Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an, anterior, începând cu data de 9 noiembrie 2022, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 5,25%.

Totodată, în şedinţa de marţi, reprezentanţii CA al BNR au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

La începutul acestui an, dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.

Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice, contrabalansată doar parțial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului.

Rata anuală a inflației a înregistrat astfel o creștere și în trimestrul III 2022, însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,05 la sută în iunie), în condițiile descreșterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii prețului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării prețului carburanților.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susținut și superior așteptărilor în trimestrul III, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9 la sută în septembrie, de la 9,8 la sută în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creșteri consemnate de prețurile alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest trimestru de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna septembrie la 13,4 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în septembrie la 11,8 la sută și la 10,2 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv 7,9 la sută în iunie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă față de trimestrul precedent, la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută în primele trei luni ale anului, implicând o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, decelerarea ușoară a creșterii anuale a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, însă în condițiile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la creșterea economică a fost adus în acest interval de consumul gospodăriilor populației, iar un altul modest, dar în creștere a venit din partea formării brute de capital fix, în timp ce contribuția variației stocurilor a redevenit negativă. La rândul său, exportul net și-a mărit marginal influența expansionistă în trimestrul II, în condițiile consolidării ecartului pozitiv dintre ritmul de creștere a volumului exportului și cel al volumului importului de bunuri și servicii, ambele în scădere ușoară față de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balanței comerciale și-a diminuat ușor dinamica anuală înaltă, inclusiv în contextul relativei restrângeri a decalajului nefavorabil dintre variația în ascensiune a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit avansul în termeni anuali în raport cu media trimestrului precedent, dată fiind și ameliorarea evoluției soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerțul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, contrabalansate doar în mică măsură de ușoara redresare a comerțului auto-moto. În același timp, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcții s-au redinamizat puternic în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.

Importurile de bunuri și servicii și-au accelerat însă semnificativ creșterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe; ritmul a crescut mai pronunțat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial față de media trimestrului precedent, și ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanțială a balanței veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice și al războiului din Ucraina.

Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au reluat ascensiunea în octombrie sub influența majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accelerat creșterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deși mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

Pe acest fond, precum și în contextul atractivității relativ ridicate a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de apreciere față de euro în octombrie, doar parțial și temporar inversată spre finele lunii.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a întrerupt descreșterea în luna septembrie, rămânând la 16 la sută (15,9 la sută în august), în condițiile în care noua decelerare a creșterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la sută în septembrie, de la 71,8 la sută în august.

În ședința de marții, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflației după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în august 2023 –, precum și manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere și închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, în timp ce balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflației se echilibrează, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și al determinanților majori ai acestora.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de creștere a costului finanțării, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, importante sunt caracteristicile următoarei rectificări bugetare din acest an, precum și coordonatele proiectului de buget pentru 2023.

Relevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.