te raportezi la etapa din aprilie 2023, atunci vorbim de aproape trei ani. Diferența nu e doar aritmetică. Este și diferența de percepție: un hotel de trei ani e, în mentalul turistului, „foarte nou”, în timp ce unul de patru ani începe să fie „nou, dar deja testat”. Iar asta, sincer, sună bine. Înseamnă că nu ești cobai, dar nici nu intri într-un loc obosit.

De ce contează noutatea, mai ales în Egipt

Egiptul are resorturi splendide, dar are și hoteluri care au fost cândva splendide și acum trăiesc din amintirea propriei gloriei. Clima, sarea din aer, nisipul fin, soarele care nu iartă vopseaua, toate astea îmbătrânesc repede un loc, mai repede decât ne închipuim din pozele lucioase de pe internet. Un resort nou are avantajul materialului încă proaspăt, al instalațiilor încă tinere, al mobilierului care nu scârțâie, iar asta se simte în lucruri mici.

Se simte în felul în care se închide o ușă, în felul în care curge apa la duș, în mirosul camerei când intri prima dată și nu te lovește nici parfum de „acoperire”, nici un amestec de detergent cu aer închis. Se simte și în faptul că echipa, dacă este bine condusă, are energia aceea de început, un soi de mândrie discretă. Nu mereu se întâmplă, dar când se întâmplă, te prinde.

Mai e ceva. Hotelurile vechi din zonele turistice mari au, uneori, un verde matur, grădini crescute, umbră adevărată. Un resort nou are grădini frumoase, dar încă tinere, cu palmieri care nu au încă acea autoritate de copac bătrân. Asta nu e neapărat un minus. Uneori, spațiul nou, aerisit, cu alei curate și lumină multă, îți dă senzația de prospețime. Doar că e bine să știi la ce să te aștepți.

Xanadu Makadi Bay și „vârsta” lui, privită ca o poveste în două acte

Dacă ar fi să-l privesc ca pe un personaj, aș zice că Xanadu Makadi Bay a avut o copilărie scurtă și o adolescență grăbită. În aprilie 2022, a început să trăiască, cu o parte din teritoriu pregătită să susțină vacanțe adevărate. În 2023, a intrat într-o etapă de consolidare, în care lucrurile s-au completat și s-au uniformizat.

De aceea, când întrebi „când a fost deschis?”, răspunsul corect este aprilie 2022, iar când întrebi „cât de nou este?”, răspunsul e că, în 2026, rămâne un resort tânăr, cu o infrastructură recentă și cu o identitate încă proaspătă. Nu e un hotel din generația veche a Hurghadei, construit într-o perioadă când estetica era, să fim cinstiți, mai degrabă funcțională decât rafinată.

În plus, Xanadu are și acel aer de brand care vine cu o anumită disciplină a detaliului. Dacă vrei să vezi cum se leagă povestea asta de restul portofoliului, există o prezentare utilă despre Xanadu Resorts în Egipt, care te ajută să înțelegi de ce unii turiști caută numele ăsta ca pe o garanție.

„Nou” nu înseamnă doar an de inaugurare, ci și starea în care îl găsești

Aici e un mic paradox. Un resort poate fi nou pe hârtie și obosit în realitate, dacă a fost suprasolicitat, dacă întreținerea a rămas în urmă sau dacă managementul a economisit fix unde nu trebuie. La fel, un resort mai vechi poate fi impecabil dacă a investit constant în renovări, în echipă și în acea rutină a curățeniei care, în industria asta, e aproape o artă.

În cazul Xanadu Makadi Bay, faptul că e deschis abia din 2022 îl pune automat într-o categorie favorabilă. Chiar și fără să intrăm în detalii de audit, simpla logică a timpului spune că nu a avut suficienți ani ca să acumuleze uzura adâncă, aceea care nu se rezolvă cu o vopsea nouă și o perdea schimbată. La patru ani de funcționare, problemele, dacă apar, sunt de obicei mici și reparabile, nu structurale.

Și mai e ceva, destul de personal. Mi se pare că hotelurile noi au un tip de liniște diferită. Nu știu cum să explic fără să par prea sentimental, dar se simte că spațiul a fost gândit recent, cu o altă înțelegere a confortului. Prizele sunt unde trebuie, luminile sunt mai bine așezate, băile au un aer mai contemporan. Nu e mereu luxul acela strident, e mai degrabă o comoditate care nu te agresează.

Deschiderea din 2022 și etapa din 2023, cum se reflectă în experiența turistului

Dacă ai fi fost acolo în primăvara lui 2022, ai fi prins un resort la început de drum. În astfel de momente, atmosfera poate fi chiar plăcută: mai puțină aglomerație, personal atent, o senzație că ești printre primii care descoperă locul. Pe de altă parte, e posibil ca unele zone să fi funcționat cu program ajustat sau să fi fost deschise gradual. Asta se întâmplă în multe resorturi noi, nu e un defect moral, e un mod de a porni fără să compromiți calitatea.

În 2023, când proiectul a ajuns la o formă mai completă, resortul a început să semene mai mult cu imaginea lui ideală. Aici, experiența se stabilizează. Restaurantele intră în ritm, divertismentul se așază, se definesc obiceiurile locului. Și da, pentru turiștii care se întorc, apar acele mici repere afective: barul preferat, terasa unde lumina cade frumos seara, colțul acela de plajă unde vântul e mai blând.

Cât de „nou” îl simți, comparativ cu alte resorturi din Makadi Bay și Hurghada

Makadi Bay are resorturi de toate vârstele, de la hoteluri care au trecut prin epoci diferite ale turismului egiptean, până la proiecte recente. În comparație, Xanadu Makadi Bay este, fără discuție, în zona „proaspătă”. Când îl pui lângă resorturi construite în anii 2000 sau chiar mai devreme, diferența de generație se vede. Nu doar în design, ci și în modul în care sunt gândite spațiile comune.

Resorturile mai vechi au uneori holuri mari, grele, cu marmură rece și o estetică ușor solemnă, ca o sală de ceremonii. Resorturile noi tind să fie mai aerisite, mai luminoase, cu zone de relaxare care nu te obligă să stai drept, ci îți dau voie să te așezi ca acasă, cu o cafea în mână și cu gândul că nimeni nu te judecă dacă porți sandale la prânz.

În plus, dacă îți pasă de aquapark, de cluburile pentru copii, de facilități moderne, e bine de știut că resorturile noi investesc mult în aceste zone. Uneori exagerează, recunosc, și ai impresia că se luptă să-ți ocupe fiecare oră. Dar, dacă alegi bine ritmul vacanței, poți să iei ce ai nevoie și să ignori restul. Un resort bun nu te obligă, te invită.

Dacă te interesează strict întrebarea, răspunsul, fără ocol

Xanadu Makadi Bay a fost deschis pe 15 aprilie 2022. Din perspectiva anului 2026, este un resort foarte nou, cu o vechime de aproape patru ani. Există și o etapă importantă în aprilie 2023, asociată completării și consolidării funcționării, ceea ce face ca unele persoane să-l perceapă ca fiind „deschis” atunci, în sensul de fully operational.

Îmi place să-l văd ca pe un loc care a trecut deja de emoția începutului, dar nu a apucat încă să îmbătrânească. Are acea tinerețe practică, în care totul încă arată bine, dar și acea experiență minimă care face serviciul mai sigur pe el.

Un detaliu final, ca o recomandare de bun-simț

Când vrei să judeci cât de nou e un resort, anul de inaugurare e un indiciu bun, dar nu e singurul. La fel de important este când mergi și ce așteptări ai. Dacă vrei liniște, poate alegi o perioadă mai calmă, pentru că locurile noi se umplu repede când intră în modă. Dacă vrei energie, spectacole și atmosfera aceea de vacanță cu multe voci și lumini, atunci sezonul plin îți va arăta resortul la maximum.

Iar dacă întrebarea ta era, în esență, „e nou sau e din generația veche?”, răspunsul e simplu: e nou. Și, în Egipt, noutatea asta are o valoare foarte concretă, pe care o simți în cameră, la piscină, pe alei, în detalii aparent mărunte, dar care, într-o vacanță, ajung să conteze mai mult decât îți imaginezi acasă.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE